Page 25 - Drumul_socialismului_1977_10
P. 25
Proletari din toate fărlle, uniţi-vă !
ANUL XXIX
NK. 6199
SÎMBĂTÂ
8 OCTOMBRIE
1977
4 pagini — 30 bani
Din crortica
întrecerii
socsaSiste
CEA MAI MARE DEPĂŞIRE
DIN ACEST AN
Răspunzând măsurilor statul
lua
te
de
şi
partidul
Acordul nostru pentru trai ridicarea ni
de
al
întregu
velului
popor,
muncitorii
mi
lui
neri de la I.M. Barza s-au
mobilizat şi se mobilizea
ză intens in lupta pentru
de
răspundere colectivă, productivitate sporirea producţiei trecută mi
Luna
nereuri.
s-a
obţinut cea mai mare de
păşire din acest an — de
înaltă, cîştiguri sporite a 100 tone minereuri peste
prevederi,
la
s-au
a-
care
dăugat alte sute de tone
in aceste zile. Printre su
Lotul 1 al şantierului 3 metri liniari etc.), se pre ceasta deoarece, pe de o tele şi sutele de coautori
record
află
montaj-instalaţii din cadrul cizează parametrii calita parte, conducerea şantieru ai acestui conduse de se mine
echipele
I.C.S. Hunedoara. Aici s-a tivi, termenele de execu lui este obligată prin con Atelierul mecanic al minei Barza. Echipa (le lăcătuşi rii loan Căpăţînă, Remus
se
comunistul
evidenţiază
condusă
Nicolae
generalizat aplicarea acor ţie ca şi. fişa de calcul a tractul-angajament să cree lună prin de rezultatele foarte bune Circo muncă. Nu dc lună de Suciu, loan Vlăgea, Anghel
a
mult
în
dului global la toate lu •retribuţiei şi manoperei, ze front de lucru, să asi confecţionat şi montat o nouă maşină de încărcat şi trans Oprean, Gheorghe Draia,
loan
Munteanu,
Visalon
crările, la fiecare forma riguros stabilite. Astfel, gure materiale, furnituri, portat minereu din abataje, aceasta fiind prototip. lîenea, Gheorghe Toma,
foto
O
parte
In
din
:
echipa
ţie de montori, realizîn- oamenii văd precis ce au de mijloace de mecanizare, unor piese de schimb pentru morile cu bile. sa execută confecţionarea loan Tomodan, loan Căian,
Petru
du-se în practică această executat, cum şi în cît măsuri de protecţia muncii Foto : VIRGIL ONOIU maiştrii Nicolac Birna, loan
Brâtilâ,
loan
Tod,
formă eficientă de organi timp, precum şi retribuţia adecvate fiecărui punct de Neagu şi alţii.
zare şi retribuire a muncii ce li se cuvine pentru a- lucru. Formaţia de montori, De curînd la I.M. Barza
organizarea
prin care, se leagă direct cea lucrare. Se întocmeşte pe de altă parte, se obligă s-a trecut la complexe la
echipe
de
mărimea veniturilor perso apoi contractul-angajament să execute toate lucrările fronturile do lucru, care
nale ale oamenilor de can între „beneficiar", adică contractate la termenele ' ÎN INTERIORUL ZIARULUI: 1 cuprind şi muncitori elec
titatea, calitatea şi însem şeful lotului, şi „execu înscrise şi de calitate ire \-----------------------------------------------------------------------------------------------------l tromecanici sau din trans
porturi.
nătatea muncii prestate în- tant", adică conducătorul proşabilă, să folosească in ® BUNUL RENUME SE PĂSTREAZĂ PRIN
NOI UTILAJE ŞI
tr-o anumită perioadă, de formaţiei de lucru. tegral timpul de lucru, să HĂRNICIE, DISCIPLINA ŞI RĂSPUNDE INSTALAŢII ASIMILATE
regulă, într-o lună sau în- — Avantajele aplicării respecte normele de tehni RE ÎN MUNCĂ
tr-un trimestru. Cum se acestui sistem de a munci ca securităţii muncii. Scur [ ® SE IMPUNE O PREOCUPARE PERMA- La U.U.M.R. Crişcior au
o
procedează concret ne ex în acord global sînt multi tarea duratei de execuţie, fost asimilate repere seamă de
u-
noi,
produse
şi
plică tovarăşul Gheorghe ple — sublinia .tovarăşul realizarea unor lucrări de 1 NENTA pentru PROTECŢIA MEDIULUI i nele din planul de fabri
Paştiulescu, tehnician nbr- Iosif Bocan, secretarul co calitate excepţională se \ AMBIANT s caţie al trimestrului I al
mator. mitetului de partid de la răsfrîng direct în cîşligu- \ @ SUCCESUL ŞCOLAR — OGLINDA CĂLI- \ anului viitor. Astfel, s-a
asimilat un nou tip de va-
— Se prezintă în faţa şantierul 2 montaj-instala rile lunare ale constructo \ TĂŢII ÎNVAŢAMÎNTULUI \ gonet do mină de 1 m cub
caracteristici
formaţiei de constructori ţii. Se realizează ritmuri rilor. După cum lucrul cu îmbunătăţite, o construc
insta
tive
lucrarea respectivă, valoric înalte de lucru, constructo de mîntuială, neîncadrarea \ © POPAS ÎN ISTORIE \ laţie de încărcat găurile
şi în cantităţi fizice (tone, rii cîştigă. mai bine. A- în grafice aduc după sine, \ © UN CONCURS CU MAI MULTE FOLOASE \ lungi dc mină cu explozivi
cum este firesc, diminuări care au un cost mult re
dus, o instalaţie de purjare
în retribuţiile lunare, pro- \ PENTRU CONSUMATORI \ pentru comprcsoare şi al
DATORIA DE ONOARE A MINERILOR — tele. v
(Coniinuare în pag. a 2-a)
CĂRBUNE CÎT MAI MULT PATRIEI !
Optimismul colectivului dc la Petrila O îndatorire patriotică a tuturor locuitorilor satelor
• Luna octombrie trebuie să fie şi va fi lună de vîrf I.
O „Suportul nostru cel mai trainic — disciplina". Zi—lumină pe cîmp, Sa recoltări şi însămînţări
• „Post prestat" — nu doar prezent la lucru, ci prezent
cu sarcinile realizate.
♦ Duminică — zi record în agricultură
Deşi schimbul II începe — In septembrie insă...
de la ora 12, minerii de la — E adevărat că am ră
Petrila se grăbesc spre în mas cu ceva sub plan —
treprindere da pe la 10. ne spune maistrul miner
„Nu veniţi' prea devreme ?“ Nicolae Ignat — insă de Timpul de lucru în cîmp s-a îmbunătăţit sim de toamnă. Daţi zor cu semănatul griului !
— îl întreb pe Constantin fecţiunile au fost remedia ţitor. S-au creat toate condiţiile pentru intensi In frunte cu primarii comunelor, cu preşedin
Viţalan, 'şef de schimb în te şi există toate condiţiile,
brigada cunoscutului Vio cit şi hotărirea unanimă a ficarea şi terminarea tgrabnică a recoltării cultu ţii cooperativelor agricole, cu specialiştii şi cele
rea Mionici. „Nu, pentru colectivului ca pe octom rilor de toamnă, în special a porumbului şi a lalte cadre, în ordine şi disciplină, să participăm
că pină ne îmbrăcăm de brie să ne îndeplinim e- însămînţării griului. In majoritatea comunelor, cu toţii azi şi duminică, în zilele următoare, la
şut, pină luăm masa, pină xemplar planul. culesul de pe cîmp şi depozitarea culturilor de
măi schimbăm o vorbă Aceeaşi hotărire o• afir comitetele de partid, organizaţiile de bază, con
despre ce. să facem, cum mă şi tehnicianul Gheorghe siliile populare, comandamentele locale pentru toamnă, la terminarea grabnică a semănatului !
să facem, trece t i m p u l „ A Şerban, de la sectorul I : agricultură acţionează pentru mobilizarea tutu
intrat in obişnuinţa noastră „Avem oameni de nădejde, LOCUITORI AI SATELOR !
ca înainte de a începe lu cum sint brigadierii Marin ror locuitorilor satelor la grăbirea recoltării şi Iiăspunzînd chemării organizaţiilor de partid,
crul să ne consultăm intre Ghizdăvescu, Vasile Avar- semănatului. Pentru duminică, în întreg judeţul comandamentelor locale pentru agricultură, par-
ortaci, să vedem cum pu varei, Gheorghe Zaharia, se organizează zi de muncă record Ia recoltări
tem munci mai bine“ — a- mulţi alţii, pe care ne bi ticipînd cu toţii — bărbat sau femeie, tînăr sau
dăugă un alt şef de schimb, zuim, şi cu care vom scoate şi însămînţări. vîrstnic, elev — la terminarea grabnică a lucră
loan Valup, din aceeaşi în mod sigur planul pe oc
brigadă. Această experien tombrie şi în continuare ŢĂRANI COOPERATORI, LUCRATORI DIN rilor agricole de toamnă, ne facem o înaltă da
ţă a sectorului III dă bune pină la sfîrşitul anului. I.A.S., MECANIZATORI DIN S.M.A. ! torie patriotică. NICI UN LOCUITOR AL SATE
rezultate. Deşi mina s-a La ora 10,30, cunoscutul
confruntat cu unele greu brigadier Eugen Voicu, de ,Mobilizaţi-vă întreaga energie, participaţi cu LOR SA NU RAMÎNA ÎN AFARA PARTICI
tăţi şi neajunsuri, sectorul toţii, de dimineaţă pină seara, Ia culesul porum PĂRII la Lucru In cîmp duminica, în
III a reuşit să-şi realizeze
planul lunii august. (Continuare în pag. a 2-a) bului, legumelor, fructelor, al celorlalte culturi ZIUA DE MUNCĂ RECORD !
1 „PATRIE, FRUMOASĂ SECŢIE DE TESUT
V ROMÂNIE" &@ la o zi la alta COVOARE LA URICANI ^
’i Ieri, la secţia de copii a In data de 5 octombrie (
) Bibliotecii judeţene din a.c., în oraşul Uricani s-a ,
1 Deva a avut loc recitalul ţia revoluţionară a purtăto cadrul I.M. Petroşani efec deschis — la parterul clă- \
de poezie „Patrie, frumoa- rilor cravatelor roşii cu dirii consiliului popular o- 1
tuează o excursie de studii
) să Românie" — manifesta- tricolor. Cei mai tineri la unităţile miniere din răşenesc — o secţie de ţe- <
i re organizată în cadrul ac- pionieri din Valea Jiului Maramureş şi nordul Mol sui covoare, aparţinînd ^
1 ţiunilor săptămînale cu dovei. Timp de o săptămî- Cooperativei meşteşugăreşti i
ţ cartea pentru cei mici. — fii ai minerilor din Lu „Haţegana" din Haţeg. 1
peni — au păşit în viaţa nă (3—10 octombrie a.c.), S-au creat în acest fel 60 1
i MOMENT SOLEMN de organizaţie pe loc de viitorii ingineri mineri vor locuri de muncă pentru /
istorie. realiza un fructuos schimb soţiile minerilor din Uri- ţ
\ La Monumentul eroilor de experienţă în profesiu câni, urmînd ca, în viitor, 1
nea pentru care se pregă
i „Lupeni ’29“ a avut loc STUDENŢI ÎN EXCURSIE tesc, vor cunoaşte locuri, secţia să se extindă. J C.A.P. Şoimuş. Mecanizatorul Remus Lupaş, ajutat de
1 ieri un moment solemn, DE STUDII monumente şi obiective de Calificarea angajatelor se i operatorul Petru Becsa, execută semănatul griului.
) cu adinei semnificaţii. E-
i levi de la Şcoala generai» In aceste zile, un grup neasemuită frumuseţe şi efectuează sub îndrumarea 1’
’ nr. 1 din Lupeni au trăit de 42 studenţi din anul V importanţă economico-so- unor cadre de specialitate ? latâri privind mersul lucrărilor agricole din campania
\ emoţia intrării in organiza- al Facultăţii de mine din cială. de la cooperativa tutelară. 1