Page 38 - Drumul_socialismului_1977_10

Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI © NR. (

r
--
Codul eticii şi echităţii socialiste DERANJ
LA DERAF
Telefonul
MODUL NOSTRU PRACTIC DE MUNCĂ SI VIATA este de mult
suferinţă. De:
> » făcut unele i
cestea au fc
Numai aşa s
LocuS de muncă al secretarului de partid ----------- 1 ! plică de ce
nează decit
gur sens, ad
rat se poate
ii, ceas de ceas, Pornind de ia propunerea unui miner de vorbit nu
«K 7 ' plină campai
La I.M. Livezcni se des­ inginerul şef, contabilul tîlnire cu o secretară, care din alte sisteme, unde ra­ este absolute
1
maiştri,
„deranjată* ,
In nijlocii! oamenilor făşura o adunare de partid şef, economişti, Toţi cei uneori este unui pro­ porturile dintre muncitori acest telefon
călcarea pe un covor sau
care
şi conducători au alte ba­
secre­
la
cărora li se adresa propu­
participau
au tovarăşii i
social-economice.
„respectarea
Pre­
11
ze
nerea
tari de organizaţii dc ba­
minerului.
ză, conducerea unităţii, vizaţi au privit-o însă cu gram de audienţă. luarea necritică, fără se ja mente ? (N
Cînd s-a trecut la pro­
seama
de
se
ţină
Gheorghe Toma este se­ mijlocul oamenilor. în re­ maiştri şi şefii dc brigăzi. o tăcere din care puteai gramul dc lucru dc 6 ore relaţiilor dc producţie esenţa SE TOT V
descifra cel puţin surprin­
so­
discutau
posibilităţile
Se
cretarul comitetului de zolvarea practică a pro­ îndeplinirii planului. Al derea. Cum adică, să în Valea Jiului, unul din cialiste, generează uneori
La depozit
partid al uzinei nr. 6, e- blemelor urmăreşte dru­ treilea care a luat cuvîn- meargă zilnic in abataje ? inginerii implicaţi în ches­ apucături boiereşti, în bustibil din !
nergetic, a Combinatului si­ mul cel mai scurt, nu se tul a fost şeful de briga­ Şi ce să facă ci acolo ? tiuni de organizare a şi care se include şi înţele­
derurgic Hunedoara. Cîteva complică în -lucruri care dă Vasile Maxim. Omul Maxim a spus cc să facă. arborat un aer de sfirşea- gerea eronată a adevărului întrerupt ac
mult de o
date : uzina al cărui comi­ încurcă, adică are o mare a spus, în esenţă : Dar, de ce o fi atit de lă, în timp ce minerii din că scopul politicii parti­ deoarece cin
tet cuprinde 13 organizaţii putere de discernămînt şi — Să se întărească cola­ grea această urnire ? De sectorul pe care il con­ dului nu este producţia in
sine, ci doar mijlocul prin­
au
ce
de bază, aproape 700 de în munca profesională şi borarea între ingineri, în­ mai să nu democratizăm duce conduci replicat : „Nici cipal de creştere a nive­ reparat şi a
nu
să
numai
uşor,
c
pronunţat
nu-i
comunişti se întinde pe în cea politică. tre cadrele de conducere actul conducerii, ci şi ccl drept, dar nici să produci ; lului de trai material şi aşteaptă... ve:
şi mineri.
toată suprafaţa marelui Continuăm discuţia cu — Cum vezi dumneata al producţiei, pentru că, să ne facem datoria cu spiritual al întregului po­ tăţenii fac n
combinat, de la Zla.şti la tovarăşul Toma : această colaborare, cum o de fapt, conducerea nu es­ toţii şi va fi bine . por, adevăr in atitea rîn- muri la depo:
11
Peştiş. Altfel spus, uzina • — Ce vLse pare mai im­ vezi mai strinsă ? l-a în­ te un scop în sine şi mai De multe ori acest ra­ duri reafirmat de tovarăşul că aşa cum ■
este un fel de energetic şef portant în munca de secre­ trebat directorul. ales nu este o cauză nu­ port de colaborare intre Nicolae Ceauşescu. Dar, se mai oştea
al combinatului. In sfera tar de partid ? — Apoi, cum s-o văd ? mai a muncitorului ? Aici cei care produc direct şi pînă una, alta, producţia ! verificarea ?
de activitate a comuniştilor — Legătura cu oamenii, tovarăşe director. Uite este miezul cerinţei formu­ cei care conduc înlr-o u- trebuie realizată la nivelu­
este
nilalc
privit
strâmb,
stabilite,
să
dumneata
de aici intră alimentările cu problemele lor, — aşa aşa, ca miner de onoare in te late de tovarăşul Nicolae recurgîndu-se la un fel de rile şi ritmurile pentru a- ^ FUM DEÎ
faci
Ceauşescu privitoare la în­
plan,
iar
prin
cu energie electrică, aer, cum ne învaţă secretarul brigada mea. inginerul şef lăturarea spiritului boie­ sfat primit în diverse ceasta trebuie mobilizate ţ „MIGNON"...
gaz, apă, oxigen, întreţi­ general al partidului, tova­ — în altă brigadă şi aşa resc în raporturile cu oa­ cursuri de perfecţionare a activ, energic şi eforturile La restaui
nerile şi reparaţiile maşini­ răşul Nicolae Ceauşescu — mai departe, că şi tovară­ menii. conducerii. Adică, şeful de muncitorului şi cele ale I ! non" din Pe
lor .şi aparatelor termoteh- căci în acestea se includ şul Nicolae Ceauşescu a La unele cadre de con­ unitate trebuie să se ocu­ conducătorului. poate servi ş
11
nice. Tot ce-i presiune, ten­ producţia, efortul, viaţa în­ acceptat cu plăcere să fie ducere s-a încetăţenit obi­ pe de chestiuni „majore , Această paranteză mai ţ general bună
siune, debit şi volum se a- săşi. miner de onoare şi este, ceiul de a aştepta pe mi­ nu de toate lucrurile. De largă ne permite ca, relu- pregătită, se
înd ideea minerului Vasile
flă în mîinile acestor oa­ — Cu cîţi oameni lucraţi că se ocupă foarte serios neri in sala de apel pentru cele mai multe ori acest Maxim, să propunem ca şi o bere, dc
11
a discuta cu ei probleme
„majore înseamnă
con­
de noi şi no ajută să ne
meni, ceea ce implică, evi­ într-o zi ? îmbunătăţim condiţiile de care, de fapt, se află în a- cepţie, organizare „în mice să se dezvolte iniţi­ i î
unităţile
în
econo­
toate
dent, o uriaşă răspundere — Cu 30—40. muncă şi dc viaţă. Dum­ bataje. Dar nu este mai mare , de perspectivă, a-
11
materială şi morală. — Ţineţi să vă întîlniţi neavoastră, care sinteţi bine să se coboare acolo dică o viziune de ansam­ ativa ca toate cadrele dc
în acest uriaş clocot se zilnic cu anumiţi oameni ? aici, să veniţi mai des în unde se află şi trebuie so­ blu, care îşi ăre, fireşte, conducere din unităţi să
află, intr-un post de co­ — Desigur, cu câţiva abataj, să ne ajutaţi, să vă luţionate problemele ? Alţii însemnătatea ei, neglijin- devină adevăraţi angajaţi
mandă, Gheorghe Toma, membri ai comitetului, cu legaţi mai bine de cîte o vor să le discute şi să le du-se însă problemele dc onoare ai formaţiilor de / se consumă
maistru, un om însă cu şefi de secţii,_ cu conducă­ brigadă. Azi de una, mîine rezolve in propriul birou, concrete care influenţează lucru, sprijinindu-io efec­ ţ vrind — op
sar­
realizarea
venire
această
la
largi disponibilităţi politi­ tori ai organizaţiilor de de alta şi o să fie bine însăşi este pentru miner nemijlocit Principalul rău tiv în soluţionarea proble­ l tentă de fun
cinilor.
pentru toţi.
birou
ce, profesionale şi moral- masă. Dar aceştia sînt doar In acea sală se aflau, mai mult decit incomodă, constă însă aici în faptul melor, muncind şi trăind ? Căci, aici, e
alături de ele şi la bine şi
volitive. Oamenii din jurul cîţiva. Zilnic vin la mine cum spuneam, directorul, pentru că înseamnă o în- că se preiau experienţe la greu. I o olientelă
său sînt cei mai în măsură alţii şi alţii, ou tot felul de l care fumează
să dezvăluie cine este se­ probleme. Unele ie rezol­ t pasiunea pt
cretarul lor de partid. văm pe loc, sau cel puţin i Un fum atit c
Inginerul Nicolae Miclea: le găsim soluţii, altele, mai i „Mignon"
— Admir la el modul în grele, intr-un timp mai în­ ^ Aşa că nici
care ştie să îmbine munca delungat dar le rezolvăm. Consemnări nici berea
politică cu cea profesiona­ — Cum urmăriţi propu­ gustul ior ce
lă. Este bii*e pregătit pen­ nerile oamenilor ? sala asta ni
tru amîndouă si se achită — Unele propuneri se ventilator, ca
foarte bine de ele. Zi de fac în adunările organiza­ Pasul aerisească Pi
zi, ceas de ceas, el se află ţiilor de bază, altele în a- S ! ra şi amb ian
în mijlocul oamenilor, re­ dunările de sindicat sau întrebat o Ol
zolvă cu ei problemele. U.T.C. Se fac propuneri şi \ da, însă nu
— Cum vă explicaţi fap­ se prezintă păreri, opţiuni Este de înţeles că în di­ alilale însă şi un mers poa­ \ normal. Cînd
tul acesta ? şi în afara cadrului orga­ mensiunea spiritului revo­ te fi inerţie, dacă nu adau­ l mul, ies scînt
— Ştie să lucreze cu oa­ nizat. Le repartizăm spre luţionar de abordare a fap­ gă nimic bun de la un mo­ / şi face un
menii, este legat sufleteşte soluţionare la diverse eşa­ telor şi oamenilor, a reali­ ment la altul, dacă nu stră­ l parcă ar tre
in
general,
tăţii
stadii noi, dacă nu
un
bate
anumit
de ei. îi ascultă în orice loane de răspundere. Pen­ loc trebuie să-şi găsească schimbă nimic in bine. Nu l tul de Bucu
împrejurări, se consultă cu tru cele care ne privesc pe cerinţa urnirii din loc, a mai vorbim şi de sensul ! saţi-l să mc
ei, judecă împreună soluţii, noi dăm termene de înde­ mişcării, a pasului înainte. de-a indărutelca al pasului, i poate trece
aleg şi acţionează tot îm­ plinire şi le urmărim pînă Pa&melrul acesta este mo­ la fel de posibil. l pid" de Peti
preună pentru îndeplinirea la finalizare. dest, elementar, de recunos­ Dar, oricum, pentru mer­ ^ „Mignon". (C
lor. Cu oamenii concepem cut, dar neapărat necesar. sul care ne interesează, a-
Inginerul Mircea Delape- munca, toate acţiunile - şi Contemplarea, reflectarea, dică pentru mersul înainte, l DER
studiul
ta, şeful secţiei alimentări tot cu ei le rezolvăm. Intr-unui (lin locurile pro ducţiei materiale, unde oamenii desigur, şi cercetarea sint, trebuie făcut acel prim pas,
stadii
căci mai intii porneşti, apoi
prospec­
de
şi reparaţii electrice : Iată un crez fundamen­ hotărăsc totul : echipa de dulgheri condusă de Fechete E- tări, de conturări şi acu­ mergi, iar acest act este sti­ \ După cum
— Lucrează cu o străda­ tal al unui secretar de merie, de pe şantierul fabricii de var Chişcădaga. De hăr­ mulări, la rindul lor cerute mulat sau frinat de încărcă­ l ţii, sau apro
Ia
nicia
depinde
nie demnă de admirat. Lo­ partid. O asemenea călăuză important lor obiectiv, in hună măsură ca. avansul construcţia acestui în mod absolut de nevoi tura oamenilor in voinţă, cu ’ venii, cafene
absolut
ne­
înregistreze
să
se
cul iui de muncă este în nu poate da greş. cesar. majore, ele avind insă va­ tot ce înseamnă ea. Oare l propierea no
loarea condiţiei necesare minerii de la Aninoasa, con­ cebal, de la
dar insuficiente. Căci ce structorii şi mai ales mon­ ţ levardului
fac, ce rol au ele dacă nu tării de la Chişcădaga, să i Groza", s-a
exemple,
aceste
Să ajuţi noul să m vin ga este un acela de a preciza obiecti­ dăm doar găsesc resursele l şi-a schimba
prin
care
tre­
chiar
vul,
formele
nu
buie să se acţioneze, canti­ pentru a face pasul holărit l un magazin
tatea şi calitatea forţelor înainte ? ^ rie. Comenta
autentic act de conştiinţă participante, trebuie străbătute consfătuiri de lucru de la t bal nu mai
In cuvintările la cele două
precum
şi
eta­
i mină un sp
pele
ce
pînă la împlinirea obiecti­ Comitetul Central al parti­ \ larg pentru
vului ?! Toate acestea sint, dului, tovarăşul Nicolae 1 pentru a fac
Ne produce o mare bu­ mă pasionează electronica; mâniei , am făcut două nizată de introducere a evident, o condiţie prealabi­ Ceauşescu cere, de pildă,
11
curie intenţia de a vi-1 e mai nouă şi cu largi a- inovaţii. noului în producţie. In lă acţiunii. ca propaganda să facă pa­ le şi a împi
prezenta azi pe Fazekaş plicaţii. Trecînd peste detaliile cadrul primei, ediţii a Fes­ După un asifel de contur, sul necesar de la explicare 1 ta tea de pe
Andrei, subinginer ia în­ — Nu-s prea multe ocu­ tehnice implicate în ino­ tivalului naţional „Cânta­ materializarea obiectivului, la organizare şi mobilizare. i ci doar un g
11
treprinderea de materiale paţii ? vaţie, autorul ei a restruc­ rea României acest co­ a sarcinii stabilite trece De asemenea, cere să se fa­ ţ aceasta vrerr
de construcţii Bîrcea. A- — Se completează una turat principii constructi­ lectiv s-a afirmat cu rea­ printr-o altă sferă, aceea a că şi un alt pas : la organi­ 1 lăm, ci fapti
vem în faţă un bărbat să­ pe alta. ve şi funcţionale, a definit lizări deosebite în cîteva voinţei, a dorinţei de acţi­ zarea efectivă a vieţii in / vizitatorii or
chip comunist, o idee pe cit
une, a afirmării ei concrete
nătos şi la fizic şi în mo­ — Aveţi un principiu în drept clasice unele con­ direcţii importante. Pe şi efective. Altminteri, obi­ de generoasă pe atit de ne­ 1 neaua nu ş
i locul. Cum ?
rală, radiind optimism, muncă ? cepţii materializate intr-un calea asimilării şi produ­ ectivele, sarcinile, planurile cesară. Este vorba ca şi
dovedind siguranţă şi te­ — Da. Procesele tehno­ agregat şi a modernizat, cerii pieselor de schimb, şi programele rămin in zona prin intermediul relaţiilor / colţul librărie
meinicie în tot ce face. logice să fie încredinţate prin automatizare, opera­ prin efort propriu şi în elaborării, a intenţiei, iar sociale, umane, să mergem I Lazăr" indii
Omul acesta, care este maşinii, automatului. Un ţii şi procese, dînd agre­ colaborare, s-a redus im­ mîine-poimiine constatăm că în acelaşi pas cu dezvolta­ j nos arătînd
comunist prin întregul său agregat să se regleze şi să gatului deplină siguranţă portul eu 352 000 lei valu­ acestea n-au fost îndeplini­ rea forţelor materiale. t care se mi
Dar,
este
crez, şi mai ales prin fap­ se autoregleze, să nu de­ în funcţionare pe o dura­ tă, s-au realizat autodo- te, ceea ce num im rămin ere citeodată, filozofia urnirii dintre 1 la fosta caf-
pentru
unii
in urmă, cu o seamă de con­
te, a cîştigat prin educa­ pindă de om. tă nelimitată. tări şi autoutilări în va­ secinţe negative. noi, psihologia suficienţei, a ţ luaţi în con:
ţie, prin muncă şi voinţă — Suprimaţi omul ? — Nu vă complică exis­ loare de peste 2,4 milioa­ Secretarul general al par­ prea-deslulului pentru azi şi l feneaua es
una din cele mai frumoa­ — Nu. dar trebuie să-i tenţa asemenea preocu­ ne lei. Inteligenţa colecti­ tidului, tovarăşul Nicolae în acest caz, al doilea pas / vard, şi nu i
se trăsături morale : tena­ reducem funcţiile, pentru pări ? reluăm discuţia cu vului a mijlocit aplicarea Ceauşescu, pune tocmai a- după urnire, adică mersul în \ tă reclama
t Cine-i schim
citatea, puterea dăruirii că omul, orieît de dotat subinginerul Fazekaş. a 4 tehnologii noi, între ceastă zonă, a voinţei, in a- sensul mişcării efective îna­
totale pe vreme îndelun­ ar fi, este, totuşi, limitat. — Mi-o complică, desi­ care cele pentru produce­ tenţia tuturor. Iar această inte, se amină. ^ (A. Cornesci
aici
vorba
Este
de
teama
gată, pînă la împlinirea o- Cti simţurile sale nu poa­ gur, dar nu mi-o concep rea polistirenului expan­ voinţă nu este o noţiune intimă a unora de un peri­
biectivului propus. Aceste­ te conduce sau controla u- altfel. dat, a polistirenului ex­ abstractă, ci una foarte col imaginar, anume acela I) SEMNAL L
bogată.
foarte
ia i se asociază în chip nele procese ce se produc — Lucraţi în paralel pandat caşerat şi altele. concretă şi află răspunderea, că dacă facem noi totul, ge­ j Duminică ■
ea se
In
organic alta, anume cău­ în viteze^ mari sau sînt mai multe ? Au fost asimilate, de ase­ angajarea, hotărirea şi fer­ neraţiile viitoare ce vor i lejul să coi
tarea permanentă, iscodi­ ascunse. Tehnica creează — Da, în fabrică cerce­ menea, 15 produse noi cu mitatea, dăruirea şi pasiu­ mai face ? Or, aşa cum sub­ 1 unii factori v
rea, descoperirea, viziunea astăzi utilaje şi agregate tez fenomenul pe care îl eficienţă economică spori­ nea, disciplina, ordinea şi linia tovarăşul Nicolae \ ca „Semn
dinamică asupra realităţii care lasă în urmă simţu­ consider susceptibil la îm­ tă, cu consumuri reduse multe altele. Asemenea ele­ Ceauşescu, un asemenea mod 1 sau mai bim
dale. rile. Dacă vreţi, avem de-a bunătăţiri şi-i caut soluţia. mente de voinţă se găsesc de a gîndi nu este în con­ / pund, la ori
parti­
politica
— Ce vă călăuzeşte în face cu un paradox, adică Dacă n-o găsesc o caut în de oţel beton şi ciment. cu prisosinţă in actul mun­ cordanţă cu cu spiritul revoluţio­ ţ Este vorba ■
dului,
viaţă, tovarăşe Fazekaş ? omul este depăşit de pro­ biblioteca de acasă. Aşa Sânt şi alte realizări im­ cii la Combinatul siderur­ nar, iar pericolul ca urmaşii l prinderea c
gic Hunedoara, la I.M. Bar­
— Voinţa. Am dorit în­ pria sa creaţie. Şi, nu-i că lucrez pe două planuri. portante. întreaga acţiune za, întreprinderea mecanică noştri să nu aibă ce face nu , zare a laptel
totdeauna ceva anume şi nimic rău în asta, pentru Aceasta ar fi o schiţă su­ de introducere a noului în Orăştie şi în multe alte u- există, căci societatea va 1 Cooperativa
m-am zbătut să realizez. că tot omul creează şi a- mară a portretului subin- producţie va face ca în nităţi. Prin afirmarea lor, evolua continuu, iar oame­ j din Băcia, îr
— De pildă. cele elemente de desfăşu­ ginerului Fazekaş Andrei. anul 1977 sporul produc­ asemenea colective sint de nii vor avea întotdeauna de t degradarea
— Să-mi învăţ bine me­ rare automată a producţi­ Ea este desprinsă din por­ ţiei să fie cu circa 5Q mi­ ani de zile fruntaşe in înde­ edificat. * şi, respectiv,
seria şi s-o exercit fără ei. tretul colectivului în care lioane de lei mai mare plinirea planului. ţ nergie elect
reproş — Vi se potriveşte con­ ■lucrează şi căruia îi sea­ decit în anul 1976. In limbajul nostru de toa­ l situaţie am
— Care vă este meseria ceptul acesta ? Vă expri­ mănă, chiar dacă el pre­ Se gîndeşte şi se acţio­ te zilele întreprinderea pri­ / duminică. C<
de bază •? i maţi prin el ? zintă accente particulare nează energic şi din mere mului pas se numeşte în­ Pagină realizată de 1 nităţilor vi;
— Lăcătuş. îmi place şi — Cred că da'. In cadrul mai proeminente. pe această importantă co­ vingerea inerţiei, adică a CORNEL ARMEANU ţ medita mi
ceasornicăria. O fac ca a- primei ediţii a Fes ti va iu- * La I.M.C. Bîrcea se des­ ordonată a afirmării nou­ tendinţei lucrurilor, uneori
şi a oamenilor, de a-şi păs­
înator. Dar cel mai mult lui naţional „Cîntarea Ro­ făşoară o activitate orga­ lui. tra starea de repaus. In re- \ VOC) '