Page 36 - Drumul_socialismului_1977_10
P. 36
Pag. 4 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. C>201 © MARŢI, 11 OCTOMBRIE 1977
c*§S“TV*TV
9,00 Teleşcqală ;
10,00 Antologia filmului
Lucrările reuniunii de fa leferad Luări de pozifsi privind realizarea pentru copii şi tine
S' ret : Stan şi Bran ;
II .00 Emisiune dc ştiinţă ;
BELGRAD 10 (Agerpres). va examina intr-un viitor a- V» m m 11,45 Telex ; •
în continuarea lucrărilor re propiat propunerea de for pacn în Orientul Mijlociu 11,50 închiderea progra
uniunii de la Belgrad a re mare a unui fond pentru mului' ;
prezentanţilor ţărilor parti colaborarea economică din WASHINGTON 10 (Ager reţelei americane do televi Cisiordania, chiar şi simpa 16.00 Telex ;
cipante la Conferinţa pen tre Est şi Vest şi pentru pres). — într-un interviu ziune „ABC", ministrul do tizanţi ai O.E.P., cu condi 16.05 Teleşcoală ;
tru securitate şi cooperare crearea băncii Est-Vest de acordat reţelei americane de externe israelian, Moshc ţia ca ei să nu aibă calita 16,35 Curs de limba en
in Europa, luni dimineaţă a colaborare industrială — a televiziune ,.ABC“, vicepre- Dayan, a declarat că „docu tea de reprezentanţi _ ai . a- gleză ;
avut loc ultima şedinţă ple spus vorbitorul. mieru-1 şi ministrul egiptean mentul de lucru" pe care l-a ccstei organizaţii: .. i 1.7.05 La volan — emisiu
nară publică, în cursul că Directorul general al al afacerilor externe, Isma- discutat cu preşedintele Ji- ne pentru conducă
reia secretarul executiv • al U.N.E.S.C.O., Arnadou Mah- il Fahmi, a declarat că E- mmy Carter prevede posi DOHA 10 (Agerpres) — torii auto ;
Comisiei Economice O.N.U. tar M’Bow, s-a referit glptul doreşte cu adevărat bilitatea începerii Conferin După cum relatează agen 17,20 Moştenire pentru vi
pentru Europa şi directorul pe larg la activităţile realizarea păcii în Orientul ţei de la Geneva pentru pa ţia kuweitiană de presă, doi itor : Mihail Sado-
general U.N.E.S.C.O. au pre U.N.E.S.C.O. care sînt, fără Mijlociu şi va face tot po ce în Orientul Mijlociu, la membri ai conducerii Organi veanu ;
zentat expuneri privind con excepţie, în spiritul preve sibilul pentru a se ajunge care să participe o delegaţie zaţiei pentru Eliberarea Pa 13,00 Pe urmele Mioriţei ;
tribuţia acestor organizaţii derilor Actului final de la la aceasta. arabă unită, incluzîndu-i şi lestinei au condamnat aşa- 18,25 Lecţii TV. pentru
la punerea în aplicare _ a Helsinki, deoarece toate pro „Sîntem gata să mergem pe palestinieni ; Conferinţa zisul „document de lucru" lucrătorii din agri
prevederilor Actului final gramele de întărire a cola la Conferinţa de la Gene ar urma să lucreze în trei amcricano-israelian califi- cultură ;
' cie la Helsinki. borării şi cooperării se fac va pentru pace în Orientul comisii. cindu-1 drept o încercare de 13,55 întrebări şi răspun
Secretarul executiv al în cadrul acestei organizaţii Mijlociu chiar şî miine" — „La Conferinţa de la Ge a-i determina pe arabi să suri ;•
C.E.E./O.N.U., Janez Stanov- cu acordul tuturor ţărilor a spus Fahmi, proeizînd că, neva nu vom aborda pro facă noi concesii şi de a 19,15 1001 de seri ;
membre, la nivelul reuniuni
nik, prezentînd pe larg ac lor ministeriale intorguver- dacă Israelul introduce no.i blema creării unui stat pa exclude O.E.P. dc la Con 19,30 Telejurnal ;
tivităţile întreprinse sau namentale. elemente şi condiţii, confe lestinian si nu vom discuta ferinţa de la Geneva pentru 19,50 Roadele politicii par
propuse de Comisia Econo rinţa nu se va întruni, pen cu Organizaţia pentr.u Elibe pace în Orientul Mijlociu. tidului de dezvol
mică O.N.U. pentru Europa Făcînd bilanţul programe tru că Egiptul nu doreşte rarea Palestinei" — a afir Khaled Al-Fahoum, pre tare economico-so-
în vederea aplicării Actului lor realizate sau în curs de ţinerea unei conferinţe pur mat ministrul israelian. El şedintele Consiliului Naţio ciaiă a ţării — Re
formale, ci a uneia substan
realizare, el a amintit coo
final de la Helsinki, a decla perarea interstatală în stu ţiale. „Nu vrem să ne du a subliniat că. din punctul nal palestinian, a declarat publica XXX. Azi,
rat că, în prezent, există o dierea condiţiilor hidrologice cem la Geneva numai pen de vedere al Israelului, şe într-un interviu acordat co judeţul Buzău ;
cerinţă imperativă pentru din Baltica, Europa Centra- tru şedinţa de deschidere şi dinţa inaugurală a confe tidianului ,.Al~Arab“ din 20,15 Publicitate ;
că.
rinţei nu va trebui să exa
prin
Qatar,
extinderea comerţului şi a 1 • şi de răsărit şî alte pro apoi să amînăm conferinţa mineze problemele de fond, său, „documentul de conţinutul 20,20 Teatru TV : „Eg-
lucru"
J.
mont"
W
relaţiilor economice dintre iecte care privesc studierea pentru încă patru ani. Este acestea trebuind să facă o- isrăelîano-american, care Goethe. de Premieră
Est şi Vest. Sporirea schim structurilor geologice alo în nevoie de o serie de pregă biectul negocierilor din co propune reprezentarea po TV ;
burilor economice şi tehno tregii regiuni europene, o- tiri înainte de a merge la misii. porului palestinian prin per 22,20 Telejurnal.
logice, ca şi a altor forme ceanografia şi zona Mării Geneva" — a afirmat mi în ce priveşte reprezen
de colaborare prin interme Mediterane. In cadrul pro nistrul egiptean de externe. tarea palestiniană la confe soane din afara O.E.P., „re
prezintă o ameninţare la a-
diul comisiei după Helsinki gramelor dc studiere a zo rinţă, Moshe Dayan a rea dresa tuturor eforturilor fă
— a spus el — demonstrea nelor riverane Mediteranei TEL AVIV 10 (Âgerpres). firmat poziţia Israelului de cute pentru realizarea unei CU CINEMA
ză că mai există, încă, im şi Mării Negre — a spus el — Intr-un interviu acordat a accepta primari din păci adevărate în regiune".
portante posibilităţi pentru — se pune accentul pe ocro
creşterea şi dezvoltarea co- tirea mediului înconjurător DEVA: „Ameninţa
1 laborării. şi a biosferei. Amintind, c- rea" (Patria) ; HUNE
„Omul li
Referindu-se la necesitatea forturile U.N.E.S.C.O. pentru LUNI. LA MOSCOVA, tar, că „Siria va refuza tare desfăşurate in luna DOARA : . I-II (Flacăra),
niştit"
întreprinderii unor noi ini conservarea monumentelor AU AVUT LOC CON în mod categoric să par iunie. „Minie rece" (Siderurgis-
ţiative, el a arătat că sînt culturale şi istorice, vorbito VORBIRI INTRE MINIS ticipe la Conferinţa de la tul), „Aşii. înlăţimiior"
necesare eforturi intense în rul a relevat îndeosebi ini TRUL AFACERILOR EX Geneva peptru pace- în DUPĂ CUM RELATEA (Arta), „Dragoste mare e
vederea construirii infra ţiativa privind crearea unei TERNE AL U.R.S.S.. AN Orientul Mijlociu dacă va ZĂ AGENŢIA FRANCE puterea ta" (Constructo
structurii economice ca mij bănci europene care să fi DREI GROMÎKO. SI MI fi exclusă Organizaţia PRESSE, postul de radio rul) ; BRAD : „Al doilea
loc de întărire a legăturilor nanţeze această activitate.. NISTRUL DE EXTERNE pentru Eliberarea Pales israelian a anunţat crea start" (Steaua Roşie) : O-
dintre Est şi Vest. Comite Lucrările reuniunii vor AL MARII BRITANII, tinei". Khaddam a subli rea recent a două noi RĂŞTIE : „A dispărut o
tul pentru dezvoltarea co continua în şedinţe plenare, DA VID OWEN, aflat în vi niat că a informat pe aşezări in teritoriile ocu fată" (Patria), „Salvo
merţului al C.E.E./O.N.U. cu uşile închise. zită oficială in Uniunea preşedintele S.U.A., Jim- pate : satele Kfar-Ruth D’AquistO" (Flacăra) ; SI-
Sovietică. my Carter. în legătură cu Şi Shllalî, situate în La-
PREŞEDINTELE TITO A PRIMIT PE ŞEFII Convorbirile s-au referit poziţia Siri":. troun. MERIA : „Frază netermi
DELEGAŢIILOR SI MISIUNILOR ’ la stadiul actual şi per LA ÎNCHEIEREA VIZI nată" (Mureşul) ; PETRO
ŞANI: „Hercule spre cen
DIPLOMATICE spectivele dezvoltării re TEI OFICIALE DE TPEI trul pământului" (Unirea),
laţiilor bilaterale. A avut ZILE ÎNTREPRINSE ÎN „Două dioptrii de prezbi-
BELGRAD 10 (Agerpres). într-o scurtă alocuţiune, loc. de asemenea, un tiSm" (7 Noiembrie), ..Că
— Luni la amiază, pre preşedintele Tito a spus : GUYANA de preşedin lătoriile lui Guliver" (Re-
şedintele R.S.F. Iugosla Aş dori ca reuniunea de. ia schimb de opinii în pro tele Mozambicului, Sa- , publica) : LUPENI : „Po
blemele securităţii şi coo
via, Iosip Broz Tito, a Belgrad să se desfăşoare în perării in Europa, PRIMUL MINISTRU mora Machel, a fost dat topul" III-IV (Cultural),
primit pe şefii delegaţi modul cel ■ mai bun, pentru MAROCAN, ÂHMED OS publicităţii un comunicat „Copil de suflet" (Munci
PREZENTAT
ilor şi şefii misiunilor di ca. prin înţelegere, să fa MAN, A HA5SAN AL comun. în care sînt relie toresc) ; VULCAN : „Zi
REGELUI
VICEPREMIERUL
SI
plomatice din ţările partici ceţi ceea ce popoarele Eu MINISTRUL AFACERI It-LEA LISTA NOULUI fate relaţiile de prietenie ua sacrificiului" (Munci
pante la Conferinţa pentru ropei aşteaptă de la dum şi solidaritate dintre cele toresc) ; LONEA : „înge
securitate şi cooperare în neavoastră şi anume ca re LOR EXTERNE AL SI GUVERN, care este com- două ţări şi este exprima raşii negri" (Minerul) :
Europa. uniunea să se încheie cu RIEI, ABREL lî. KHAO- pus'din 22 miniştri şi opt tă hotărirea de a întări PETRILA : „Accident"
La primire a participat şi succes, aşa cum a~ fost ia DAM, a declarat, într-un secretari de stat. Cabinetul cooperarea bilaterală pe (Muncitoresc) ; ANINOA-
şeful delegaţiei române, Helsinki, intr-o unitate de interviu acordat cotidia a fost desemnat ca urma plan economic, tehnic şi SA : „Aştentarea" - (Mun
ambasadorul Valentin Li- păreri asupra necesităţii pă nului „Al Arab", din Qa re a -alegerilor parlamen cultural. citoresc) ; HAŢEG : „Ex
patti. cii şi colaborării în Europa. pediţia dispărută 1-11“
ssaoastinssaîiQDEssassiiBsaDBnaioEiQBgiigiaiiBiiiiiieiiiiDEanBfliHimiRiiRiiBaiBBauDanRiigs^asiB a
(Popular) ; CĂLAN : „Un
loc sub soare" (Casa de
cultură) : GURABARZA :
„Solitarul de la fortul
Humboldt" (Minerul) ; I-
LIA : „Zori în flăcări"
(Lumina) ; TELIUC : „Pa
ravanul" (Minerul); GEO-
r utilaj de turnare pe tona Poşta rubricii AGIU BĂI : „întîlnire la
noastre de oţel scade în mod con aeroport" (Casa de cultu
-
siderabil şi ca atare se în Aurel Sugar — Deva. în drepturilor dc alocaţie ce vi ră).
registrează o mare econo conformitate cu prevederile se cuvin.
voluntare transmit mi e de metal. Decretului 246/1977, înscrise Gheorghe Băltaru — Hune
la art. 7. alocaţia de stat doara. Potrivit prevederilor
pentru copii se acordă, se legale în vigoare, puteţi so SPECTACOLE
ÎNSEMNATE ECONOMII mpdifică sau încetează înce- licita pensionarea pentru li
Azi — subredacfia Ca lan DE FEROALIAJE oînd din luna următoare ce mită de vîrstâ cînd- împliniţi
-
lei in care sînt îndeplinite 60 de ani. Brad : „Vernisaj la re-
La turnătoria de cilindri, revistă" — Teatrul de stat
BILANŢ BOGAT chemării adresate de par condidile prevăzute de lege. Ioan Maeovei — Hunedoa
tid, se află angajat cu toa datorită măsurilor luate A.sifel. neniru persoanele ra. Aşa cum prevăd noile de estradă Deva ;
ÎN REALIZĂRI de către organizaţia de nou încadrate în muncă, s- reglementări, neindeplinind
te forţele şi întreaga capa locntia do stat pentru copii condiţiile prevăzute nici pen Hunedoara şi Călan :
citate pentru a finaliza cu partid şi conducerea sec
In toate sectoarele şi ţiei. se desfăşoară o susţi se acorda după 3 luni dc la tru grupa I şi nici pentru „Braşov — show, Româ
compartimentele I.V. Că- noi realizări sarcinile de nută şi permanenţă acţiu încadrarea cu cdhtract de grupa a Il-a, vă puteţi pen nia" — Teatrul muzical
■lan, o mare atenţie se a- plan pe acest an de a ne de economisire a fero muncă pe durată nedetermi- siona la cerere la împlinirea Braşov.
vîrstei de 56 ani.
cordă sporirii producţiei lucra încă din acest tri aliajelor. materiale costisi nată. Pentru persoanele că Virgil .Turj — Burjuc. Adu Petroşani : „Fetiţa cu
fizice, livrării unor canti mestru la nivelul prevede toare. Astfel, lucrătorii de rora le-a încetat contractul narea generală a C.A.P. sta chibrituri" şi „Piatră la
de muncă din vina lor. în
tăţi sporite de produse rilor de plan pe trimes la cuotoarele de elaborare condiţiile în care, potrivit le bileşte în fiecare an, diferen rinichi" — Teatrul db stat
mult solicitate de'econo trul I 1978 cu inducţie dau o mare gii, vechimea în muncă se ţiat, sarcini -de producţie Oradea.
mia naţională. Se acţionea ÎN OBIECTIV — atenţie folosirii 'cit mai întrerupe, alocaţia se acordă pentru cooperatorii care sînt Deva : „Comoara din
ză cu răspundere. în spirit CREŞTEREA . judicioase a acestor mate numai după 3 luni de la da şi angajaţi în întreprinderi deal" — Teatrul naţional
revoluţionar, pentru reali DURABILITĂŢII riale. înlăturării risipei, ta reîncadrării cu contract sau instituţii. Fiecare coope Bucureşti.
zarea unor indici înalţi de UTILAJULUI DE TURNARE recuperării şi. refolosi- de muncă pe durată nedeter rator este însă obligat să e-
utilizare la furnale, bate rii deşeurilor, economisirii minată. iar pentru următoa xecute, în termen şi în con
diţiile
agrotehnice
prescrise
riile de cocsificare şi cu- In preocupările colecti fontei lichide, refolosirii rele 6 luni cuantumul aloca pentru fiecare cultură, lucră
ţiei se reduce cu 50 la sută.
bilouri, pentru folosirea
vului de specialişti şi cilindrilor scoşi din uz etc. Conducerea întreprinderii a rile de întreţinere şi recol
mai bună a suprafeţelor muncitori de la turnătoria In acest fel s-a reuşit ca procedat just la stabilirea tare.
de producţie în turnătorii. de un loc central în luna trecută să se eco Timpul probabil pentru
Insistînd asupra acestor îl ocupă creşterea durabi nomisească nichel, fero- Solicitări soluţionate 11 octombrie 1977. Vre
ge
mea
va
deveni
în
pîrghii s-a reuşit să se rea lităţii utilajului de turna mangan, feromolibden. fe- neral instabilă. cu ce
lizeze, io 9 luni din acest re pentru oţelării. In acest rocrom, ferosiliciu. fero- ® Tînăra Galenia Iacob, meniurilor la restaurantul rul noros. Local vor că
an, o productivitate a mun scop, ca urmare a mai fosfor şi alte materiale în angajată la I M. Hunedoa cooperativei de consum din dea ploi şi averse de
cii valorifce mai mare cu multor experimentări, s-a valoare de aproape 200 000 ra, îşi exprima într-o scri localitate, Uniunea jude ploaie.
5 751 lei/angajat, livrîn- trecut la turnarea lingo- lei. O contribuţie impor soare dorinţa ei de a' se ţeană a cooperativelor de Vîntul va sufla mode
du-se suplimentar peste tierelor din fontă cu grafit tantă la reducerea consu-. califica, de a învăţa o me consum informează că a rat cu intensificări de
40-60 km/oră din sectorul
9 200 tone fontă. 1 245 to nodular modificat. Astfel, murilor specifice şi-o aduc serie în întreprinderea un luat măsuri pentru a se estic.
ne cocs de fluidizare. 1 800 din producţia lunii sep tovarăşii Constantin Pîr- de lucrează şi ne solicita pregăti şi servi zilnic 2—3 Temperatura în scăde
tone cocs brichete tip fur tembrie s-au turnat peste vuleţ, . şef de echipă la e- 's-o ajutăm. în urma inter sortimente de mîncare cal re : minimele noaptea
nal, 496 tone gudron şi 500 tone lingotiere după laborare, Aurel Hordescu, venţiei făcute, conducerea dă — ciorbe, supe şi felul vor fi cuprinse între 8
alte produse cărbunoase, noul procedeu. Din datele topitor, Dan Sabin, şef de I.M. Hunedoara ne comu doi — care să satisfacă şi 13 grade, iar maxime
■peste 900 tone piese turna obţinute în urma experi echipă la formare-turnare, nică satisfacerea acestei cerinţele consumatorilor, le ziua între 16 şi 21
te — radiatoare, plinii, ma- mentărilor făcute la oţelă- Ioan Nemeş-, maistru la e- dorinţe prin înscrierea ti să se completeze vesela şi grade. munte. Vreme in
La
selote ş.a. — de către co riile C.S. Hunedoara, a- laborare şi alţii. (Alexan nerei la un curs de califi să se facă un sondaj pen stabilă cu cerul noros.
lectivul turnătorie I, 400 cestea au rezistat la dru Tuza, maistru, respon care în meseria de lăcătuş tru înscrierea de abonaţi Vor cădea precipitaţii
tone lingotiere şi poduri peste 150 turnări, faţă de sabilul subredacţiei volun mecanic de întreţineri şi pentru micul dejun şi ma sub formă de lapoviţă şi
— turnătoria a Il-a şi 913 65—70 turnări cît rezistă tare, Dionisie Munteanu, reparaţii universale sa de prînz. In acest fel a ninsoare.
tone cilindri de laminor lingotierele turnate din turnător, Traian Horvăt, ® în urma cererii mai fost satisfăcută o cerinţă Vîntul va sufla mode
— turnătoria a III-a. în fontă normală. Avantajul maistru, Iulian Drăghici, multor muncitori din Bă- îndreptăţită a consumato rat cu intensificări de
tregul colectiv, răspunzînd este evident. Consumul de maistru — membri). iţa privind diversificarea rilor. 60-80 km/oră.______________
COLEGIUL DE REDACŢIE: REDACŢIA Şl ADMINISTRAŢIA TIPARUL
GHEORGHE CĂLINSSCU, ION CIOCLEI, DUMITRU GHEONEA, Deva, str. Dr. Petru Groza, nr. 35
TIBERIU ISTRATE (secretar responsabil de redacţie), LUCIA ELENA Telefoane: 11275, 11585, 1160C j a ocr, Tipografia Deva, str. 23 August, nr. 257
LICIU, GHEORGHE PAVEL (redactor şef), VASILE PAŢAN.