Page 30 - Drumul_socialismului_1977_10

f
DRUMUL SOCIALISMULUI 9
Pag. 2

Forme şi mijloace multiple Mandatul de deputat — onorat DAI

şi variate pentru cu pasiune revoluţionară cot —
Surpr
şi sute!
popularizarea, cunoaşterea Expresii autentice •—• în re
cheltuie
-către c
şi aplicarea actelor ale responsabilităţii cole di
georgiu
care m
cetăţeneşti propriii*
normative » » ducerile
Cînd tovarăşul Petru nul cultural — unul din e- tive se
Cristian, deputat şi delegat dificiile cele mai impună­ leze la
Consiliul judeţean al pentru a acorda consulta­ sătesc din Ciungani aduce toare ale satului. Acest e- destul
sindicatelor a analizat, în- ţii chiar la locul de mun­ la cunoştinţa Consiliului xemplu este relevant mai zunare.
tr-o şedinţă plenară, mo­ că sau la ieşirea din schim­ popular comunal Vaţa de ales pentru că el reflectă închide
dul în care organele şi or­ buri. Asemenea acţiuni au Jos că toţi cetăţenii din în mod concret unitatea al pier
ganizaţiile sindicale din ju­ avut loc la minele Teliuc, satul său au ieşit cu u- strînsă dintre cuvînt şi dor).
deţ îşi îndeplinesc atribu­ Ghelar, Deva, Muncel, neltele şi atelajele la re­ faptă, dintre angajament şi
pararea drumului, la exe­
acţiune, dintre opinia ex­
ţiile privind cunoaşterea I.E.C. Mintia, grupul de cutarea lucrărilor de îm­ primată şi comportamentul
şi aplicarea legilor şi a şantiere Rîu Mare-Retezat bunătăţiri funciare, ne gîn- moral. Şi, ce este mai im­
celorlalte acte normative şi în alte unităţi. Există dim că faptele relatate au portant, aici ca şi pretu­
care reglementează dreptu­ şi alte experienţe bune în o semnificaţie socială mult tindeni in ţara noastră, do­
rile şi obligaţiile lucrători­ judeţ. mai largă. Şi cînd Drago- rinţele sînt exprimate în­
lor din unităţile socialiste. In această importantă mir Făluş, secretarul orga­ totdeauna în numele grupu­
lui, al colectivităţii, că pri­
S-a apreciat că în aceas­ activitate, cu pronunţat nizaţiei de partid din ca­ mează interesele comune
drul atelierului de cheres­
tă importantă activitate e- caracter educativ, mai tea, arată cu mîndrie că celor individuale. „Vrem ca i i.Ogli
ducativă, în care acţionea­ persistă însă o seamă de toate angajamentele supli­ în anul viitor să dublăm 1 aşa se
de
întreprinderea
mecanică
ză şi consiliile oamenilor lipsuri. Principala dintre electrolitică. Muncitorii loan Orăştie, şi atelierul Urîţescu zincare mentare pe 1977 sînt pro­ producţia de lapte“ — îşi l de stra<
Maria
Curuţ
fac
muncii, asociaţia juriştilor, acestea este caracterul for­ parte din colectivul condus de Elena Voju, care este fruntaş dusul iniţiativelor angaja­ propun cooperatorii din t răşsnes
precum şi alte organizaţii mal al multor acţiuni în­ in întrecerea socialistă. In foto : Aspect de la introducerea ţilor unităţii, avem în ve­ Birtin. „Sîntem hotăriţi să 1 Ingenio
de masă şi obşteşti, este u- treprinse. O seamă de ac­ în baia de zincare a cheilor tubulare pentru export. Foto : VIRGIL ONOIU dere că acest exemplu este lucrăm cu toţii la amena­ ^ cesară
tilizată o ganjă largă de tivităţi sînt superficial or­ o mărturie a înaltei con­ jarea zonei centrale“ — se l dă poşte
politice.
ştiinţe
Amîndouă angajează cetăţenii din Va­
forme şi mijloace, din ca­ ganizate, se dau oamenilor aceste exemple arată că ţa de Jos. „Ne-am gîndit } care ai
re unele s-au dovedit efi­ explicaţii sumare, înguste, sentimentul responsabili­ să ridicăm şi la noi o ) de int<
ciente. S-a renunţat, în în fugă, fără o legătură Retribuţia sporită trebuie să aibă tăţii civice, cetăţeneşti este şcoală nouă" — spun de­ ( ales, c
bună parte, la simpla organică cu stadiul dez­ specific orînăuirii noastre putaţii din Ociu şi Basa- ţ fect e
afişare a legilor şi hotărî- voltării economico-sociale socialiste. Aceasta pentru rabasa. In aceste vorbe ' „Cu ei
rilor sau a unor extrase a ţării, cu realizările for­ ca puternic suport o productivitate că aici angajarea in efortul nu-i nimic lăudăros. Ele ) „Ei ne
din ele, lăsîndu-se apoi to­ maţiilor de lucru. In une­ constructiv comun nu în­ exprimă nu numai dorinţa, l Numai
tul la voia întâmplării. In le unităţi, mai ales în ce­ seamnă pur şi simplu în­ dar şi forţa colectivităţii } aproapi
cadrarea
anumită
într-o
de a o transpune in via­
multe unităţi socialiste or­ le din Valea Jiului, unele tot mai înaltă activitate, ci ea exprimă, ţă, superioritatea acţiuni­ ) Oare
ganele sindicale promovea­ .jlaturi ale activităţii pen­ I.M. Barza' a încheiat înainte de orice, atitudinea lor comune. Şi baza obiec­ l tineri c
ză forme mai active de a- tru popularizarea şi înţe­ (Urmare din pag. 1) trei trimestre cu rezultate conştientă şi hotărită a tivă a acestui mod nou de | orăşene
ducere la cunoştinţă a legerea legislaţiei, de edu­ bune. Planul la producţia maselor de a înfăptui o- înţelegere şi gindire o i să se
conţinutului actelor nor­ caţie, dusă cu răbdare, au cii s-au introdus în sub­ globală a fost depăşit cu biectivul propus. constituie noua structură } nu mai
mative. Se folosesc mai fost înlocuite prin aplica­ teran 5, locomotive tip 29,7 milioane lei, cu 7,7 Acum cîţiva ani în urmă, economico-socială a ţării j nevoie
mult expunerile, urmate rea de sancţiuni, fără a se Barza, se vor monta în a- milioane lei peste angaja­ deputatul Roman Dărău, noastre — rod al politicii l tor, de
din satul Prihodişte, adu­
de dezbateri, instruirile, analiza şi dezbate cu co­ cest trimestru 14 trolii mentul ' perioadei, cel al cea la cunoştinţa primă­ partidului de construire a t că sil
de
formare
socialismului,
consultaţiile juridice, cursu­ lectivele de muncă mani­ pentru transportul mate­ producţiei marfă cu 23,3 riei dorinţa locuitorilor de şi dezvoltare a conştiinţei 1 trateze
rile universităţilor munci­ festările de indisciplină. rialului lemnos pe suitori, milioane lei, iar producti­ a construi un cămin cul­ maselor — în care idealul ţ te, „Oc
toreşti, staţiile de radio­ Se constată, de aseme­ se Hicrează la automatiza­ vitatea valorică a muncii tural pe măsura puterilor personal se realizează o- t glindeşl
amplificare, învăţămîntul nea, că o bună parte din rea- -unor staţii de pompe, a crescut suplimentar cu lor şi solicitau sprijin în dală cu cel colectiv. } a Co
politico-ideologic organizat cadrele oare lucrează în a fost dotat depozitul din 12,4 la sută. Aceste rezul­ asigurarea proiectului şi Prof. SABIN SELAGEA ) al U.T.'
de- sindicate etc. Un im- serviciile de personal, în- Dealul Fetii cu o automa­ procurarea unor materiale. membru -
s-a
că
•portant rol educativ s-a văţămînt, organizare şi re­ cara care • economiseşte tate demonstrează sectoarele Această dorinţă, prin num­ în Consiliul comunal
ea neobosită a tuturor, a-
în
lucrat
bine
dovedit a avea organizarea tribuirea muncii, aflate în- munca a 9-10 tiameni de Musariu I şi II, Măgura- nul acesta a devenit reali­ Vaţa de Jos 1 Nu-t
unor instanţe judecătoreşti tr-un permanent contact la operaţiile de transport Brădişor, iar în ultimul tate vie. Acum, lingă şcoa­ al Frontului ^ mai înt
la locul de muncă (Şantie­ cu actele normative şi cu şi încărcări-descărcări. timp şi de către colective­ la din sat se înalţă cămi­ Unităţii Socialiste t ne de
rul 5 Orăştie, O.J.T.. oamenii, nii cunosc preve­ I staţiile
şi
pen­
acţionează
B.J.A.T.M., şantierul Chiş- derile legale, ceea ce face tru Se reducerea consumuri­ le de la uzina de prepara­ ) cu ben
sec­
mecanic,
atelierul
re,
cădaga, I.C.S. Alimentara ca mulţi oameni să piardă 1 dese, îi
lor specifice de energie e-
Hunedoara), filmul tematic vreme pentru a-şi lămuri leetrică, aer comprimat, ţia aritez-drobire, sectorul } stalaţii
de investiţii.
de scurt metraj prezentat o anumită situaţie, creînd Trecerea la aplicarea I mat, tn
în faţa unor colective, dez­ artificial litigii de muncă. ciment, benzină. Au fost primei etape a majorării ^ pede. (
organizate
colective
de
baterile cu cadrele de spe­ studii şi se valorifică pro­ retribuţiei muncitorilor mi­ i nu faci
cialitate şi factorii de răs­ Dezbaterile din plenara punerile lor. S-a majorat neri, măsură primită cu i re de
pundere din unităţi, cabi­ Consiliului judeţean al numărul de materiale care deosebită satisfacţie de ^ plat to
netele juridice, foile vo­ sindicatelor au oferit o la raioane se urmăresc minerii Zarandului, consti­ i de 5 o
lante, afişele şi pliantele, seamă de căi ce trebuie prin fişe-limită. De ase­ tuie însă şi un examen al ! la staţi
broşura „In ajutorul gru­ urmate pentru ca activita­ menea, propaganda vizua­ eficienţei activităţii econo­ ) lingă H
pelor sindicale" ş.a. tea de popularizare, cu­
noaştere şi aplicare a le­ lă, munca politică susţin mice pentru I.M. Barza, i geaba
O experienţă bună în intens lupta pentru eco­ pentru fiecare întreprinde­ l torul
popularizarea, cunoaşterea gilor ţării să se îmbunătă­ nomii. în 8 luni (pe sep­ re. Măsurile generoase J furtun".
ţească permanent, în spiri­
şi aplicarea legislaţiei tembrie situaţia consumu­ luate de conducerea parti­ ^ mine s<
tul cerinţelor şi exigenţe­
muncii au dobîndit consi­ rilor nu era definitivată) dului trebuie să aibă ca t vîrtos I
lor formulate de secretarul la I.M. Barza s-au econo­ suport o productivitate i că, din
liile municipale Hunedoara general al partidului, tova­ misit 4,3 milioane kWh tot mai înaltă, o producţie ) faţă di
şi Deva, care deplasează răşul Nicolae Ceauşescu, energie electrică, aer com­ şi mai mare, o permanen­ l ştiu cu
periodic grupuri de jurişti 'la consfătuirile de lucru primat în valoare de 1,4 tă grijă pentru reducerea Haţegul, seculară aşezare hunetloreană, cunoaşte o puter­ / un furt
şi alte cadre de specialita­ din septembrie a.c. de la milioane lei, 79 tone de costurilor de producţie. nică dezvoltare urbanistică. In fotografie : noile blocuri dale 1 un cau
de curînd în folosinţă conferă un plus de frumuseţe oraşului
te în unităţile economice C.C. al P.C.R. ciment, 9 tone de benzină. , I. MiRZA de Ia poalele Retezatului. ______
Toţi foşnitorii §c
9
Cercetarea ştiinţifică - factor important cu mic* cu mart
in dezvoltarea şi modernizarea agriculturii \ -T ci mp ia cules şi sc
s Documentele Congresului cole şi de pomi adecva­ Suprafeţele mari de pa­ tră la generalizarea pe sca­ pinierele noastre produc şi (Urmare din pag. 1) tarea şi i j
conform
\ consiliilor de conducere ale te condiţiilor pedoclimati­ jişti naturale existente în ră cit mai largă în unită­ pun la dispoziţia unităţilor te.
unităţilor agricole socialis­ ce din zona noastră. judeţ ne-au determinat să ţile agricole a metodelor C.A.P. şi I.Â.S. peste consiliilor intercooperatis- Merită
\ te, al întregii ţărănimi au Acordăm în acelaşi timp organizăm cercetări pentru moderne care şi-au dovedit 700 000 pomi şi peste 10 te Brad, Dobra, Călan, Si- torii din
s subliniat necesitatea spori­ o importanţă deosebită cer­ îmbunătăţirea cantitativă şi eficacitatea în sporirea pro­ milioane stoloni de căpşuni meria şi altele. Există con­ servesc c
diţii
introducerea din cele mai productive so­
şi ducţiei.
şti­
cercetării
Pentru
în calitativă
producţiei
\ rii aportului creşterea pro­ cetărilor de fundamentale, ştiin­ exploatarea a raţională a, 'a- în practica de producţie a iuri. în acelaşi timp, pro­ simţitor pentru a amplifica cole din
în
realizările
şi
Pui,
la
Rîu
inţifice
cercetare
tematica
ducţiei agricole. ţifică avînd prevăzut să ne - cestora. rezultatelor ştiinţifice a- ducem material săditor şi fermele de stat prin folo­ din zori
s lui Din general al secretaru­ intensificăm perfecţionarea teh­ tăţi agricole cooperatiste laţiei. gospodăriile popu­ sirea mijloacelor mecanizate. tîrziu, . 1
sporit
randament
pentru
cu
expunerea
vem organizate în opt uni­
preocupările
a
partidului, pentru
buri
prel
\ tovarăşul Nicolae Ceauşescu, nologiilor care să permită IN SPIRITUL HOTARÎRI- ferme etalon pentru cultu­ Un rol de mare impor­ Sarcina de căpetenie a co­ duiesc sa
s-a desprins cu pregnanţă realizarea unor producţii rile de grîu, orz, cartofi şi tanţă în finalizarea dezide­ mandamentelor locale pen­ ţarea la
spe­
au
îl
cerinţa creşterii responsa­ agricole superioare celor ce LOR CONGRESULUI CON­ pomi, în care se aplică în ratelor amintite unităţile agri­ tru agricultură este de a păioa_e. I
din
SILIILOR
asigura
CONDUCE­
DE
ma­
mobilizare
mod
s bilităţii pentru alegerea fie­ se obţin în prezent. Totoda­ RE ALE UNITĂŢILOR vansate corect tehnologiile a- cialiştii sivă a o tuturor locuitorilor canizatori
fiecărei cole, care sînt chemaţi ca,
specifice
cărei teme de cercetare în tă avem în vedere stabili­
Mu
losif
l aşa fel ca acestea să răs­ rea unui spectru mai larg AGRICOLE SOCIALISTE, culturi. De asemenea, în alături de cercetători, să se satelor la strîngerea recol­ vian Criş
pundă la soluţionarea efi­ de metode pentru fertili­ treisprezece C.A.P. din ju­ ocupe îndeaproape şi cu tei şi la eliberarea grab­ — să-i
cientă a problemelor care zarea culturilor, pentru AL ÎNTREGII ŢARANIMI deţ avem organizate loturi consecvenţă de introduce­ nică a terenurilor care ur­ cîţiva —,
condiţionează progresul ra­ combaterea pe cale chimi­ demonstrative, iar în opt rea şi promovarea rezulta­ mează să fie însămînţate susţinute
pid în agricultură. în a- că a buruienilor din cul­ C.A.P. -r— cîmpuri experi­ telor ştiinţifice în produc­ cu grîu după porumb. Vi­ însămânţa
)
ceaslă viziune îşi desfăşoa­ turi şi livezi, precum şi a O latură importantă a mentale, care vor permite o ţie. Aceste cadre au mi­ teza zilnică de lucru la re­ din raz.
\ră întreaga activitate şi unor măsuri mai eficiente activităţii noastre vizează mai bună cunoaştere a con­ siunea să devină forţa prin­ coltat trebuie mult sporită Dintre n
s colectivul de cercetători de de combatere a bolilor şi îmbinarea cercetării ştiin­ diţiilor specifice locale şi cipală, elementul dinamic la C.A.P. Roşcani, Lăpuş- 1a C.A.P.
la Staţiunea de cercetare şi dăunătorilor. ţifice cu producţia, scurta­ ca urmare ele vor contri­ în acţiunile ce se întreprind nie, Vaţa de Jos, Ţebea, tea Mure
sproducţie pomicolă din în pomicultură, de ase­ rea perioadei de aplicare a bui la sporirea eficienţei pentru dezvoltarea intensi­ Dineu Mare şi în alte u- Roman I
\ Geoagiu, ţinînd seama de menea, ne preocupă găsi­ tehnologiilor înaintate. A- soluţiilor elaborate. vă şi modernizarea agricul­ nităţi unde sînt realmente Sorea, \
cerinţele cu care se con­ rea de soluţii mai bune vînd o legătură permanen­ Pentru îmbunătăţirea sor­ turii pe baza celor mai noi condiţii pentru a fi mult Nicolae I
\ fruntă lucrătorii din agri­ pentru modernizarea plan­ tă cu producţia, cercetarea timentului şi realizarea sar­ realizări ale cercetării şti­ intensificat ritmul de lu­ laru, Vioi
\ cultura judeţului nostru în taţiilor existente şi pentru va interveni operativ şi e- cinilor de plan, staţiunea inţifice, pentru înfăptuirea cru. Pînă ic
cincinalul revoluţiei tehni- înfiinţarea plantaţiilor su- ficient pentru sprijinirea noastră asigură producerea sarcinilor stabilite de Con­ cu restar.
s co-ştiinţifice. perintensive, cu capacităţi unităţilor agricole în redre­ unor importante cantităţi gresul al Xl-lea al P.C.R. Ritmuri mai alerte de cooperaţi
recoltatul
s Preocupările noastre sînt mari de producţii de fruc­ sarea activităţii lor econo- de seminţe de legume de lucru şi la legumelor fructe­ Zdrapţi,
rădăci-
lor
Dr. ing.
în mico-financiare.
spre
\ îndreptate sortimentului îmbunătă­ te, în scopul realizării sar­ Acţionând în spiritul in­ înaltă productivitate, pre­ EMANOIL MANUGHEVICI noase se cer la C.A.P. treni, Sti
ireproşabile
prin condiţii
ţirea
cum şi de material săditor
a
promovarea în cultură a cinilor stabilite în progra­ dicaţiilor date de secreta­ pomicol din speciile şi so­ directorul Staţiunii de Geoagiu, Toteşti, Peşteana, coliş şi 1
impun
celor mai productive soiuri mul judeţean de dezvoltare rul general al partidului iurile adecvate condiţiilor cercetare şi producţie Romoşel şi în celelalte u- pentru a
şi hibrizi de plante agri­ a pomiculturii. vom spori contribuţia noas­ noastre naturale. Anual pe­ pomicolă Geoagiu nităţi cate au de efectuat
rea aceşti
_ \ fV» îmon cft'în rfr> t>/~i o ointimă.