Page 31 - Drumul_socialismului_1977_10
P. 31
DUMINICA, 9 OCTOMBRIE 1977
Pag. 3
1--------
carnet
:ele
iii, cultural j oameni ai silelor •■.noastre-
1 ridi-
zecilor SESIUNE ŞTIINŢIFICĂ
de lei 1 Glod biografia unui om i 7 sile în sport
a pi totul Ieri s-au desfăşurat la
port de Deva lucrările sesiunii © Edson Arantes Do Nas- echipă feminină de gimnas- i
e agri- ştiinţifice de la comunicări cimento s.au, mai cunoscut lică a României, „rodată" i
„Contribuţii
cunoaşte
Streisîn- rea patrimoniului cultural | se îmbină ou iifrafe f sub numele de Pele, s-a re în martie şi la Sala sportu- I
definitiv
tras
rilor din Deva, a cîştigat j
activitatea
din
altele, din judeţul Hunedoara", competiţională, Jucând în- Campionatele Balcanice, cu
eficient . Organizat de Oficiul pen A • ' tr-un „meci de adio" dintre cerind cam tot ce se putea
Con- 1. tru patrimoniul cultural J luărilor înfăptuiri Cosmos Ney York şi F.C. cuceri (împreună cu echipa
respec- 1 naţional Hunedoara şi Fi Santos, formaţie în care s-a masculină, 28 de medalii —
liala
v
ă ape- ? Deva, arhivelor statului Sînt în Valea Jiului, ca lansat în urmă ou 22 de ani. - 14 aur, 10 argint şi 4 bronz), j
s-a
simpozionul
i, fiind 1 t-o hotărîrea unanimă a în repriza întîi „Perla nea Acum, deja, Nadia şi cole-ţa
bucurat de prezenţa unor pretutindeni în ţară, oa gră" a jucat la Cosmos, în gele sale, între care şi re-|
la bu- ^ reputate personalităţi ale tovarăşilor de meserie de care a înscris şi un gol, al centa remarcată la Balca-I
Iacă qr l vieţii culturale din Capi meni a căror biografie în a-l trimite la cursurile şcolii 1281-lea în cariera sa fot niadă, Emilia Eberle, se a-f
robinet ) tala ţării, din Cluj-Napo- timp este strîns legată, îm-. de maiştri electromecanici, C balistică, iar în a doua la flă în S.U.A., astăzi chiar la |
I. Tu- \ ca şi din judeţ. Comuni binată armonios, 'organic, şcoală absolvită cu mult F.C. Santos. Adio, Pele ! New York. ® în Campio-i
cările susţinute au adus cu marile înfăptuiri din a- succes de omul acesta ca © Şi, totuşi, Ilie Năslase, natul mondial de handbal al j
\ contribuţii de valoare la nii Republicii, din „anii re ştie să-şi facă datoria, . * „racheta de aur“ a Români junioarelor, România — pe j
cimoaşterea patrimoniului noştri", cum ne-am învăţat să nu umble cu jumătăţi ■»<£ ei, mai şi cîştigă. La Aix- locul 3 şi medaliată cu bronz, j
cultural din judeţul Hu s-o spunem, şi o spunem de măsură. M JJjfe en-Provence a câştigat tur © Pînă miercuri, eînd sej
nedoara. neul dotat cu „Racheta de reia campionatul de fotbal ,
1
cu atîta mîndrieî lată, de A venit maistru la. Pre aur“, învingindu-1 în finală al diviziei A, reprezentativa
FESTIVALUL FILMULUI pildă, lăcătuşul montor Eu- paraţia cărbunelui din Pe fe: pe GuiUermo Vilas cu 6—1, noastră a mai repetat un
STE DOCUMENTAR gen Preda. Un. exemplu trila. A trecut, muncind du Blilll m l 6—5. în cuplu cu Ion Tiriac, joc cu Polonia B. Meciul
kSULUl" Simbătă s-a încheiat din multe alte mii. Lăcă pasiune şi răspundere, prin marele cuplu al echipei „de preconizat cu prima repre-:
cea de-a Vl-a ediţie a tuş montor acum un dece secţiile de bază — usca de la preparaţie. Meseriaşi vis“ a României, .Ilie a câş zentativă a Poloniei n-a.
lui" — i Festivalului filmului do niu, astăzi maistru princi re, spălare, 'flotare, epura destoinic, om pe deplini tigat şi întrecerea de dublu. mai avut . loc. Cu actualaţ
gazeta ) cumentar „Valea Jiului pal la Preparaţia de căr re, separare... Intr-un timp devotat muncii, comunistul? • Casius Clay a oîştigat un „oarte de vizită", echipa Po-<
etului o- ) 1977“. Cu acest prilej au bune din Petrila. Da, în- scurt a reuşit să-şi însu Eugen Preda este întotdea-ţ nou meci pentru apărarea loniei nu uită, totuşi, tra
suprem
deţine,
ce-1
titlului
diţia — şi bilanţul —- me
Uricani. I fost prezentate cicluri de tr-un singur deceniu, prin şească multe din tainele una acolo unde problemele^ învingîndu-1 pe Eamie Sha- ciurilor România — Polonia..'.'
ă, ne- ; filme documentare pe te muncă încărcată de pa meseriei atît de pretenţioa procesului de producţie oi vers, după 15 reprize. • E- Ieri, meciul România —
izeta a- ) me ca : „Din realizările siune şi dăruire, a fost po se ca cea de la prepara cer, contribuie nemijlocit) chipa masculină de volei a Polonia B s-a încheiat cu
,,l-
socialiste",
României
rubrici, l magini din frumuseţile sibil să parcurgă drumul rea cărbunelui. Acum mai la realizările tot mai în ţării noastre a fost medalia 0—0.
deosebit / patriei pe ecran", „Filmul de la lăcătuş montor la bine de doi ani a' fost in semnate în muncă ale pre tă cu bronz la Campionatele © Am aflat şi veşti promi
, mai i în sprijinul popularizării maistru principal, la con vitat la un examen, în fa paratorilor de la Petrila, europene, desfăşurate în ţătoare de la Jiul.. Echipa a ;
1
ivea e- k principiilor eticii şi e- ducător al procesului de ţa unei comisii exigente, atît el cît şi oamenii cu Suedia, clasîndu-se după re şi desfăşurat un riguros şi se-
ver
de
pregătire,
program
prezentativele
U.R.S.S.
1
roncret chităţii socialiste", „Fil producţie pe un schimb. In formată din specialişti, din care munceşte fiind perma-l Poloniei. © Dudu Georgescu îmbinat şi cu un reuşit meci!
im" şi w mul şi sportul" etc. In deceniul acesta, comunis oameni cu multă experien nent fruntaşi în întrecerea / este în posesia unei... perechi de verificare, cu Victoria'
ruşine". ) cadrul acţiunii, la ■'cine tul Eugen Preda a pus u- ţă. Cu acest prilej, comu socialistă. 1 de „Ghete de aur“. Acum, Călan (4—0). © Ieri, la De
Petro
din
matografele
e sînt t şani, Lupeni, Petrila, mărul, puterea# şi pricepe nistul Eugen Preda a ob O biografie ce pareţ credem, meciurile cu Spa va, astăzi la Petroşani şi Hu
I goale. Vulcan şi Lonea au fost rea sa la multe din marile ţinut cel mai înalt califica simplă, dar o biografiei nia şi Iugoslavia vor fi mai nedoara s-au deschis porţi
Uricani ) prezenţi realizatori ai fil prefaceri ale Văii Jiului, cu tiv, dovedind înalte cunoş specifică anilor^ noştri, în-,' uşoare : în echipa noastră le:.. anului sportiv şcolar. 1
Festivităţi, parăzi şi nume-
anizaţia i melor produse de studioul deosebire la construirea tinţe practice şi teoretice. nobilată de alese fapte de) joacă un dublu golgeter şi roase competiţii do masă
recordman
în
eficacităţii
al
tineret ) „Al. Sahia“ — regizorii multor puţuri de extracţie De atunci i s-a încredinţat devotament, abnegaţie şi l fotbalul european. © între marchează acest important
i ? Sau ^ Ada Pisliner, Claudiu a cărbunelui, a unor funi- o nouă şi mare răspunde dăruire în muncă, o pildă/ timp, Geolgău a fost dat in eveniment sportiv, a cărui j
llieşu,
Soltescu,
Mirel
ce au Eugen Gheorghiu, redac culare şi instalaţii de pre re, a fost numit ca prim- grăitoare de urmat. ) disponibil pentru o perioadă continuitate în întregul an
de aju- / torii şi scenariştii Radu parare. Răsplata muncii maistru principal, coordo EMILIAN DOBOŞ \ de timp de către echipa sa şoolar va fi încadrată în
Credem ) Ursache, Viorel Bindea sale devotate a constitui nator al întregii activităţi corespondent ^ de club, Universitatea Cra- programul „Daciadei" o Azi,
Hunedoara,
meci
amical
la
loc să l şi operatorul Eugen Lupu. iova, dar se pare că e apt Corvinul — Jiul.
subiec- / pentru... naţionala de juni
ului" o- i ori. Ciudat, nu ? © Tinăra NiCOLAE STANCIU
a slabă ţ LA BAZINUL ACOPERIT DIN HUNEDOARA
răşenesc i Bilanţ şi perspectivă
Elevii founedoreni privesc ia colegii
in activitatea de creaţie
ar se i lor băimărerss cum învaţă înotul
?i pe- I
um însă ) ştiinţifică şi tehnică Un grup de 40 de elevi, pare şi receptivitate a unor
mentare l clasele a IlI-a şi a IV-a, din factori cu răspunderi spor
estul de / Baia Mare au început anul tive, a conducerilor .şcolilor
cu in- ) de masă şcolar la... Hunedoara. Mo şi — culmea ! — chiar a u-
compri- l tivul ? Cei 40 de elevi sînt nor profesori de educaţie fi
care
ai
găsesc
componenţi
felul
tot
clase
zică,
unei
•ege re- i speciale de învăţare a îno de pretexte, între care, chi
ţie : să 1 (Urmare din pag. 1) perimentează cu rezultate tului, care din anumite purile, angrenarea elevilor!
apropie- ^ bune complexul de mecani cauze . nu-şi pot desfăşura în pregătirea sportivă ar de-:
3 intim- i au dus la sporirea produc zare conceput şi realizat la programul de pregătire spor ranja desfăşurarea progra
I.U.M.
săparea
Petroşani,
ira zilei ) tivităţii muncii, la reducerea suitorilor de diametru mare tivă la Baia Mare. Şi s-au mului şcolar. Cum adică ?
km oprii ) consumului de materiale şi cu foreza electrohidraulică, mutat, ou învăţătoare, cu Aici, ia noi, în Hunedoara,
cu şcoala, casa şi masa lin-;
ină de l a importului, la creşterea la E.M. Deva se aplică cu antrenor ia Hunedoara, pen gă bazinul acoperit se per-j
tru ca programul de antre
produselor
ra. „De- / competitivităţii plan extern, la succes metoda de săpare a nament să nu sufere vreo turbează programul de în- j
pe
noastre
s lucră- ) îmbunătăţirea ^calităţii, sînt suitorilor cu găuri lungi de perturbare. Concomitent, ia văţămînt, iar pentru cei 40!
mină ; în siderurgie s-a îm
— n-am l reprezentări ale invenţiilor bunătăţit tehnologia de in- - Hunedoara, deşi s-au creat de elevi din Baia Mare nici
mai ră- i şi inovaţiilor materializate în suflare a oxigenului în cup condiţii pentru organizarea nu s-au pus astfel de pro
t să dai 1 economii ce se ridică la toarele de 400 tone ; în con gratuită a cursurilor de ini bleme, venind la Hunedoa :
ra cu tot — şcoală. casă,
pentru | peste 56 milioane lei. Ofe strucţii s-au realizat pano ţiere şi de învăţare a îno masă ? ? ! ! Sigur, cu astfel
elevilor
tului,
participarea
respect i rind vizitatorilor cîteva din uri ansamblate din fîşii ar localnici este nesemnificati de „motive", nu ne mirăm
rezultatele obţinute de hune-
a nu I doreni în etapa de masă a mate din B.C.A. care pre Şefa unităţii nr. 5 I.C.S.A.P. — Hunedoara, Maria Bel- vă, în comparaţie cu numă că la Baia Mare mai fiin-!
se află ) creaţiei ştiinţifice şi tehnice, zintă o noutate tehnică în dcanu, discutind cu bucătăreasa „Clara Szekely şi bufetiera rul total al şcolarilor şi con ţează încă alte 8 clase spe- <
a umfla t expoziţia este, totodată, un domeniul construcţiei de lo Viorica Varga asupra meniului ce va fi întocmit pentru diţiile create. De fapt, a- ciale de înot, iar la Hune
cuinţe
cu
blocuri
pentru
start stimulativ pentru ca P+10 niveluri. a întruni toate sau aproape toate opţiunile consumatorilor. ceste cursuri se află abia
în ediţia a doua a Festiva în faza de organizare, a- doara se cam bate pasul pe
preocuparea
Pasiunea
şi
lului naţional „Cruţarea Ro pentru nou au condus la so Foto : I. VLAD ceasta din lipsa de preocu loc.
mâniei" originalitatea, spiri
domeniul
tul inventiv, pasiunea pen luţii valoroase în tehnologiilor
perfecţionării
tru cercetare şi creaţie teh de fabricaţie, la introduce
nică să capete noi dimen rea de noi procedee de lu Ulii penfru
p© siuni, să găsească aplicabili cru, la realizarea de maşini, Oamenii muncii îşi spun opiniile,
tate practică.
şi
piese
schimb
Deschiderea expoziţiei de utilaje autoutilare şi de asimila dumneavoastră
prin
iot! la Deva a fost precedată de re. Aceasta a dus la redu sesizează, fac propuneri
un
simpozion
care
au
la
cerea importului şi a consu
participat cadre tehnice, cer murilor .specifice de mate CUPONUL DE PLATA
■oducţiei cetători şi specialişti din ju riale, materii prime, energie, P E N S I E I
încheia- deţ şi din ţară — şi care, combustibili, preocupări oare coul dorit la I.C.S.M. popular comunal, X.R.E,
prin comunicările şi dezba POSIBILITATEA
terile sale-, a făcut bilanţul se reflectă în cele peste 10 Brad ? (Un grup de anga Deva să stabilească raţio Orice relaţie în legătură cu
ecaniza- activităţii de creaţie ştiinţi milioane lei realizate prin SERVIRII jaţi ai autobazei Brad a nal locurile în care este pensia se poate obţine mai
:are de- fică şi tehnică de masă, des- autodotate. UNEI MESE CALDE I.T.A). neapărat nevoie noaptea uşor dacă solicitantul are a-!
le agri- chizînd perspectiva unor noi Păşind în cea de a Il-a de. lumină şi acelea să fie supra sa cuponul de plata
pensiei. Situaţii ca : reveri-
naţio-'
a
ediţie
Festivalului
Toteşti, realizări în acest important nai „Cîntarea României", co în autogara Brad ca şi luminate. Fără risipă. ficarea dosarului, repunerea
iţii care domeniu al muncii. Prin lectivele de muncitori, teh la atelierul de reparat a- CHIAR FĂRĂ în drepturi, lămurirea unor
noaptea activitatea celor 98 de comi şi nicieni, ingineri, studenţi şi gregate Racova lucrează (Constantin Susan, munci reţineri, schimbarea domici
creaţie
ştiinţifică
sii
de
schim- tehnică din judeţ — care cu elevi sînt chemate să facă mai mulţi angajaţi. în di NICI UN BEC tor la uzina de preparare liului la care urmează a se
: stră- prind peste 1100 de mun din activitatea de cercetare ferite ocazii ei şi-au ex ÎN TOT SATUL? Certej). plăti pensia şi chiar obţine
insămîn- citori cu înaltă calificare, ştiinţifică şi creaţie o- pa primat dorinţa de a putea rea unei adeverinţe sînt mult
solicitare
1
dacă
la
uşurate
rrealelor tehnicieni, ingineri şi alţi siune, să realizeze lucrări cu servi la locui de muncă o Că se împiedică pe ori pensionarul prezintă cuponul
caldă.
masă
şo
îndeosebi
practică
rea, me- specialişti — au fost organi aplicabilitate contribuţiei la pentru ce cale risipa de energie PERICOL DE de plata pensiei.
creşterea
in
Lungu, zate consfătuiri, mese rotun ferii simt o asemenea ne electrică este de înţeles DERAPARE
de, simpozioane, conferinţe, troducerea progresului teh voie, fie că se află în pentru fiecare dintre noi
Octa- concursuri pe meserii, ex nic, la sporirea producţiei şi
î Marcu poziţii cu cele mai valoroa a productivităţii muncii, la tranzit fie că au plecarea şi chiar avem cu totii da BILETE DE T R A T A M E N T
toria
Este
s-o
împiedicăm.
doar pe se creaţii — care au condus realizarea marilor obiective din autogara Brad. Posibi în folosul nostru. Dar ca Drumul Mintia — Bră-
Pentru trimestrul IV 1977
eforturi la rezultate de prestigiu în pe care Programul partidu lităţi de a răspunde aces să anulezi total folosirea nişca se asfaltează. Foar Oficiul de pensii Deva dis f
grăbirea domeniul introducerii progre lui, documentele celui de- al tei cerinţe ar existe. în acesteia la ’ iluminatul pu te bine. Constructorii dru pune de bilete de tratament
i C.A.P. sului tehnic. în ramura mi Xl-lea Congres le pun în faţa autogării se află un blic e o măsură nelogică. mului au ajuiîs cu lucră pentru pensionari şi familii-.
faţa poporului nostru.
1
Dobra. nieră s-a introdus şi se ex punct alimentar. Dacă i Aşa se întîmplă la Certej. rile pînă aproape de can în Ie lor, în staţiunile Vaţa,
de
la
tonul
intrarea
rii de s-ar diversifica acestuia Singurele beciiri de la i- sat. Aici au făcut 0 de- Bazna, Borsec, Pucioasa, A-
luminatul
ar
care
public
i şi Bre- Evidenfiafi pentru merite deosebite sortimentul şi cu hrană deau, la consiliul popular bleiere pentru supralărgirea mara, Călacea, Singeorgiu)
etaşează caldă preparată, fie de şi la intrarea în sat, au drumului şi corectarea Geoagiu şi Govora.
fheorghe în activitatea de Cruce roşie „apus" şi ele. Strada Va cui’burii. Dar pămîntui re
3 opovici, bucătăria cantinei resta zultat l-au depozitat în O B L I G A Ţ I I C.E.C. LA
oman O- comisiei de Cruce roşie de urant, fie de restaurantul lea Făeragului, strada Va grămezi pe mijlocul dru VALOAREA N O M I N A L Ă
mului. Pe aici circulă au
şi alţii, Numeroşi activişti volun la Uzina electrică Paroşeni, „Perla Crişului" prin linia lea Seacă sînt locuri pe tobuze, autoturisme. Cind
Vulcan
au
rezentau tari din oraşul pentru bogate Adrian Jampa, preşedintele de autoservire, fio de bu care circulă noaptea copii- plouă — mare pericol de în lot cursul lunii oclom-;
distinşi,
fost
ămînţări activitate desfăşurată în a- comisiei de Cruce roşie de fetul „Expres", problema care vin de la practica alunecare a autobuzelor cu brie, lună cind are loc
ole din cest an, cu insigna de „Evi la Preparaţia de cărbuni Co- ar fi rezolvată. Dacă e ne şcolară de după-amiază, fe călători. Şi, scăpat de pe şi „Săptămîna economiei",'
iste, Pe- denţiat pentru merite deo roeşti, Rudolf Botosin, pre voie de mărirea spaţiului mei care vin de la schimbul C.E.C. pune la dispoziţia
!iu, O- sebite în activitatea de şedintele comisiei de Cruce şosea, orice vehicul nu celor ce doresc obligaţiuni
roşie de la I.M. Vulcan, Mi- acestui chioşc, angajaţii de doi şi nu e deloc plăcut să poate avea o soartă bună C.E.C. de toate valorile afla-;
unde se Cruce roşie". între aceştia hail Stancu, contabil la I.M. orbecăi pe întuneric pînă te în circulaţie, la valoarea
energice se numără Ileana Beştea, Paroşeni şi Petru Verdeş, aici ar da o mină de aju căci în imediată apropiere
încadra- preşedinte comisiei de Cruce preşedintele comisiei orăşe tor în timpul lor liber. Va la casa te. Propunem ca, se află un şanţ adine. integrală, fără a mai per-i
cepe, după o anumită datăj
în epoca roşie de la I.M. Paroşeni, neşti de Cruce roşie. (Al. găsi propunerea noastră e- împreună cu consiliul (Miron Drăgoi, Boz). o bonificaţie.
Ioan Stoenescu, preşedintele Corncscu, corespondent).
