Page 26 - Drumul_socialismului_1977_10
P. 26
Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI 9 NR. 6
Asigurăm o pregătire >5--------- -
î Şl O DES
continui şi atfemtă ^ Nieolae
1 Gheţar, s
/ n r. 126, c
y să. Mai
( deosebit î
de Io Pe trio } ta, doar
) tinde mer
l na mai c
Comitetul de partid pe menilor muncii despre ne (Urmare din pag. 1) Ion Ojoc, Constantin Stan, i 60 lei al
nod C.F.R. Simeria dă o cesitatea şi căile creşterii Ioan Balasz. Acest succes 1 luna mai
mare atenţie bunei orga productivităţii muncii în la sectorul IV, era îmbră le-a creat posibilitatea ca ţ lat un po
nizări şi desfăşurări a în transporturi şi telecomuni cat de şut. „Intraţi în în luna octombrie treburile i derivaţie <
văţământului politico-ideo- caţii", „Sarcinile organelor schimbul II ?“. „Eu n-am să meargă mai bine. Da 1 atunci, de
toţi
interlocutorii
fapt,
au
logic. în noul an şcolar şi organizaţiilor de partid, schimb fix. Viii in toate fost de părere că luna oc y iulie, aug
1977—1978 vor funcţiona 38 ale conducerilor unităţilor schimburile şi oricind e tombrie trebuie să fie şi va l cetăţeanul
de cursuri cu 1 454 cursanţi, din transporturi, ale tuturor nevoie. Nu cred că briga fi o lună de virf în acti ) lei pe tun
Sil care sînt cuprinşi, ală oamenilor muncii pentru dierul trebuie să facă nu vitatea întreprinderii. ) Şi-a dat
turi de comunişti, 150 de realizarea integrală a pla mai schimbul I. El trebuie — Adevărul este — con l in regulă
să-i organizeze şi să-i în
utecişti şi 194 oameni ai nului de dezvoltare a in drume continuu pe toţi chidea tovarăşul Valeriu / celor de li
muncii fără partid ; 16 dustriei, transporturilor şi membrii brigăzii". Aflăm Stanciu, directorul 1. M. 1 din Ghela
cursuri pe linie de sindi a programului de investi că brigada lui Eugen Voi- Petrila — că sintem bine ţ pe cei de
cat cu G17 membri şi 3 de ţii", „Promovarea de către cu, de vreo 60 de oameni pregătiţi din toate puncte i şi invers.
le de vedere. Avem linie
U.T.C. cu 111 tineri. Toţi partidul nostru a principii pe 4 schimburi, care lu de front excedentară, ne-am 1 un tovarăş
propagandiştii — selecţio lor de repartiţie după mun crează cu un complex de pus la punct fluxul de ex \ poşta din
naţi din rîndul comunişti că — condiţie esenţială a tăiere mecanizată, a extras tracţie şi de transport, am 1 spus : „Sti
de la începutul anului mai
lor cu o bună pregătire po- satisfacerii cerinţelor ra mult de 14 000 tone de căr completat la nivelul planu eu şi o c
litico-ideologică, cu expe ţionale de viaţă ale oame bune peste plan. „Care-i lui numărul posturilor în ) stă. Tot î
rienţă în munca de partid nilor muncii. Măsurile de I.IVÎ. Orăştie, atelierul sculă rie. Lăcătuşii Francisc Huros, secretul acestui succes, to subteran, prin trecerea la j Ignat).
— au participat la cursuri majorare a retribuţiei, a Antonie Davld şi Florea Militarii execută operaţia de ră- varăşe Voicu ?“ „Tău aş zi front a personalului auxi
zuire a săniilor de la strungul S.N.—320.
le de instruire organizate pensiilor şi altor venituri. Foto : V. ONOIU ce că nu-i nici un secret liar. De asemenea, ne or
mai
ganizăm
munca
bine
de comitetul orăşenesc de Sarcinile - organizaţiilor de anume, ci avem noi un a- în abataje, promovăm tot
liat al nostru, un suport
partid. Avem asigurate partid în explicarea şi în foarte trainic, care se nu mai intens mecanizarea lu
broşurile pentru toate ţelegerea acestora de către Acordul global meşte disciplină. Adică, crărilor miniere, am luat
cursurile şi materialul bi oamenii muncii", „Contribu toţi ortacii vin la şut îm măsura ca toate cadrele de LA EDI
bliografic corespunzător, ţia pe care trebuie să şi-o nea ; Alexandru Pintea a preună, lucrează toţi deo conducere să răspundă Dintre fa
planşe şi grafice. în vede aducă fiecare la realizarea (Urmare din pag. 1) potrivă, ne înţelegem şi ne concret de anumite sectoa ediţia a 18
rea expunerii primei lec Programului partidului de absentat de la lucru din e- întrajutorăm perfect. Băie re, să acorde asistenţa teh perete din
ţii am organizat o şedinţă ridicare a nivelului de trai porţional cu nereal izările. chipa lui Nieolae Negraru. ţii din- brigada mea intră nică pe toate cele 4 schim am reţinut
buri. Ceea ce trebuie să
de pregătire a propagan Acordul global mai înseam Toţi şi-au primit „răspla '-'totdeauna primii în mi- mai facem este să întărim mul care
. iar dacă s-a ivit o de-
diştilor de la cursurile în al poporului" şi altele. La nă însă ceva deosebit: creş ta" cuvenită, hotărîtă una .i-.ţiune, un carambol, ni disciplina sub toate aspec- coperiş".
care se studiază „Probleme temele următoare, la soli terea răspunderii în muncă nim de tovarăşii de echipă: meni nu iese decît după teler-Trebuie să ştie fieca ^ Viorel Rujo
fundamentale ale activită citarea propagandiştilor, , a fiecărui om din formaţia diminuarea retribuţiei cu rezolvarea situaţiei. Disci re angajat, de la miner şi deri, care
ţii de partid şi de stat“,în unul dintre ei va prezen de lucru; a formaţiei în an un anume procent. In fe plina, asta e...“. pină la director, că post- septembrie
cadrul căreia tovarăşul Io- ta problemele principale samblul său, întărirea re lul acesta, acordul global Tot disciplina, buna or preşţţat nu fose argilă doar în locuinţa
sif Răduţ, secretarul comi ale temei care urmează a laţiilor tovărăşeşti, de în aplicat în construcţii îşi ganizare şi dăruirea în a fi prezent la lucru, ci 1 goi, de i
a-ţi realiza integral sarci
tetului de- partid, a vorbit se expune în cursuri, pe trajutorare; a ordinii şi atinge şi un alt scop, cel muncă au făcut ca toate nile de plani In funcţia de 1 suma de •
despre : „Locul transportu marginea cărora să se facă : disciplinei, afirmarea unei educativ, al princ'-uilui brigăzile sectorului II să aceasta vom aprecia pre ) venţie pror
rilor şi telecomunicaţiilor în dezbateri şi la care să par opinii muncitoreşti sănătoa „toţi la bine, toţi 1 i“. încheie luna septembrie cu zenţa la şut iar retribuţia j (T. Nieolae
cadrul economiei naţionale. ticipe toţi propagandiştii. se, intransigente împotriva Sînt argumente g,... ioane planul realizat. In rîndul va fi ca atare. Numai aşa
■Direcţiile principale ale Pregătirea propagandişti celor care se abat de la pentru extinderea şi gene brigăzilor fruntaşe se situ ne vom face planul, numai *1 PĂŞUNA
dezvoltării' transporturilor lor este asigurată de mem ritmul muncii. ralizarea lucrului în acord aşa vom da ţării cărbunele
şi telecomunicaţiilor în cin brii comitetului de partid Spusele interlocutorilor global, ale cărui avantaje ează cele conduse de A- da care are nevoie. )
cinalul 1-97(5—1980“, în şi de către lectori ai co noştri le-am găsit materia sînt incontestabile. . lexandru- Lazov, Radu An I De abia
strînsă legătură cu sarcini lizate în bună. măsură în GH. 1. NEGREA drei, . Alexandru Patrescu, DUMITRU GHEONEA i tu-riile pent
le şi răspunderile ce revin mitetului orăşenesc de par teren, pe şantiere. Lucrînd i şi la C.A.P
lucrătorilor de la calea fe tid. Avem asigurate toate în acord global la caupere- ^ lui a înce|
rată din judeţul nostru, condiţiile şi apreciem că le furnalelor 3 şi 4 de la in coreii! itercoeperatist 1 natul -lor. li
unităţilor simeriene în re Călan, echipa condusă de J tombri-e a.
învăţămîntul de partid va
alizarea obiectivelor stabi Ioan Murin înregistrează ) voie patru
contribui la lărgirea ori o mobilizare mai activă la lucrările In «mp l practică ni
lite pentru acest an, în ritmuri de lucru- deosebite, 1
zontului politico-ideologic în condiţii de calitate mult i scopul pei
1978 şi întregul cincinal, In unităţile din cadrul activitate să organizeze mai
ai 1 realizat
al comuniştilor, la înţele apreciate. Constructorii din Recuperarea grabnică a în-
urmărindu-se satisfacerea tîrzicrilor la recoltări şi îri- consiliului intercooperatist bine munca, să se acţioneze l masă vere
gerea temeinică a politicii echipă culeg roadele hăr Simeria, în ultimele trei zi în toate unităţile aşa cum / n * D --‘~
C.A.P. este
mai operatiVăj în deplină niciei lor în fiecare lună, sărtiihţări constituie domi
partidului de făurire a so nanta activităţii ce se desfă- le au fost dublate suprafe cere secretarul general al y re (T. Ni
siguranţă de circulaţie, a deoarece realizează cîşti- . şoară în aceste zile pe ogoa- ţele însămânţate cu grîu. Cu partidului, după programe t
cietăţii socialiste multilate
nevoilor de transport ale guri bune de la- o perioa- ■ re. Siilt create realmente realizări mai bune la semă concrete de lucru, ca la u- ' G
ral dezvoltate, la o mobi dă la a'lte AS e mie nea e- condiţii ca, sub conducerea nat se înscriu cooperativele zină. Randamentele încă sub I
marilor beneficiari din ju agricole din Rapolţu Mare, posibilităţi la recoltări şi / CETĂ'
lizare şi angajare mai acti- xe-rnple sînt numeroa organizaţiilor de partid, în
deţ : C.S. Hunedoara, I.V. se. Ce se întîmplă însă cu , fiecare sat, comună şi uni- Tolia şi Băcia. O subliniere semănat atestă existenţa U- y Numindu
,vă, pentru realizarea e- 1 late agricolă Să fie amplifi aparte merită răspunderea ce nor deficienţe de ordin or- ( t (j
Călan, Combinatul " minier formaţiile şi ele angajate z<2 a e s
xemplară a sarcuiilor de cate simţitor realizările prin o manifestă mecanizatorii ganizatoric. începerea cu in- , tierul ,V
Vaiea JiulUi, unităţi plan şi angajamentelor pe în acord glotohl. în care in folosirea cu randament ma faţă de soarta recoltei. Pe tîrziere a lucrărilor în cîm,p,‘ ) • ”
p
luni
.
xim a forţelor umane, a
le de construcţii şi altele. acest an şi? întregul cinci- - cursul unei absenţe s-au . mijloacelor mecanice şi a lingă strădania de a efectua Cu toate că pe o suprafaţă i . ,.
de cîteva sute de ha grâul i cotidiana
:
ne
nurnai lucrări de bUnă cali
înregistrat
Tematica de pregătire a nai. motivate de la lucru ? 1 timpului bun de lucru în tate, ei şi-au organizat mun urmează să fie însămânţat l se intimph
propagandiştilor mai cu Din echina lui Banto Fran cîmp. Oscilaţiile mari — de ca în schimburi prelungite după- porumb, recoltatul s-a / mai puţin
VIOREL CHiCiU cisc, de pildă, în lu- ordinul a 400—500 ha — în pentru a recupera întîrzieri- început cu forţe reduse, iar y cartier ati
prinde şi alte teme între registrate de la o zi la alta îe la semănat. Iosif Madoş, la C.A.P. Foit, Tînrpa şi Bă- l frumos, de
secretar adjunct cu ■ na septembrie Dorn Găi
:
cară: „Documentele Con la însămîriţări denotă- că- e- Ion Aruncutean, Ion Luea, cia, pină ieri, acţiuriea nu 1 n b|eme
ro
probleme’ de propagandă tan a lipsit nemotivat o'- xistă irisefilnate disponibili Emiliart Dara sint' doar cîţi- era declanşată. De aseme- V ,:,i ; : ;
n r n r
gresului- al X-I-lea, ale Comitetul de partid pe nod zi; din echipa lui BeczC tăţi pentru a intensifica rit va dintre mecanizatorii care riea, la C.A.P. Foit şi Bo- / . ." T ’
z ni<
aicl
‘ ’
Congresului consiliilor oa C.F.R. Simeria Valentin a lipsit Petru. Ţe- mul de lucru. din zori şi pină noaptea tîr- bilna, odată cu încheierea y tieru lul u
ziu lucrează pe ogoare, în- grabnică a recoltării' sfeclei ( viaţa soi
f ţelegind că angajarea cultu de zahăr, este necesar să fie ' administrai
rilor in acord global îi obli întreprinse măsuri hotărâte 1 rească a i
Bunul renume se păstrează prin hărnicie, gă să efectueze în condiţii pentru a transporta întreaga i Dar, dacă
producţie la baza de prelua- 1 cineva din
ireproşabile semănatul, să a-
sigufe o temelie trairiică- r'e- re. Concomitent, cu livrarea i „
redac ţ,e a
. coltei viitoare, ceea ce in recoltei la fondul de stat, } l exlstent . ,
disciplină şl răspundere în muticii • fluenţează diretf şi nivelul este bine ca producţia de y ) Ş
colete să- fie tocată şi îYisi- i lipsesc^ art.
retribuirii muncii lot.
In dorinţa de a-şi aduce lozată iii- sconui cnhinlotării ; tâ cetăţeni
i De la intrarea hi fuheţ'i- (or, toţi lucrătorii- fiind anual la pfbdiicţia marfă Rezultatele economico-fi- o contribuţie cit mai însem balanţei furajere. De aseme- bun răsj
\ une, în- anul- 1972, comple- mobilizaţi să pună- dăplin cu circa clouă Iutii şi ju nanciare ale unităţii sini nată la strîng'erea grabnică nea, se cţîfe o bună organi- j după prafi
1
( xul intercooperalist- de în valoare rezervele de mătate mai devreme şi re strihs legate’ de grija ce se a recoltei şi’ ia- eliberarea o- zare a activităţii de trăns- l per ă cele
■ creştere şi îngrăşaYe a ti- creştere a producţiei şi pro alizează un iridice de na acordă asigurării bazei fu perativă a terenului-, com- portare a producţiei de po- j „
...
ţ neretului bovin Orăştie s-a ductivităţii nimicii. Prin- talitate de ■peste 92 la sută. rajele. Conducerea unităţii binerul Victor Bolea lucrea rumb destinată fondului de l . , ’ fotografii,
stat
i afirmat ea o unitate agri- tr-o bună organizare a Datorită organizării judi a orientat producţia de ză din plin- cm combina G1P-
;
1 cola model de organizate niuriCn pe întreg flualut in furaje spre culturile' cu ria la recoltatul porunibuiui Eficienţa întregii activităţi ^ grame, alt<
l şi ^eficienţă. Ca dovadă, in dustrial de creştere şi în cioase ă fluxillui tehnolo rentabilitate ridicată ca : la C.A.P. Bobilna. pe care o desfăşoară organi- 1 re le-ar p
I anul trecut, a ocupat locul grăşate a animalelor, prin gic, s-a ajuns' ca la faza a sfecla furajeră, care dă o La această unitate se im zaţiile de partid de la sate > asemenea
^ P pe ţară in întrecerea so- întărirea disciplinei şi răs doua de îngrăşate a tine producţie de peste 100 to pune să se facă mai din se regăseşte in modul cum 1 tăţenilor c
i cialistă cu celelalte com- ne la ha, porumbul siloz, plin sirnţită şi prezenţa coo fiecare cooperativă agricolă ! ar de-ar
C
i plexe de acelaşi profil. Re- punderii în muncă s-a re- retului bovin un îngrijitor la care se realizează 40 000 i şi fermă de stat îşi îndepli- 1 i
nu
l alizările înregistrate de la kg la ha, orz şi cultura dă' 1 peratorilor la strângerea re neşte sarcinile economice l '
coltei şi la eliberarea cu o-
} începutul acestui an se si- Loliuih multiflorum care, i perativitat'e a terenului. Co ce-i revin, M ţie c în a- } <.p IPIT r ,
e
1 tuează-, de asemenea, la •" Lucrătorii de la între ® Un îngrijitor la 880 fiiăd amplasată in teren , mandamentele ppntru agri ceasta perioada trebuie sub- \ ci
ţ cote superioare, aiestind prinderea de creştere şi capete tineret bovin la fa irigat, permite atingerea d \ cultură din comunele Rapol- ordonate toate eforturile rea- ! Cn ni
1 hotărîrea întregului colec- îngrăşate a tineretului bo za a doua cfe iiigrăşaVe 60—70 tone masă verde la i tu Mare şi Băcia sint che lizării în cele mai- bune con- ) „ ,
l tiv de lucrători de a se vin Orăştie au depăşit d O structură judicioa ha. I mate să determine condu dîţii^ a întregului volunv db l timplare
L
, menţine pe un loc de prevederile angajamentu să a bazei furajere In. prezent sa lucrează cerile C.A.P. din raza lor de lucrări agricole din , campa / foarte uşor
î. frunte in întrecere. Preve- lui anual la producţia intens pe şantierul de in nia de "toamnă. I tîmple) s
ţ derile angajarrientului a- marfă • Se va dubla capacita " ‘ ' -------------------- i morcovi sa
i nual sint deja depăşite cu tea complexului în care se vestiţii al complexului, ur- * cu pămînti
i peste 70 tone carne la © Sporuri de creştere în aplică tehnologii industria mind ca pină la sfîrşitul ^ consistentă
\ producţia marfă, iar la be- greutate superioare, cu un anului viitor să intre in 1 mai treac
, neficii, faţă de planul anu- consum redus de unităţi le de creştere intensivă a funcţiune toate capacităţi să vedem
) al, s-au dat suplimentar nutritive animalelor le stabilite, care vor asigu
i mai_ mult de 720.000 lei, e- ra dublarea producţiei u- \ trin'ă leg un
nilăţii.
i xistînd asigurate condiţii i hal ni se |
y ca pitici la sfîrşitul anului uşii ca indicatorii - de plan să aibă în primire cîie Pentru eforturile susţi / 'ger-ată iif
i sa fie întrecut angajamen- să fie îndepliniţi ritmic, să 850—880 animale, ceea ce, nute ce le •depun ca acest 1 faţă de ci
harnic şi destoinic colectiv
| tul pe 1977 cu circa un rhi- se creeze condiţii de depă fireşte, înseamnă o pro l totuşi, uniţi
1 Hon lei. O însemnată par- şire cu peste 70 g a spo ductivitate a muncii destul de muncă să ocupe un loc i fructe" din
y te din 'beneficii se reparti- rului mediu zilnic de creş de ridicată. împlinirea a- de frunte in întrecerea so
i zează cooperativelor agri- tere în greutate. Totodată, cestui deziderat al unei a- cialistă merită laude Ana J li meri tar
) cola asociate, contribuind prin înlăturarea risipei şi Bumb, Veronica Cliira, Lu y Corvîn dii
l la consolidarea lor econo- întărirea spiritului de eco griculiuri moderne, inten cie Toihuţa, Nclu 'Stîrc,- i vrea să de
sive,
randament,
mare
de
1 mi CO-'fin arjrînrn nomii, consumul de furaje a fost posibilă datorită Ion Giţ, Nieolae Şarlea, ’ se poate şi
mico-financiară
\ Măsurile luate de condu a fost_ redus, cu 0,4 unităţi preocupării susţinute pen Aron Moga. Vasile Buţea, punînd moi
Iacob Tancău, Iosif Ilomo-
i cerea partidului şi statu nutrţtive pe un kg' de spor tru mecanizarea proceselor ghicit sub
■ T rodean — să-i amintim
i lui pentru majorarea re în greutate. . de lucru in ferme, atit mint de pe
1 tribuţiei lucrătorilor din Demne de relevat sînt şi prepararea furajelor şi ad doar pe ciţiva dintre cei pămînt şi r
ministrarea lor cit şi eva
agricultură au avut un e- rezultatele obţinute de fer mai harnici lucrători din ^ covi. E chi
ma nr. 3. de vitei cu lapte, cuarea dejecţiilor şt adăpa colectivul de muncă al i ban aces
fect deosebit de stimula- care îşi îndeplineşte planul tul fiind mecanizate. l.C.I.T.B. Orăştie. J.P.I.L.F. Ilafepr. Echipa de munciloarc condusă do Cor ) cial ! (N. <
nelia Bora lucrează la banda nr. X de umplut borcanele cu
gogoşari in oţet.