Page 29 - Drumul_socialismului_1977_10
P. 29
Proîetari din foafe fărtfe, unlfi-vâ!
ANUL XXIX
NR. 6200
duminica,
9 OCTOMBRIE
1977
4 pagini — 30 bani
---------------------------------------
EXAMENUL EFICIENTEI Din cronica
întrecerii
ssoialssi®
ieri, „refractara;;
baru A INDEPL'.NIT
PLANUL ANUAL
Colectivul fabricii de
produse refractare Ba'ru
raportează un succes deo
sebit, închinat Conferin
ţei Naţionale a partidului
şi celei de-â XXX-a ani
versări a Republicii : în
deplinirea la 6 octombrie
a planului anual la pro
ducţia marfă şi, ieri, 8
Întreprinderea minieră menilor muncii, ale între octombrie, la producţia ffimrri „Expoziţia creaţiei şti
pe
Barza, unitate dealtfel cu gului colectiv pentru a ri globală, în principal supli inţifice şi tehnice" or
creşterii
seama
o activitate bună la toţi dica continuu eficienţa în mentare a productivităţii ganizată in Sala sportu
din
rilor
Deva
oferă
indicatorii, a depăşit în lu tregii activităţi, pentru a muncii cu 18,6 la sută. vizitatorilor ceie mai
na august costurile de o pune în concordanţă cu S-au dat peste plan 248 reprezentative lucrări
producţie. majorarea retribuţiei mi tone cărămizi refractare, Bilanţ şl realizate in în judeţul Hu
de
etapa
nedoara,
— A fost o nerealizare, nerilor. 209 tone plăci termoizo- masă a Festivalului
datorată şi unor necorelări Un prim grup de preo lanle, 835 tone prafuri creaţie naţional „Cintarea Ro
— se spunea şi la Comi cupări se referă la creşte exolerme şi alte produse. mâniei".
Foto : VIRGIIj ONOIV
tetul orăşenesc de partid rea mai accentuată a pro Cheltuielile materiale la Ampla acţiune pentru sti mâniei" este viu ilustrat şi
1000 lei producţie marfă
Brad şi la conducerea I.M. ductivităţii fizice a muncii au fost reduse cu 64,50 mularea participării maselor în „Expoziţia creaţiei ştiin
Barza. în septembrie situa (productivitatea valorică a lei. la activitatea de creaţie ţifice şi tehnice" organizată
ţia s-a redresat cumva. Pe fost constant depăşită). In PRINCIPALII ştiinţifică şi tehnică — des în Sala sporturilor din Devia.
Inaugurată ieri, în prezen
trei trimestre, la 1 OftO lei acest domeniu se acţionea INDICATORI DEPĂŞIŢI făşurată sub emblema Festi ţa tovarăşului Ilie Rădulcscu, Om ia
producţie marfă se înre ză pe trei căi principale : Unitatea din Deva a valului naţional „Cintarea prim-secretar al Comitetu
gistrează economii de 2,20 aplicarea metodelor de ex Centralei de valorificare României" — a reunit şi în lui judeţean Hunedoara focul Sul
lei la cheltuielile totale şi ploatare de mare produc a ambalajelor şi-a reali judeţul nostru peste, 31000 al P.C.R.. preşedintele Comi
de muncitori, tehnicieni, in
1,40 lei la cele materiale. tivitate, concentrarea pro zat planul aferent celor gineri, cercetători, proiec tetului executiv al Consiliu Avem in fată scrisoa
Redresarea e totuşi mi ducţiei minei şi extinderea trei trimestre ce s-au tanţi, cadre didactice, stu lui popular judeţean, a rea unui om. Ne rela
nimală, destul de „vul mecanizării. Astfel, s-a scurs din acest an. la denţi şi elevi. Prezenţa lor membrilor birourilor comite tează un fapt. Nu-l avan
nerabilă" la orice deregla trecut la aplicarea meto principalii indicatori în- la efortul creator a însem telor judeţean şi municipal taja şi nu-l dezavantaja
unele
re a planului la minereu dei de exploatare cu sub- registrindu-se şi valoric, nat participare directă, con de partid — eveniment la în nici un fel faptul res
Astfel,
care au participat cadre de
depăşiri.
sau încetinire a ritmului etaje şi surpare la secto Ia producţia marfă livra cretă la găsirea unor solu conducere din întreprinderi pectiv, dar valoarea lui
etică şi morală l-au obli
de depăşire a productivi rul Valea Morii, obţinîn- tă s-a realizat un plus ţii- originale care să contri şi instituţii, reprezentanţi ai gat să-l comunice redac
buie la introducerea progre
tăţii muncii. du-se o productivitate cu de peste 748 000 lei, obţi- sului tehnic, la creşterea organizaţiilor de masă şi ţiei. „în cursul lunii au
— Mereu am avut pro 1,8—1.9 tone minereu pe nîndu-se şi însemnate be producţiei şi a productivită obşteşti, numeroşi oameni ai gust s-a prezentat la ser
bleme cu cheltuielile de post peste productivitatea neficii, iar productivita ţii muncii — punîodu-s,e ast muncii — expoziţia sinteti viciu un linăr. M-am in
zează o parte din cele 366
tea muncii pe angajat a
producţie — spunea tova medie realizată pe între înregistrat o creştere de fel semnături de prestigiu de obiective rezolvate în ca teresat da numele său. Îl
cheamă
Mateş
Frederik.
răşul Nieolae Pantea, se prindere. S-a trecut, de a- 5 la sută. Cu cele mai la realizarea sarcinilor de drul amplului festival al Se întorcea după 5 luni de
plan,
la
Progra
înfăptuirea
cretarul comitetului de semenea, la săparea suito bune realizări se prezin mului partidului. muncii şl creaţiei ştiinţifice
partid pe întreprindere — rilor cu găuri lungi, meto tă unitatea din Hunedoa Efortul creator al muncii şi tehnice. Slnt creaţii care concediu medical, in ur
fapt
accident,
ma
unui
întrucît consumurile speci dă prin care productivita ra — 124,20 la sută. din prima ediţie a Festiva pentru care fusese propus
fice în mod firesc se di tea fizică creşte de 2—3 lului naţional „Cintarea Ro (Continuare în pag. a 3-a) la pensionare. Iubind
minuează. continuu prin ori. In vederea concen munca, colectivul cu care
plan. Este de datoria noas trării producţiei s-a re munceşte, tînărul nu s-a
tră să facem tot timpul e- nunţat la sectoarele in putut despărţi de ele deşi
forturi pentru a lucra -cit ferioare de la Riidia- Azi, duminică, în întregul judeţ — starea sănătăţii lui încă
nu e cea mai bună“.
mai economic. Se analizea Barza, Spiros şi Brădişor,
ză la toate nivelurile, se ceea ce conduce la elibe
stabilesc măsuri, dar une rarea unor efective pentru zi de muncă record în agricultură
ori aspectele eficienţei mai producţie, la creşterea
scapă şi consiliului oame productivităţii pe între f
nilor muncii şi organizaţii prindere şi la reducerea ...Organizaţia de tineret
lor de partid. cheltuielilor cu întreţine de la atelierul mecanic
Tovarăşul inginer Ioan rea lucrărilor miniere. din Hunedoara al I.M.C.
Popa, dh'ectorul I.M. Bar Pentru mecanizarea mun- Bîrcea are adunare gene
za, enumera preocupările rală. în pauză, mai mulţi
actuale ale consiliului oa (Continuare în pag, a 2-a) tineri se strîng în jurul
nostru aflînd de cine a-
nume ne interesăm.
IMPORTANTE INVESTIŢII PENTRU — A muncit înainte la
MECANIZAREA MUNCII ÎN SUBTERAN mine in brigadă — spune
Alexandru Drăgoi, secre
La întreprinderea minie în subteran a două com Prin mobilizarea întregului potenţial de sfeclă, cartofi şi de furaje, că realizarea tarul comitetului U.T.C.
ră Paroşeni s-au cheltuit, plexe moderne de extrac forţe de la sate — ţărani cooperatori, ireproşabilă a fondului de stat şi pregă Bun băiat. Păcat că s-a
de la începutul acestui an ţie a cărbunelui, a unui mecanizatori, angajaţi din întreprinderi şi tirea temeinică a producţiei din anul vii accidentat. Acum e meca
nic pe un compresor.
şi pînă în prezent, peste număr de 5 combine şi al _— Şi nu se mişcă de
100 milioane lei pentru tor maşini şi utilaje de ma instituţii, cu mic, cu mare, prin folosirea tor constituie îndatoriri patriotice de ma lingă el atita timp cit a-
mecanizarea complexă a re randament. Ca urmare, cu randament maxim a mijloacelor me re răspundere pentru fiecare cetăţean, ccsta trebuie să funcţio
muncii în subteran în a crescut in mod simţitor canice şi a timpului favorabil, azi, dumi toţi locuitorii satelor sînt chemaţi să par neze — mai adaugă un
scopul creşterii producţiei producţia şi productivita nică, sub /conducerea organizaţiilor de ticipe intr-un spirit desâvîrşit de ordine şi alt tinăr. prezent la dis
de cărbune şi reducerii e- tea muncii, reuşindu-se ca partid şi a comandamentelor locale pen disciplină la lucrările agricole care tre cuţie. Om la locul lui,
ce mai !
fortului fizic al muncitori prevederile de plan pe pri tru agricultură, s-a organizat o zi de buie efectuate in această perioadă, în Om la locul lui. Un ti-
lor mineri. Aceste inves mele 9 luni ale acestui an muncă record pe ogoare la recoltări şi în- năr a avut de suferit de
tiţii s-au concretizat în să fie îndeplinite cu 5 zile sămînţări. Inţelegînd semnificaţia deose timpul cel mai scurt posibil şi Ia un nivel pe urma unei întimplări
procurarea şi introducerea mai devreme. bită a acestei acţiuni, faptul că strînge- calitativ superior. Relatări despre desfă nefericite dar s-a întors
rea şi înmagazinarea fără pierderi a în şurarea lucrărilor de duminică vor fi pu la locul lui, deşi societa
tregii recolte de porumb, fructe, legume, blicate în ziarul nostru de marţi. tea îi crea o posibilitate
de-a trăi o vreme pe
seama resurselor ei. A
considerat că munca este
„locul lui", rostul lui
Este posibil şi necesar dintotdeauna.
totodată ca în cursul zilei
t © Astăzi, în toate loca- Deva îşi petrec ziua de 1 de azi şi mîine să fie in ION CIOCLEI
> lităţile judeţului se dc- duminică intr-o excursiei tensificate eforturile pen
A clanşează faza de masă a documentară prin ţară, cu,'
< celei dc-a doua ediţii a destinaţia Uzinele „Tracto-ţ tru încheierea • recoltării
ij Festivalului naţional „Cîn- rul“ Braşov. O Oraşul Pe-1 cartofilor şi sfeclei de za
{ tarea României". Eveni- troşani găzduieşte astăzi J hăr în unităţile din consi DIN CUPRINSUL
1/ mentul va fi marcat prin „Salonul de toamnă al u-l liile intercooperatiste To-
jţ analiza activităţilor desfă- morului", Participă luno-! teşti, Haţeg, Simeria şi O- ZIARULUI:
k şurate in prima ediţie şi rişti de la revistele de gen )
1 prin spectacolele oferite de din ţară. ,® La Urioani sei răştie, unde însemnate su • FORME ŞI MIJLOACE
i cele mai bune formaţii, întrec astăzi 16 brigăzi ar- > prafeţe sînt încă ocupate MULTIPLE ŞI VARI
î ® La Casa de cultură din tisticc într-un amplu şil cu aceste culturi. ATE PENTRU POPU
ţ Deva continuă şi azi Festi- divers spectacol al stimu-/, La recoltatul porumbu LARIZAREA, CU
1 valul coral inter judeţean larii activităţii creatoare şi) NOAŞTEREA ŞI A-
J „Craiul munţilor" deschis al satirizării neajunsurilor. I lui rezultatele înregistrate PLICAREA ACTELOR
4 ieri. Participă la această ® Formaţiile de fanfare * continuă să fie nesatisfă NORMATIVE.
■ largă desfăşurare a muzi- din întregul judeţ se în- cătoare în cooperative • OAMENI AI ZILELOR
} cii corale 19 formaţii de tîlnesc astăzi, la Lupeni, în NOASTRE
4 gen din judeţ şi din ţară. cadrul unui recital organi- Din zori şt pînă scara tîrziu, mecanizatorii Ion Borofli, le agricole din cadrul • SPORT
' ® Un grup de 40 de elevi zat sub egida festivalului l
® Un grup de 40 de elevi
t de la Liceul „Decebal" din NIcoIac Lupuţ şi Petru Baltă îşi aduc o contribuţie de sca (Continuare în pog. 2—3) • MOZAIC DUMINICA*»
de la Liceul „Decebal" din „Sarmis".
ia
mă
terenului
şi
semăna
pregătirii
urgentarea
arăturilor,
tului In catlrul C.A.P. Deva.
