Page 27 - Drumul_socialismului_1977_10

> SÎMBĂTĂ, 8 OCTOMBRIE 1977 Fag. 3

4 EU
RC !“ CiND ?

îscuţoi, din
ia Mănăstire
telefon aca- SUCCESUL ŞCOLAR — OGLINDA
nult. Nimic CALITĂŢII INVAŢĂMINTULUI
reaba C;Ceas-
:fon i a se ex- în istorie
Pînă în lu- j Perseverenţă şi dăruire
omul plăteo
amentul. Din \ La Ţebea, în inima Za- comitetului comunal de
i mai insta- pentru perfecţionarea rundultii, au poposit, deu­ partid, şi prof. dr. Vasile
:elefonic, în S năzi, tineri şi virstnici din Netea, cercetător la Insti­
comuna- Baia de Griş şi tutul de istorie „N. Iorga“
al său. Şi de activităţii din împrejurimi ca să răs­ din Bucureşti.
lunile Iunie, foiască, într-o emoţionantă Urmărind înflăcărată ex­
septembrie, i La Şcoala generală din Sînt chemaţi elevii cu note evocare, file din monogra­ punere a profesorului care
âteşte 216,50 1 Dobra, noul an de învăţă- slabe şi în faţa lor se sta­ fia unui sat devenit sim­ semnează recenta carte :
abonamentul, ţ mint a început cu perspec- bileşte modul cum să fie bol. Consiliul comunal de „Munţii Apuseni — muzeu
ma că nu-i t tive promiţătoare, acestea ajutaţi. Cei ce se îndreap­ educaţie politică şi cultură istoric şi pantheon al ro­
s-a adresat / avînd la bază succesele ob- tă sînt popularizaţi la ga­ socialistă, sub egida căni ia mânilor", ochii ni s-au u-
şi-a desfăşurat acţiunea u-
îlefoane. Cei \ ţinute în anul şcolar tre- zeta de perete „Semafor". nitatea de pionieri „Avram mezit. Şi in sală arhiplină
u dat vina i cut, ' rod al preocupărilor Tot pentru analizarea re­ lancu" de la Şcoala gene­ a căminului cultural ni se
părea că se aude doar• tic-
Hunedoara i continue şi perseverente zultatelor obţinute, cu e- rală din Baia de Criş, ele­ tacul inimilor înflăcărate.
nă la urmă, i pentru perfecţionarea acti- levii de la internat se fac vii şi cadrele didactice din S-a făcut, apoi, o neuitată
reche, de la ^ vităţii. adunări generale la inter­ comună au închinat mani­ călătorie imaginară pe
nedoara i-a vale dei două săptămîni. festarea de la Ţebea apro­ străvechiul pămînt al Ţe-
cuminte, vin i Ce a condus- la obţine- In fiecare seară, în inter­ Oră în modernul cabinet ele limba română de Ia IJceul piatei Conferinţe Naţionale bei, drumeţie oferită de
a P.C.R. şi celei de< a
urc !" Omul l rea unor rezultate bune şi nat, pedagogul, profesorul mecanic din Vulcan. Foto : ŞTEFAN NEMECSEK X X X - a aniversări a Repu­ expunerea documentată a
rcat... (G. 1 ce s-a întreprins pentru de serviciu şi unii elevi blicii. prof. dr. Nestor Lupei, din
^ asigurarea desfăşurării în Brad. Unul din fiii Ţebei
i, cît mai bune condiţii a foarte buni din grupele de ca Bocanu, medicii Vero- Pe colina din Ţebea, — profesorul de geografie
i acestui an şcolar, am a- întrajutorare le controlea­ nica Falticska, Marin j peste 500 de pionieri şi' u- Nicolae Crisiea — o adus
tecişti,
aşezaţi
în
careul cîteva elemente de atestare
V flat analizînd activitatea ză celor mai mici temele Braviceanu şi luliu Gher- obişnuit ceremonialului de documentară a satului
la clase şi din relatările pentru a doua zi, fac son­ man au vorbit în faţa a primire a cravatei roşii cu său natal, desprinse din
? factorilor competenţi : di- daje în pregătirea lecţiilor. 35 de participanţi din do­ tricolor, trăiau- emoţia a- hrisoavele vremii, care
A 18-A I rectorul şcolii — Octavian Conducerea şcolii se EXPOZIŢIE meniul ocrotirii sănătăţii dîncă a intrării în pionie­ vorbesc de existenţa aşe­
despre
medi-
evoluţia
e relatate de II Giurgiu şi directorul ad­ preocupă permanent pen­ DE FOTOGRAFII cinei româneşti şi străi­ rat a celor mai mici şco­ zării încă de acum 550 de
lari — elevii clasei a Il-a.
ani.
a gazetei de junct — Ioan Căceu, pre­ tru asigurarea unei bune ne pe anumite trepte ale La comanda profesorului
Nu putea lipsi, de la a-
imuna Pui cum şi alte cadre didac­ frecvenţe a elevilor, luînd societăţii omeneşti (Pe­ Nicolae Crisiea, preşedin­ cest simpozion despre Ţe­
i caz : „Or tice. legătura cu părinţii celor Joi, în holul Uzinei e- tre Fărcaşiu — Haţeg). tele Consiliului comunal al bea, glasul înflăcărat
a
Paroşeni
e prin... a- Iată cîteva practici în-; ce absentează. Profesorii lectrice loc din vernisajul unei Organizaţiei pionierilor, s-a al septuagenarului Toader
avut
vorba de cetăţenite în şcoală, care ţin o evidenţă a golurilor expoziţii de fotografii, „FETITA rostit „Angajamentul“ iar Dragoşa, care şi-a asociat
lin satul Fe- au condus la rezultatele în pregătirea elevilor, lu­ care a întrunit aprecie­ CU CHIBRITURI"... in momentul cind sub fal­ la expunerea sa pa unul
ziua de 17 obţinute : nici un repetent crând cu ei, concret, pînă rea largă a participanţi­ durile drapelului patriei din cei mai tineri cetăţeni
:. a pătruns la ciclul primar şi un pro­ la completarea lor. De un lor. Organizată şi realiza­ ...piesa lui Angel Câr- s-au prins la git cravatele ai salului, pionierul frun­
taş Voicu Sirnon.
lonuţ Mur- cent foarte ridicat de pro- real sprijin în obţinerea tă de foto-clubul amato­ stea, inspirată de poves­ I roşii, însemnele înalte ale
Am urmărit, apoi, cu a-
e a sustras 1 movabilitate la ciclul gim- unor rezultate bune sînt şi rilor din uzină, expoziţia tea cu acelaşi nume a pionieriei, un grup de bu­ moţie şi înaintare, evoluţia
orga­
concursurile- lunare
0 lei. inter- V nazial. In şcoală există nizate (în afara x activităţii oferă privitorului o ade­ scriitorului danez Hans- nici şi părinţi au pătruns pionierilor din Baia de
vărată frescă a muncii şi
3, la obiect. l. orar prelungit, adică du- din cercurile pe materii): vieţii energeticienilor u- Christian Andersen, va în careu■ şi şi-au îmbrăţi­ Criş în montajul lilerar-
7 pă-amiază, timp de două- prilejui publicului mic şi muzical „Popas în isto­
V trei ore, profesori de lim- „Clasa cu cea mai ridica­ zinei. Expoziţia a fost mare din Deva şi Hune­ şat nepoţii şi fiii, pe cei rie", condus de profesoara
doara o duioasă întilnire
N TOATĂ (; ba română, matematică şi tă notă la- limba română", deschisă în cinstea apro­ cu drama Cristinei, a lui mai tineri pionieri. Tot a- Doina Ivanenco. Şi clipele
cu
mare
„Clasa
cel
mai
ILA i limbi străine ajută elevii număr’ de cititori la biblio­ piatei Zile a energeticia- Tommy şi Dick. Teatrul ici, in faţa bătrinului go­
răsărit cul- / mai slabi (cei cu note sub tecă", acţiunile comune nului. de stat Oradea, care ne run şi a vigurosului stejar de aleasă emoţie s-au con­
topit cu cele de veselie, a-
* 7) la pregătirea
masă verde ) pregătirea temelor, ale organizaţiei U.T.C. şi va fi oaspete în zilele de sădit la Ţebea de preşedin­ duse de cîntecul şi dansul
7 îa
9/Şi 10 octombrie, va a-
etea Streiu- Aceasta în afara consul- unităţii de pionieri, inten­ MASĂ ROTUNDĂ duce pe scenele caselor tele ţării, tovarăşul Nicolae
deja păşu- l taţiilor pe care profesorii sificarea activităţilor teh- de cultură din Deva şi Ceauşescu, elevii clasei a moţesc ale formaţiilor că­
ua de 4 oc- } le acordă unor grupuri nico-productive. Hunedoara un poem sce­ IX-a. au■ depus jurământul minelor culturale din co­
păşteau în ) mici de elevi sau chiar Preocuparea continuă şi In cadrul festivalului nic care, credem, va re­ faţă de patrie. A urmat, a- mună, care au făcut, astfel,
" i individual.
oi. Această O altă practi- perseverentă a cadrelor di­ „Sarmis", biroul organi­ uşi să emoţioneze sufle­ poi, un simpozion de co- primul pas în cea de a
rea justifică săptămîhaî -■ sîmbă- dactice de’ la Şcoala gene­ zaţiei de partid de la tele tinerilor spectatori, 1 doua ediţie a Festivalului
care s-au ia — conducerea şcolii se rală din Dobra pentru per­ Spitalul Haţeg a- iniţiat să-i facă să’ cunoască mai municări sub genericul naţional ,,Cîntarea Româ­
•— la Casa de cultură a
urile pentru y în îlneşte cu reprezentanţi fecţionarea activităţii con­ oraşului — o masă rotun­ bine trecutul şi să pre- „Ţebea — leagăn de istorie niei".
Conducerea i ai organizaţiilor U.T.C. şi stituie, credem, garanţia dă pe tema „Medicina ţuiască mai mult prezen­ şi legendă“ la care au pre­
; altă pâre- d< pionieri cU care discu- succeselor viitoare. mistică, empirică şi ştiin­ tul, acest prezent în ca­ zentat comunicări tovarăşii M. LĂZĂRUJ
iră). v tă situaţia la învăţătura ţifică". Prezentaţi de. a- re cresc şl trăiesc liberi ■ Zeno Mănaţe, secretar al Ţebea
li d i săptămîna respectivă. DOINA COJOCARU sistenta laborantă Flori- Şi fericiţi.
1
:TA
IEASCĂ
astfel, ga- i
Jă din car- i curie ■ eiiricr s
>za'' — Lu- j ■
o agendă r
:ot ceea ce i
— bun sau l Un conoyî's m mai multe foloase
n — într-un \ Se impune e preocupare permanentă legumele,
e mare, de y pentru consumatori
’dern. Şi cîte ţ
se consuma i pentru protecţia mediului ambiant I® Colcm
centrul car- \ Populaţia Călanului este Una din formele prin concursului. La cofetăria
> gravitează l r aprovizionată cu legume care se realizează perfec­ „Central"', frumoasa- expo­
ă, culturală, O bună parte a proceselor tehnologice dere ce conduc procese tehnologice polu­ prin trei sisteme : cel al ţionarea personalului din ziţie cu produsele concu­
I.L.F., al Agrocoop şi I.A.S.
— gospodă- ce au loc pc teritoriul judeţului nostru ante să ia şi măsurile de protecţie a In general, aprovizionarea unităţile de alimentaţie renţilor a fost apreciată
de locuitori. \ sînt surse de poluare a mediului ambiant. mediului. Cum stau lucrurile la noi in cu legume corespunde ce­ publică ale cooperaţiei mult de consumatori. La
dar
:
i întreba pe i I I’lecind de la acest adevăr, statul alocă judeţ avînd in vedere cele două premise rinţelor. Corespunde, scăpări. de consum este şi con­ restaurantul „Dacia", în
nedorite
udele
cu
ilectivul de la bugetul întreprinderilor în cauză fon­ ce permit o rezolvare favorabilă a pro­ Unitatea I.A.S. nr. 0, de cursul pe meserii. U.J.C.C. ziua concursului ospătarii
azetei — i- duri băneşti şi materiale importante pen­ blemei ? pildă-, îşi depăşeşte lunar Deva a 'organizat la sfîTşi- au organizat o- frumoasă
tru procurarea de instalaţii oare să Recent, Biroul Comitetului judeţean de planul de desfacere cui tul lunii septembrie şi în­ expoziţie de preparate cu­
1 — de cind u oprească evacuarea în natură a reziduu­ partid a analizat modul cum este respec­ 30—-10 mii lei datori; ă fap­
e la „Gaze- \ rilor poluante. Evident, acestui efort fi­ tată din acest punct de vedere legea şi' tului că are marfă bună. ceputul lunii octombrie, linare.
mod
S-au
că", cel mai y nanciar trebuie să i se răspundă prin a acfoptat o seamă de măsuri pentru' com­ In schimb, unitatea Agro­ în localitatea Orăştie, faza deosebit evidenţiat : în Viori­
bucătarii
1
s l-am afla preocupări susţinute pentru transpunerea baterea poluării. In cele ce urmează, ca coop' nr. l a primit nu o judeţeană pe sistemă a
slabă
mărfuri
de
dată
ca­
jros ce aco- î în fapt a programelor de depoluare şi şi în alte numere ale ziarului, vom trată litate. In consecinţă-, nu-şi concursului „Cel mai bun ca Circu de la restauran­
locuri unde f conservare a calităţilor mediului ambiant. diferenţiat situaţia de fapt, cauzele care realizează- nici planul. Uni­ bucătar, cofetar-patiser şi tul „Cerbul" Podele, Ma-
1
poluează diferite medii, precum şi mă­
de
hanul
tatea- nr. 1 C.L.F. din O-
fie articole, ( Stalul a- creat nu numai posibilităţi de a surile ce se impun pentru purificarea a- raşul nou aprovizionează ospătar". Atît la bucătari, ria Mitoman, Haţeg, la Văluca
finanţa asemenea programe dar şi cadrul
„Bucura"
leaturi, epi- cofetari- cît şi la ospătari,
legal care-i obligă pe factorii de răspun­ eestor medii-. multă lume. Dar nu face Trif de la bufetul „Lacto",
enuri pe ca- V faţă cerinţelor. Varza, probele teoretice şi pro­
a găzdui o U morcovii' au şi fost pătrunjelul, bele practice (la alegere şi Orăştie ; cofetarii ; $sVlo-
mia Vinţan şi Dorica îihs-
cartofii
legume
impusă)
pe
au
îmbrăcat,
ierului. Mă- Puritatea apelor să nu îie tulburată de „uleiu!“ neglijenţelor absente nu cu dată. lingă caracterul de con­ ta de la laboratorul de co­
zetă... a ce-
o
le­
Aprovizionarea
ua... (G. Di- gume a Călanului se curs, şi un caracter de fetărie Orăştie, Teodora
In cincinalul trecut, pen­ dar pe care riu se îngrijesc men a investiţiilor menite face de la Hunedoara. schimb de experienţă. Ilie — laboratorul de co­
tru protecţia apelor au fost să le menţină permanent în să- asigure puritatea apelor N-am vrea să se creadă că Vizitatorii unităţii—res­ fetărie Haţeg, Maria Hă-
de
depărtarea
depozitul
alocate fonduri în valoare stare de funcţionare. Este şi unităţi care nu s-au în­ furnizor poate fi accepta­ răguş — laboratorul de
iERCIAL ? ! taurant cu autoservire
de 67 milioane lei, investiţi mare şi proporţia poluării grijit să-şi întocmească pro­ tă ca o motivaţie pentru „Rapid"' au consumat cu cofetărie Baia de Criş ; os­
proprii
ca­
slabă
de
ntîmplă (în- iri staţii de epurare, filtre apelor de către unităţi zoo­ grame protecţia de investiţii mărfuri livrate mai unor unităţi plăcere preparatele fabri­ pătarii : Marcel Iaghe şi
pentru
şi
mediului
litate,
ar putea etc. Pentru cincinalul aces­ tehnice cum sînt I.S.C.I.P. şi' să-şi asigure pentru aceasta din Călan. (Iosif Craşca — Minodora Dobrilă de la
nu se... în- ta, suma lor se ridică la complexul de îngrăşare a fondurile necesare. Există şi corespondent)’. ■ cate de bucătari în cadrul restaurantul „Dacia" Orăş­
peste 121 milioane lei. Exis­
bovinelor de la Orăştie, ,,A-
cumpărăm tă în judeţ în prezent 70 de vicOla" Miliţia,— .întreprinde­ o a patra categorie de fac­ tie, Mircea Bota — restau­
alte legume staţii de epurare a apelor u- rea de industrializare a tori poluanţi ai apelor. Să rantul Iha, Elisabeta Mla»-
uscat într-a zate. Rezultatele acţiunii lor laptelui Simeria. Conduceri­ ne gîndim la posesorii de diri — hanul „Bucura"
istă pe ele, se văd. Prin asemenea mă­ le acestor unităţi nu âu în­ parc sau mijloace auto care Haţeg.
îeargă. Dar suri, concentraţia, de fenoli, ţeles importanţa problemei deversează uleiurile uzate La concurs, atît probele
direct în piraic şi rîuri sau
ause în vi- cianuri şi oxizi de fier jn depoluării, nu au accentuat le canalizează către acestea. teoretice cît şi probele
> în acest apele folosite de C.S.H., de preocupările pentru construi­ Măsurile care s-au preco­ practice s-au referit la mo­
exemplu, sînt în limitele ad­
rea, punerea în funcţiune şi
î prea exa- mise. exploatarea instalaţiilor de nizat — de punere în func­ dalităţi moderne de ali­
de respect In numărul nostru din 6 epurare a apelor uzate. ţie la termenele stabilite a mentaţie, preparare, deser­
îărători. Şi, octombrie, un grup dc cetă­ I.J.G.C.L. dispune în Deva, investiţiilor pentru depolua­ vire şl comportare civiliza­
3 „Legume- ţeni cereau insistent ca în­ Petroşani şi Haţeg de staţii re, remedierea defecţiunilor tă faţă de consumatori. for­
acestor
Intensificarea
Mnplexul a- treprinderea; minieră Barza de epurare; dar acestea nu mecanice ale instalaţiilor de me de perfecţionare, îmbi­
pe B-dul să respecte legislaţia în vi­ epurează dccît 40—60 la su­ epurare a apelor, intensifi­ narea cu alte procedee,
pu­
Hunedoara goare privind păstrarea Alb. tă din volumul apelor .uzate carea controlului asupra sur­ conduc la perfecţionarea
din localităţile respective.
rităţii
selor dc poluare etc. — vor
Crişului
apelor'
nstreze că La unitatea respectivă, pro­ Din cele arătate pină aici, conduce la asigurarea puri­ personalului, la satisface­
a ceva, ex- blema purificării apelor re­ problema purificării apelor tăţii apelor noastre. Este ne­ rea exigenţelor, consumato­
n greu de ziduale a fost lăsată pe un in judeţ are trei aspecte : cesară însă o preocupare rilor, la o alimentaţie cît
itul de pă- plan secundar. Dar nu este sînt unităţi care au asigura­ permanentă, eficientă a con­ mai raţională a oamenilor,
; mai mult I.M. Barza singurul poluant te instalaţiile de purificare ducerilor unităţilor vizate scopul final al activităţii
puţini mor- al apelor judeţului. Unităţi­ •dar care nu le folosesc, sau, pentru îndeplinirea acestei de alimentaţie publică.
tre­
prea subur- le de preparare a cărbune­ neîntrcţinîndu-le cum repede importante sarcini pc caro
deteriorează
se
buie,
lui din Valea Jiului dever­
pirit comer- sează zilnic în aoe cantităţi si remedierea defecţiunilor c partidul şi st aiul o pun în GHEORGHE VIJU
tciu). mari dc suspensii deşi dis­ lăsată baltă, unităţi care ne­ fata lor. Asopct do Ia unitatea nr. 57. — „Doi cocoşi" — a ecoi îomist
pun dc instalaţii de filtrare, glijează realizarea în ter­ ION CIOCLEI I.C.S.A.P. Hunedoara, una dintre cele mai apreciate rotiserii.