Page 34 - Drumul_socialismului_1977_10
P. 34
DRUMUL SOCIALISMULUI © NR. 6201 $
Pag. '/
hfost inaugurai eoaipleiu! ^ SFECLA .
\ Magazinul
spitalicesc de 710 de paturi IBB Să facem oţelul pe care-f cere taraf' l B-dul Dr. F
1 Deva. 6 oct<
de la Petroşani Pe 99 uriaşele cuptoa voie ţara. Prin muncă în mice, înnobilarea mărcilor gatelor, instalaţiilor, uti J 19,30. Cele
^ toare stau
4 cofragele cu
lîngă
re Siemens Martin de la cărcată de pasiune şi dă de oţel cu caracteristici lajelor — lăcătuşii Lazăr I acolo întreat
Duminică a fost inaugu România, în care se spune: oţelăria nouă a Hunedoa ruire, zi şi noapte, noapte deosebite — sînt doar cî- Nistor şi Teodor Moldo \ doresc. Dace
rat la Petroşani complexul „Cu prilejul inaugurării rei, coloşi de 4W) tone, şi zi, prin căutări necon teva din căile pe care oa van, meşterul Alexandru 4 deplasează,
spitalicesc. Noul edificiu — modernului edificiu pus în cuptoarele electrice par tenite, niciodată încheiate menii de la oţelăria elec Mărgoi, subinginerul Emil I — O sfecl
în a cărui construcţie şi slujba omului şi a sănătă mici. La prima vedere, şi, şi mereu nemulţumiţi de trică le-au descoperit şi le Moldovan şi atâţia alţii, \ o pungă de
utilare s-au investit 43 mi- ţii sale — complexul spita mai puţin avizat în ale o- cît şi cum au realizat, oţe- aplică, cum s-ar spune, as distinşi şi pasionaţi sluji 1 Vînzătoarec
jlioane lei — este dotat cu licesc din Petroşani — ţeluiui, chiar îţi vine să terii de la electrie au dat tăzi păşesc pe firul noului tori pe tărîmul noului, ? dă punga, c
aparatură la nivelul unui minerii, toţi oamenii mun zici: „Ce-i ai$ acolo, o .Şar- njereu şi daţi necontenit în procesul muncii cu si pentru oţel electric mai 5 cla şi anunţ
spital modern. Dispunînd cii de pe multiseculara va jă de 20 de tone ori :niar răspuns faptic cerinţelor guranţa şi maturitatea mult' şi de cea mai alea 4 — Nu e
de 700 de paturi, de o po tră de cărbune a Văii Jiu de 50 pe lîngă una de puse de partid în faţa lor. muncitorească de buni cu să calitate. i — întreabă
liclinică cu secţii modern lui adresează Comitetului 400 ?“. — Producem astăzi 0 noscători. Tot ei au desco Şi, am mai remarcat o 1 rea. N-au fo
dotate, încadrat cu medici Central al Partidului , Co gamă bogată de oţeluri a- perit şi generalizat în pro calitate a acestor oameni : ţ grame de sf
dar eco-
•Este
adevărat,
specialişti, noul spital din munist Român, dumnea nomia ţării are tot mai liajte şi înalt aliate, de ducţie noul tip de lingo- perseverenţa, alături de l să fi fost, tot •
Valea Jiului va asigura o voastră personal, mult sti viziunea în viitor, de mun — Cum sc
asistenţă medicală superi mate şi iubite tovarăşe mare trebuinţă de aseme ca în continuă perspecti \ N-aţi văzut 1
nea oţel, mai cu seamă de
oară. Prin darea în folosin Nicolae Ceauşescu, cele oţelul electric, cel mai pur A.B.&'Ul efigii seeialisfe —- vă. 4 gramajele
ţă a acestui important obi mai calde mulţumiri şi a- — Sîntem pe calea de a } asta-i !
ectiv social, numărul me lese sentimente de dragos şi de neînlocuit în ramu perfecta cîteva lucruri 1 Cumpărăto
dicilor în Valea Jiului va te şi recunoştinţă pentru rile moderne ale economi munca pasionantă, creatoare noi : un sistem de închi- ^ ruşinată, au;
creşte la peste 200, iar al grija deosebită ce o purtaţi ei : industria chimică, con dere-desehidere a oalelor 1 ei cuvinte
cadrelor medii sanitare la faţă dc condiţiile de viaţă strucţia de maşini, electro- de turnare, care va duce 1 După ce in
727. Aceasta va face ca u- şi de muncă ale locuitori tehnică, electronică, de fo strictă trebuinţă economi tiere cu plăci termoizolan- la prelungirea duratei de ^ lei, în loc di
nui medic să-i revină 675 lor acestui important ba raj la mari adîncimi, oţel ei naţionale, mai cu sea te şi materiale izoterme. tratare a oţelului în vid t toarea a m
locuitori, iar unui cadru zin carbonifer al ţării, ale pe care, nu-i nici un se mă pentru construcţia de Conjugate, eforturile de — preciza maistrul Fiori- > tat-o. Şi ni
mediu sanitar — 187 locui întregului nostru popor. cret, pîriă nu cu mulţi ani maşini, pentru rulmenţi, creativitate, demne de an Giurca — precum şi \ caz in care
tori. în urmă ţara noastră îl arcuri, electrotehnică, şi cu aceşti adevăraţi promotori metoda preîncă-lzirii în l o astfel de
Valea Jiului va benefi Vă asigurăm, mult sti importa cu mari eforturi alte destinaţii — sublinia ai noului în muncă, au cărcăturii cuptorului, ceea , .Lara).
cia de acum şi de o staţie mate şi iubite tovarăşe se- valutare. tovarăşul inginer Ilie Ma- condus şi la un alt frumos ce va însemna scurtarea
„Aviasan" deservită de e- crotar general — se arată Specialiştilor din combi- rinescu, şeful oţelăriei e- succes : faţă de 197'6, scoa durajtei şarjelor, economii ţ PAf
licoptere, pentru a asigura în telegramă — că minerii natţil-erou, direct colecti lectrice, unul dintre oa terea de metal bun din to de energie electrică. Aces AL FRUN
o legătură rapidă, perma Văii Jiului vor şti să facă menii cu o însemnată con na de oţel electric a cres tea se vor alătura înfăp 4 FĂRĂ F
nentă, cu Capitala, cu alte dovada recunoştinţei lor, vului de muncă de la oţe tribuţie în colectivul de cut cu mai bine de 3 la tuirilor de până acum : \
centre medicale din ţară. printr-o permanentă mobi lăria electrică li s-au pus creatori a noi mărci de sută, adică cu peste 30 de instalaţie de captare a La C.A.P.
Cu acest prilej, partici lizare la sporirea produc în faţă cerinţe noi, pe mă oţeluri. Avem o mare kilograme la 1000 kilogra prafului de la cuptoare, tă, în incin
panţii la inaugurarea im- ţiei de cărbune, concretiza sura ritmurilor stabilite mulţumire că ne-am în me.
portantUlui obiectiv social tă în realizarea şi depăşi ştiinţific de partid dezvol deplinit sarcina trasată de Pe lista celor mai înflă perfecţionarea instalaţiei
pentru minerii Văii Jiului rea sarcinilor de plan, iar tării economiei naţionale. partid de a asimila mărci căraţi căutători ai noului de oxigen, a sistemului de
au adresat o telegramă cadrele medicale şi sanita Colectivul acesta de oţe- de oţeluri inoxidabile de la oţelăria electrică se mai chibzuită gospodărire
tovarăşului NICOLAE re, îşi vor pune întreaga lor lari şi specialişti a devenit pentru industria chimică, impune, pentru a respecta a feroaliajelor, celorlalte
CEAUŞESCU, secretarul capacitate şi dăruire în unul de creaţie, mai pre adevărul, scris cu majus înnoiri pe care le-am a- 1 chi-ar la intre
mărci pe care ţara noastră
general al Partidului Co slujba nobilei lor misiuni cis spus unul care creează le importa. Purtăm un di cule „ÎNTREGUL COLEC dus în ultima vreme în 1 al fruntaşilor
munist Român, preşedinte — apărarea sănătăţii oame oţel, dar nu orice mărci, TIV DE MUNCA DIN tehnologiile noastre de lu ^ taşi. La ace
cru.
le Republicii Socialiste nilor". ci oţelul de care are ne- alog fructuos cu beneficia / mai fost c
rii noştri şi reuşim să fa SECŢIE", avîndu-r mereu ...Oamenii de la oţelăria
bricăm oţelul pe care ni-1 în' avangardă pe comu electrică din C.S. Hune ' sau fotograf
cer. .Asimilarea de noi mărci nişti. Dar din fruntea lis doara plămădesc oţel cu \ perator frun
i multe luni
tei nu pot lipsi maiştrii o-
crom,
nichel,
«Ml! vitatea oţeluri solicită înseam ţelari Florian Giurcă, se vanadiu, cu alte. pe metale / sînt mulţi oc
molibden,
de
creati
ţ fruntaşi în m
cretarul
de
comitetului
oamenilor,
Dar
rare.
care-1
oţelul
4 care merită
nă
stu
inginerul
mescu,
Ma-
în
diu, frământare, căutări, proce partid şi Nicolae Ilie Avna- dau zi şi noapte ţării n-ar ! fie stimulaţi
introducerea
avea
şi
tărie
strălucire
sul de plămădire a oţelu rinescu, prim-topitorii Şte dacă nu i-ar adăuga şi un ' diul panouli
Festivalul coral inter judeţean ţ lui a unor tehnologii noi fan Popa, Constantin Ma strop de aur din puterea ^ cum ar fi
de lucru, modernizarea ce zilii, LaurCan Florea, Mi braţelor şi minţii lor. Şi o 1 Letiţia Opre
lor existente. Degazarea hai Avram, apoi acei oa fac eu pasiune, cu dăruire ' Presecan, V
ţ Maria Coce
4
Craiul munţilor* ! oţelului în vid, creşterea meni care zi şi noapte ve de muncitori comunişti...
ferma leg un
9 9 valorii metalurgice, a pro ghează cu răspundere la \ , Lupulescu ş
prietăţilor sale fizico-chi- buna funcţionare a agre GH. i. NEGREA
„Astăzi cu bucurie româ derii „Tractorul" din Bra- \ ţ Li rău, de Ic
nilor veniţi/Pe Iancu în şov (dirijor Gh. Lucian), ! 4 tehnică, cc
câmpie voioşi să-l înso sau ale corurilor de came- ţ ! doar cîţiva
ţiţi..." — înflăcăratul marş ră „Viva la musica“ al i 1 Panoul de
Ample al lui Iancu a însufleţit, Casei de cultură Cluj-Na- ’ \ cum este ai
simbătă şi duminică, ini poca (dirijor Gabriela Cre- ţ 1 deloc... ono<
manifestări mile tuturor participanţi tu), ,,Mioriţa“ al Casei de i ' lor Ioan Olc
lor la cea de-a IlI-a edi cultură a sindicatelor Re- î ţ comitetului •
culturale-artistice ţie a Festivalului coral şiţa (dirijor Carmen Mo- 1 1 lena Voica,
în cadrul „Craiul munţilor". Organi rariu). I , C.A.P. şi
V
zat la Deva, in cadrul ma Revelaţia formaţiilor hu- i
festivalului nifestărilor „Sarmis ’77“, nedorene — pentru că fes- > j inginer şef
recitalul coral s-a înscris
„Sarmis ’77“ ca un autentic act da cul tivului „Craiul munţilor“ 4 | CERTAŢI
ne-a oferit adeastă bv.cu- ]
) tură, amplificind valorile rie — a fost prezenţa alea- j
i ŞS Festivalul de poezie educative ala Festivalului
1 „Din toată inima“, dedicat naţional „Cintarea Româ să a tinărului cor din Că- 4 j Transportu
lan, a cărui evoluţie preş- J
poefilor ţărani, s-a desfă niei", care a debutat in tigioasă a încălzit sala. Co- \ I le două chi
şurat> duminică, în comu cea de-a doua ediţie. rul din Orăştie — îngrijit i ^ ciută de la
na Băifa, bucurindu-sc de Prestigioase formaţii co 1 meria — n<
o caldă audientă. Au par şi nuanţat din Brad — i
\ ticipat poeţii populari E- rale din judeţele Argeş, cantabil, sensibil —, din 4 ' răşul E. Moi
Arad, Braşov, Cluj, Caraş-
4 lena Roşea (Sebiş-Arad), Severin, Gorj, Hunedoara Dobra — mai bun decit in i ^ tele comiteti
, Nicolae Despoiu (Băbeni prima ediţie a marelui 1 l lui — se fc
şi Sibiu, care au onorat cu
) — Vîlcea), Ion Taurescu prezenţa festivalul ,,Cra festival naţional —, din l ori in vrac, •
1 (Riu de Mori), Aurel Alic iul munţilor“, au adus Hunedoara — care rămine, . Ţesftloria de mătase Deva. Aspect din secţia răz boaie. Impresionează aici ordinea şi ţ care nu este
* (Dăbîca), Elena Vodă (Şi- totuşi, cel mai serios —, 4 curăţenia, hărnicia şi răspunderea colectivului secţiei pentru îndeplinirea exemplară a sar 4 acest scop.
I cula — Arad), Sinziana nu numai un omagiu îna din Lupeni — care a făcut i cinilor si angaja montelor asumate în Întrecerea socia listă.
intaşilor eroi, ci, prin bo
. Moldovan (Băifa), Nicolae găţia şi frumuseţea re o frumoasă impresie —, al Foto : VIRGIL ONOIU , folosesc navt
1 M. Isac (Zlaşti). Manifes- cadrelor didactice■ din Pe- \ 1 respectă nor
au
4 tarea s-a încheiat cta o pertoriului, muzicală transformat trila şi al Direcţiei sanita- i ^ gienă la tri
de
la
întilnirea
excursie documentară la Deva intr-un recital cu vi re din Deva — cu largi I j nii şi de că
ţ Complexul muzeistic de la brant mesaj patriotic din perspective, toate la un loc 4 z de muncă intensă şi rodnică 4 panificaţie
4 Ţcbea. & „Salonul de care s-a desprins chipul au adus, prin limbajul mu- 1 — respons
* toamnă al umorului" a pri- zlcii, un imn închinat pa- ţ
\ lejuit, la Petroşani, deschi patriei socialiste, sufletul triei, partidului, poporului, I ia recoltări şi tnsămînţări I Francisc ?
vrednic,
ei
poporului
în
derea expoziţiei de carica muncii lui creatoare, au ’ ^ judeţeană d
s turi cu tema : ,,Spiritul a- ţelepciunea partidului nos înălţat suflete, au cucerit 4 1 panificaţie
Alături
tru.
formaţiile
de
dincului". Expun 51 da ca- corale locale — o C.S. Hu inimi. „Formaţiile corale 1 (Urmare din pag. 1 ) 140 ha însămînţate cu Timofte, Traian Păsculeţ, 1 zis ? (N. Bac
ricaturişti, printre care A- hunedorene — aprecia \
drian şi Octavian Andro- nedoara (dirijor M. Dirvă), compozitorul Gheorghe Ba- 4 320 de cooperatori, mecani grîu. Ceilalţi mecanizatori Mihai Vişa, Mircea Cră 4 CIND SE
nic, Ion şi Mihai Barbu Casei de cultură Călan (di zavan, preşedintele juriu- / — Adam Ioniţă, Alexandru ciun şi alţii la acţiunea ce
(Petrila), Nell Cobar, Gh. rijor Efiimie Bugariu), Casei lui — s-au prezentat la ţ zatori şi elevi şi s-au folo Lazăr, Iosif Buda — au s-a organizat. ţ COME
D. Constantinescu, Cik de cultură Orăştie (dirijor un nivel artistic mult mai i sit 11 autocamioane şi re lucrat la fertilizări şi pre Duminică a fost o zi pli
Damadian, Anton Dragoş, Ioan Popa), Clubului sin ridicat decit in preceden- / morci, precum şi 20 ate gătirea terenului. Merită nă şi pentru cooperatorii ^ Cu două
Deneş Molnar, M.A. Matty, dicatelor Lupeni (dirijor iele ediţii ale festivalului * laje. laude şi mecanizatorii Emi- şi mecanizatorii din comu ţ urmă, la m
Al. Clenciu, Eugen Taru. llarie Nucă), „Rapsodia", „Craiul munţilor“ şi cred l Ţăranii cooperatori şi lian Dara şi Ion Aruncu- na Pui. La C.A.P. Pui s-a
O „Stelele Hunedoarei" a al cadrelor didactice de, la, că aceasta este rezultatul 1 mecanizatorii din Turdaş teanu care au folosit ju 1 talo-chimic
fost titlul spectacolului pe Şcoala generală nr. 5 Pe pregătirii lor in cadrul 4 au participat în număr ma dicios timpul favorabil şi strîns recolta de porumb de 1 întocmit 3
(dirijor
Vladimir
U-
trila
care ansamblul tineretului amplei întreceri artistice 1 re la muncile agricole de pe 5 ha, s-au livrat la \ tind în ord
Căminului
de la Casa de cultură din reche), (dirijor Petru cultural României". A- i tractoarele, reuşind să. în- C.L.F. 50 tone cartofi, a t 55, 56, 57
Chi- „Cintarea
Dobra
Hunedoara l-a susţinut, seev), a corurilor de ca vem o mare satisfacţie că 4 sezon. La C.A.P. Turdaş şi sămînţeze aproape 70 la fost pregătită şi însămîn- / aprovizionare
duminică, la Ghelar, in fa meră „Cantilena“ Brad în judeţul Hunedoara miş- Spini s-a încheiat recolta sută din suprafaţa planifi ţată o însemnată suprafa ţ materiale m<
ta unui public numeros rea sfeclei de zahăr şi s-a cată la C.A.P. Totia. în co ţă de teren. La C.A.P. Rîu 4 ce au fost
care a apreciat evoluţia şi (dirijor Emil Mărginea-, carea corală prinde viaţă \ trecut la culesul porumbu munele Rapoltu Mare şi Bărbat mecanizatorul Va 1 delegatul bc
din ce in ce mai mult. A- 4
succesul artiştilor amatori. . nu), Direcţiei sanitare De proape toate corurile hu- 1 lui. Mecanizatorii N. Nas- Băcia cîteva sute de coo ier Oargă a lucrat la se
® „Tirgul meşterilor popu va (dirijor Nicolae Ico- ta, I. Grozav, I. Morar, V. peratori şi angajaţi au fost 1 Deva. De a
lari" deschis, duminică, la bescu), Casei de cultură nedorene, prezente aici, se Gavrilă, N. Barbuci, I. Pă mobilizaţi la strîngerea re mănat, iar Andrei Barbu şi ^ rii comunei,
află pe o treaptă supe
Hunedoara — in l. germa
Deva a oferit o adevărată curar, D. Orăşan, St. Creţu, Szombotfoldi Emil la fer i ei, întreabă
1 frescă a ceramicii şi cusă- nă (dirijor Ioan Bart), pe rioară din punct de vede coltei de sfeclă şi porumb. tilizări şi discuit. Tot du > sosit furciie
J turilor populare. S-au -în- scena festivalului au evo re artistic şi al repertoriu A. David şi alţii au făcut La ferma din Călan a minică, de la C.A.P. Toteşti 5 clă, teascuril
tilnit aici meşteri populari luat reputate coruri din ţa lui, care e adecvat atit arături pe 12 ha, au pre I.A.S. Haţeg am mţîlnjt s-au livrgt aproape. 200 to i dar produşii
cu apreciata ceramică de ră, care, in prima ediţie a festivalului cît şi etapei gătit 40 ha şi au însămîn- pesfe 100 de angajaţi de la ne cartofi pentru sămînţă
Horezu (Aurelia, Victor şi Festivalului naţional „Cin pe care o parcurgem. A- ţat cu grîu 30 ha. întreprinderea „Victoria" unităţilor cooperatiste din / spălat ?" Gi
Stelian Ogrezeanu, fon Po tarea României“ au cuce ceasta dovedeşte preocupa- 1 şi de la întreprinderea co- judeţul nostru. Importante ) rica Hagăr
pa, C. Ţamba, Ion şi Du rit înaltul titlu de laureat. rea serioasă a organetof \ Randamente 4 oferi solii
mitru Nedescu, Casa pio Cuvintele tiu pot reda mo judeţene care indrumă re- 1 rpei'CÎală de stat mixtă din forţe au fost mobilizate ia 1 ceste mărfu
nierilor), Hălmăgel — A- mentele înălţătoare create pertoriul si ţţnuta artistică 1 sporite Tocaîflate, care au< partici recoltatul fructelor, la a- t punsul „nu
i rad (Aurel GaU'a), Obîrşa de interpretarea aleasă şi a formaţiilor. Aşteptăm pat la strînsul, transportul rat, discuit şi semănat. Cu ^ părere are
1 — Hunedoara (Nicodim şi ţinută artistică, a corurilor la viitoarea ediţie a „Cra şi însilozarea a peste 150 randament sporit s-a lu 1 Deva de pre
1 Valean Eorza, Ion Hadea), bărbătesc „D. G. Kiriac" al iului munţilor“ noi for Cu forţe sporite s-a lucrat tone sfeclă furajeră. După 1 rii comenzile
/ Deva (Casa pionierilor), cu Palatului culturii din Pi maţii corale hunedorene". | în cîmp şi la C.A.P. Ra- ce a ieşit din schimbul de crat, de asemenea, la C.A.P. \ lui metalo-cf
ţ cusături populare de Avrig teşti (dirijor Emanoil Po- poltu Mare, unde prin Peşteana. Ostrov, Clopoti-
Sibiu (Maria Spiridon). pescu), mixt al Intreprin- LUCIA LICIU \ contribuţia mecanizatorilor noapte, cocsarul Eugen Gri- va, I-Iateg, Silvas, Bosorod, ^ (T. Miron).
Romulus Toader şi Con gore era prezent împreună ia C.L.F. Haţeg, I.P.I.L.F.
stantin Rusu s-a ajuns la cu Gheorghe Vîjdea, Dorel Haţeg şi în alte unităţi.