Page 39 - Drumul_socialismului_1977_10
P. 39
02 ® MIERCURI, 12 OCTOMBRIE 1977 Pan. 3
'
4ENT \ :
MENTE |)
'906 Deva l .
vreme în 1 !&;
s-ou mai I VERNISAJ
îrvenţii, a- ţ
nereuşite. I La Casa de cultură din
poate şx- * Hunedoara a avut loc, du
u funcţio- \ minică,, vernisajul expozi
tr-un sin- l ţiei de desene în tuş
i la apa- ? ;jiv ’*’« "ţ, semnate de Czellcr Dezi-
;culta, dor 1 îs. - 't - deriu. Peste 40 de lucrări
\cum, în (' mmwmM oferă vizitatorilor, timp de
două săptămâni, o tema
agricolă, L tică variată din creaţia
nevoie de ! autorului. Una din preocupările de „momentul N.T.S", împreu
~e părere ^ bază ale conducerii şcolii nă cu muncitorii, şi la in
la deran- l Pentru a crea front de lucru la semănat, mecanizatorii Octavian Savu, Ion Cizu, noastre, ca şi ale comparti- . structajele periodice de pro
r îrcob). i Oliviu Luca şi Rorel Constantinescu lucrează de zor la arături pe ogoarele C.A.P. Ban- ACŢIUNI CU CARTEA montului învăţământ din în tecţia muncii.
Potoc. Foto : VIRG1I, ONQHJ treprinderea tutelară, — Colectivul compartimentu
IFICĂ... (j o „Munca — izvorul C.S. Hunedoara — cate aceea lui de învăţăminl din
fericirii" — a fost titlul de a asigura condiţii de combinatul siderurgic şi
de corn- i acţiunii organizate de Bi instruire practică şi pregătire cadrele didactice de la
ieri a s-a * blioteca orăşenească Ha profesională pentru toţi ele grupul nostru şcolar (pro
tatea mai \ ţeg la unul din atelierele vii, în funcţie de profilul fesorii de specialitate, di-
săptămînă l SI cooperativei meşteşugă meseriei în care se pregă riginţii, maiştrii instructori)
ul a fost ? reşti „Retezatul" din lo tesc. controlează şi îndrumă per
manent
Cu o săptămînă înainte de
m se tot ] calitate. Acţiunea a fost începerea noului an şcolar, seoţiilor, practica in cadrul
inspirată de cartea cu a-
urmărind în mod
sarea. Ce- 1 {Urmare din pag. 1) tive în epoca optimă. Me în cooperativele agricole celaşi titlu („Munca —iz pe baia unui grafic, s-a fă deosebit repartizarea elevi
state dru- ? canizatorii Ionuţ Ienules- fiind realizate numai 55 vorul fericirii") a lui cut repartizarea nominală a lor pe locuri de muncă, în
dar plea- I peratorii au strîns recolta cu, Mânase Dăbucean, la sută din prevederi, se Constantin Taie. elevilor, s-au întocmit adre formaţii de lucru, in funcţie
venit. Cit ^ de porumb de pe mai Vasile Groşan, Octavian impune ca o necesitate a- © Un concurs gen „ci se pentru fiecare secţie din de specialitatea şi meseria
i oare cu ( mult de 100 ha şi acum Jurcovăţ şi Petrişor Gro cută concentrarea tuturor ne citeşte, cunoaşte" a cadrul C.S. Hunedoara. O- pentru care se pregătesc,
li'lad). 1 şi-au concentrat eforturile şan se străduiesc să-şi în forţelor la culesul porum fost organizat de Biblio dată cu aceasta, responsabi integrarea în muncă a aces
la eliberarea celor 65 de deplinească ireproşabil sar bului, eliberarea. grabnică teca judeţeană la Oficiul lilor cu practica pc secţii tora, întocmirea caietelor de
hectare unde urmează să cinile ce le sînt încredin P.T.T.R. d>n Deva. Reali (ingineri sau maiştri prin practică, respectarea progra
:a la i a terenului de coceni şi a- zat în colaborare cu or cipali) li s-a trimis şi eîte mului, a normelor de teh
iAl RAR > fie însămânţat grîu după ţate. ganizaţia U.T.C. din insti un exemplar din programa nica securităţii muncii.
porumb. Din 410 ha, pînă Deoarece faţă de perioa sigurarea unui larg front
tul „Mig- 1 ieri s-au însămânţat 330, da calendaristică în care de lucru pentru mecani tuţie, concursul cu tema de instruire practică, pentru Maiştrii, care au elevi
işani se V* existând condiţii pentru ne aflăm semănatul griu zatori la pregătirea tere „Zaharia Staneu — autor a putea contribui şL ei ia practicanţi in subordine, dis
bucurat
s-a
personaj"
şi
cu
aceştia
cută,
săptămânal,
fixarea
teoreti
cunoştinţelor
naşă, în ' încadrarea lucrării respec lui este rămas în urmă, de succes, evidenţiimdu-se ce de specialitate, la forma la locul de muncă pentru a
i cu gust \ nului şi la însămînţări. ca o autentică lecţie de rea deprinderilor .şi concep le verifica cunoştinţele pro
oate servi 1 literatură contemporană. ţiei de lucru, la dezvoltarea fesionale acumulate. Acelaşi
mai ales, , spiritului de organizare. lucru îl face, lunar, şi res
Conducerile secţiilor au re ponsabilul cu practica din
MARGINALII LA partizat elevii în echipele secţie. Trimestrial, o comi
FESTIVALUL de lucru sau pe maşinile u- sie, din care fac parte res
„CRAIUL MUNŢILOR" nelte în funcţie de meseriile ponsabilul cu practica pe
şi specialităţile în care se secţii, maistrul care are c-
După încheierea celei pregătesc. Fiecare elev este levii în primire, delegatul
vrind-ne- / de-a IH-a ediţii a între dat în primire unui munci şcolii (maistru-instruotor,
ie consis- i cerii corale interj udeţene tor bine pregătit profesional profesor de specialitate) şi
fe ţigară, t „Craiul munţilor", juriul şi cu o conduită exemplară. reprezentantul compartimen
ot timpul 1 a propus Institutului de Elevii practicanţi sînt puşi tului de invăţămînt din com
bundentă, ' (Urmare din pag. 1) nilor, de organizarea temei fecţionarea pregătirii cadre etnologie şi dialectologie să lucreze efectiv, alături de binat examinează elevii. Aici
:u... toată ^ nică a muncii şi întărirea lor etc. ; în dreptul fiecărei Bucureşti acordarea tro muncitori, urmărindu-se for se acordă o notă pentru ca
ietul de practică şi una pen
ru ţigară, l îi stimulează în muncă pe disciplinei. Lucrul pe grupe măsuri sau acţiuni fiind feului „Craiul munţilor — marea deprinderilor necesare tru lucrările executate.
cunoaşterea
proce
meseriei,
des ca la J noii angajaţi, fişa respectivă de maşini — reamplasate în trecut precis cu ce procent Avram Iancu", precum şi sului tehnologic de fabrica Asigurind o judicioasă re
for
flux tehnologic — şi pe 3
festivalului
placheta
mai rar. \ este şi un riguros autocon schimburi, policalificarea contribuie la creşterea pro maţiilor : corul bărbătesc ţie, funcţionarea instalaţiilor partizare a elevilor grupului
ductivităţii muncii. Prin toa
mîncarea, l trol individual — adaugă muncitorilor şi repartizarea te aceste programe şi acţi „D. G. Kird&e" al Casei de şi agregatelor, exploatarea nostru şcolar la activitatea
mai au / tovarăşul şef Ionel Botoroagă, comenzilor pe muncitori în uni, am reuşit ca pe cele 9 cultură din Piteşti, corul şi întreţinerea acestora. practică, o îndrumare şi
inginer
coordonator
la
bun. „In t secţia prelucrări la rece. Şi, acord, toate au condus la luni ale anului să realizăm de cameră „Viva la musi- Rotirea elevilor de la un control de specialitate, avem
Jveţi un l deşi este un experiment, re depăşirea lunară a -planului, o creştere suplimentară a ca“ al Casei de cultură a loc de muncă la altul se garanţia că vom forma ca
face periodic, în funcţie de
dre capabile să preia ştafeta
să mai ? zultatele de pînă acum sînt dovedind că, acolo unde se productivităţii muncii de municipiului Cluj-Napoca, programa de instruire prac activităţii productive desfă
corul de cameră, „Miori
organizat,
conşti
atmosfe- 1 cele scontate. munceşte planificat ştiinţific, 12,8 la sută. ţa" al Casei de cultură a tică, la indicaţiile şcolii şi cu şurate în cadrul Combinatu
incios,
? — am ^ O altă experienţă, uşor de roadeie se arată neîntîrziat. Deci, încă un element sindicatelor Reşiţa, corul acordul compartimentului de lui siderurgic de la Hune
concret care arată că I.U.M.
itară. „Ba i aplicat şi de alte unităţi e- — într-o vreme — subli Petroşani lucrează de pe mijtt al întreprinderii învăţământ, însă nu mai re doara.
icţionează > conomice, este repartizarea nia tovarăşul Dumitru Bo acum la nivelul parametri „Tractorul" Braşov, corul pede de un trimestru in ca ION BEIA,
dăm dru- \ sarcinilor de plan lunare pe ta, secretarul comitetului de lor de plan din primul tri de cameră „Cantilena" zul elevilor liceului industri maistru instructor,
din motor l brigăzi şi formaţii de lucru, partid pe întreprindere — la mestru al anului 1978. Brad, corul mixt al Casei al şi de un semestru pentru şeful atelierului şco-ală
în funcţie de comenzile de
elevii şcolii profesionale. La
omot de lucrări pe luna respectivă turnătorie ne confruntam cu de cultură din Călan. începutul fiecărei zile de Grupul şcolar al C.S.
accelera- ) şi în perspectivă. „Noi am probleme de organizare a DUMITRU GHEONEA practică, elevii participă la Hunedoara
di". ...Lă- \ întocmit fişe colective pe muncii şi de calitate a pro
duselor. Organizaţia de par
3 ă aşa, 1 lucrări — ne spune tovară tid, conducerea secţiei şi a
run „ra- 1 şul Aurel Aron, inginer, şef întreprinderii au intervenit păşire de 3,82 la sută a câş
ani pe la \ de_ schimb în secţia prelu operativ. S-au făcut con tigat în plus 517 lei. In to
crări la rece —, afectând un
Dinu). j troale, analize, determinări
număr mai mare de lucrări tal, cu sporul de vechime,
şi de ore decit pînă acum. tehnice, s-a discutat cu oa de reţea etc. a realizat o
Ă j Este, ca să zic aşa, un au menii şi s-au tras concluzii. retribuţie de 3 042 lei. Nagy
im cu te- l tocontrol al capacităţii dc Fireşte s-au luat şi măsuri. Francisc, avînd aceeaşi ca
asistenţa
tehnică
S-a
întărit
5 toţi de- i angajare, de pricepere şi pc schimburi, ş-a reorgani APROVIZIONAREA tegorie de încadrare, dar o 81
a din a- * hărnicie a oamenilor şi, zat controlul tehnic dc cali POPULAŢIEI — depăşire de numai 2,59 la
totodată, oste o măsură de
statui De- 8 prevedere în cazyl unor di tate pe fluxul* tehnologic, O PREOCUPARE sută a cîştigat în plus 376
ipătul bu- ţ ficultăţi sau neajunsuri". s-au introdus analize de PERMANENTA lei, realizînd o retribuţie s-a o In divizia B, duminică bunătăţire in jocul devenWor,
adevărată
o
care, sperăm, se vor înmul
consumat
r. Petru t Văzînd la concret aceste laborator corespunzătoare. totală de 2 820 lei. La rîn- etapă a derbiurilor hunodo- ţi. Am mai remarcat, pozitiv,
tat. Adică > fişe şi rezultatele echipelor Azi, colectivul de la turnă Lucrătorii din cadrul dul său, tovarăşul Farcaş rene, 4 echipe de-ale noastre jocul mult mai bun ca io e-
locul cu ) am putut constata că, in torie se aliniază în hărnicie Cooperativei de consum co Bela, avînd categoria 4/2 şi juoînd între ele. a Unu) din tapa precedentă al Daciei, iar
realizări
fi
colec
celorlalte
( galante- l tr-adevăr, nivelul realizărilor tive. munale Pui au reuşit să ob o retribuţie tarifară lunară tre acestea, cel dc la Brad, negativ, atitudinea nesporti
atinge deja pe cel al planu
ii de fot- ? lui din primele trei luni ale — O altă problemă, de ţină rezultate bune în ac de încadrare de 2 091, la o Aurul — Victoria Călan. a vă a unor spectatori din O-
la înde- i lui 1978. fapt problema nr. 1 a acti tivitatea de aprovizionare depăşire de 3,82 la sută a furnizat o nouă confir răştie, care au adresat cu
j atît de i — Aş mai adăuga ceva — vităţii economice — creşte şi desfacere a mărfurilor, realizat un cîştig de 2 698 mare a ascendenţei echi vinte injurioase pe stadionul
dezbateri", i a intervenit inginerul Ionel rea productivităţii muncii achiziţii şi prestări de ser lei. pei antrenate de Ladisiau „Cetate" şi gestul de nervo
ei echipe- - Botoroagă. Printr-o mai bu — se află în prim-planul vicii către populaţie. Aten Cîştiguri mari, în raport Vlad, formaţie ce pornea în zitate nejustificată, nccon-
ei drep- ) nă programare a executării tuturor preocupărilor noas ţia cea mai mare se acordă cu depăşirea sarcinilor de această ediţie cu şanse teo trolată al lui Moga, de la
stadioane, i subansamblelor la complexul tre — releva tovarăşul ing. aprovizionării locuitorilor plan, au realizat în luna retice reduse, dar care, iată, care se aşteaptă mai mult,
g. Dar nu 1 mecanizat C.M.A.-3 (pe cîte Gheorghe Olariu, directorul cu produse alimentare de trecută Nicolae Vlad, Stan după 7 etape, constituie re 5 care trebuie să depună încă
întreprinderii.
seriei,
velaţia
cucerind
Pentru
reali
2 formaţii de lucru) am re
;ă semna- 1 uşit reducerea timpului de zarea sarcinii ■ suplimentare bază, cu mărfuri industria Ciavă, Viorel Oprea, Teo puncte din deplasare in ur eforturi pentru a se putea
că pentru ^ finalizare cu aproape o lu de creştere a productivităţii le de sezon. La achiziţii, dor Dorohoi, Dumitru Bi- ma unor jocuri calificate considera titular de drept...
jlui, cafe- i nă de zile. muncii, care pentru I.U.M. planul valoric a fost depă căzan, Vaier Boldescu, Mir- constant bune. Sigur, sur Şi, am mai reţinut ca total...
schimbat 1 Discutăm cu maistrul Petroşani a fost, în acest şit cu 13 la sută, cele mai cea Vălean, Ovidiu Slobo prinzătoarea comportare a nesportiv şi necorespunzător
edeţi pe ţ principal Alexandru Deme- an, de 4,34 la sută, am în mări depăşiri fiind înregis da, Grigore Tăut şi alţii. Victoriei Călan a rid ; cat arbitrajul craioveanului Radu
,,Gheorghe l ter, de la atelierul de meca tocmit planuri concrete^ de trate la carne de porc, car Fiecare a primit cu 400— justificate semne de... mira Şerban, care a indus in eroa
orul lumi- ) nică 2, cu strungarul Len- muncă şi de acţiune, vizînd : tofi, plante medicinale şi 600 lei mai mult decît re re, ba chiar de neîncredere. re pînă şi pe colegii săi de la
tuşe, anulînd un gol pe oare
recţia în j gyel Alexandru, cu Petru organizarea şi conducerea fîn, iar la prestări de ser tribuţia tarifară lunară de Dar, jocurile, recunoaşterea
superioară a producţiei şi a
ea cîndva 1 Toma, şeful unei echipe de muncii, promovarea progre vicii către populaţie pre încadrare. Aceste exemple sinceră a unora dintre parte nici un arbitru nu l-ar fi a-
nulat (!!). a Nu putem ocoli
mortezori şi cu Ileana Bicoi,
;a şi nu-l ? şefa brigăzii de la maşini sului tehnic, perfecţionarea vederile de plan s-au de demonstrează în mod clar nerii Victoriei a adevărului situaţia în care. a ajuns Mi
era re. Ca- i de găurit. Cu toţii sînt con tehnologiilor de fabricaţie păşit cu 52 la sută. (Teofil că cine munceşte bine şi că echipa joacă bine explică nerul Lupeni, pierzînd al'
pe bule- ţ ştienţi de necesitatea înde existente, modernizarea pro Vlaicu, preşedintele coope cîştigă bine. (Iulian Dră- totul. în plus, antrenorul L. 2-lea meci pe teren propriu.
le vă ara- i plinirii exemplare a sarci duselor, calificarea şi per rativei de consum). ghici, maistru la turnătoria Vlad adaugă : „Reuşitele de Ne rezumăm doar la a cere,
luminoasă. ’ de lingotiere a I.V. Călan). pînă acum ale echipei noas în numele vrednicilor specta
direcţia ? \ PRODUCŢIE MAI MARE, tre se găsesc în disciplină, în tori din Lupeni, o analiză se
şi
respectarea
indicaţiilor
FOTOCRIT1CĂ CÎŞTIGURI MAI BUNE CURS DE CALIFICARE rioasă, temeinică, a evoluţiei
PENTRU LĂCĂTUŞII sarcinilor de joc de către fie echipei, care să ofere şi so-,
SEMNAL \ Activitatea de producţie DE REVIZIE " care component, la care se luţiile viabile de redresare a
avut pri- ^ la turnătoria de lingotiere adaugă cu un mare rol capa comportării jucătorilor, s in
citatea de mobilizare, de dă
Râm cum t a I.V. Călan se desfăşoară în cadrul Reviziei de ruire şi angajare a jucători vederea meciurilor de astăzif
ţi la rubri- 1 în bune gondiţiuni, iar sar vagoane din staţia C.F.R. lor. Un cuvlnt în plus pentru contînd pentru etapa a 9-aa
răspund, \ cinile de producţie se de Simeria-călători s-a des Şchiopu, al cărui joc pe post campionatului primei divizii,
:is nu râs- 1 păşesc atît cantitativ cît şi chis un curs de calificare de libero contribuie la rezul Corvînul şi Jiul s-au întâlnit
!!e făcute. } calitativ. Noi am dat pînă gradul II. El cuprinde 31 tatele noastre". ® în contrast, duminică, la Hunedoara, în-
;pre Intre- i acum peste plan mai mult de- meseriaşi şi are drept tot ca o surpriză, apare în tr-un util meci de verificare,
industriali- ^ de 400 tone utilaje de tur scop să asigure lăcătuşii de ceputul neconvingător al Au încheiat cu scorul de 2—1.
Simeria şi i nare pentru oţelării. revizie necesari unităţilor rului, aflată deja cu două (Au înscris Petcu şi Geor-
le consum > Aş vrea să arăt, dînd din cadrul complexului de puncte pierdute pe teren gescu, respectiv Mulţescu).'
egătură cu ^ cîteva exemple din secţia cale ferată Simeria. Cursul propriu. Sigur, Aurul resimte Aşadar, astăzi : Corvînul —
Petrolul şi Jiul — Politehnica
ei remorci l noastră, că cine munceşte are o durată de 8 luni. Lec „lanţul" de accidentări şi in Iaşi, două meciuri atractive
;ipa de e- ) mai bine, dă mai multe ţiile din programă sînt sus disponibilităţi, dar, parcă, to pentru spectatorii din oeăe
5. Aceeaşi j produse, obţine şi cîştiguri ţinute de cadre cu înaltă tuşi, lotul de care dispune două municipii, două meciuri
:îlnit-o şi l mai mari. Aşa de pildă, A- calificare şi o bogată ex profesorul Borcău nu trebu importante pentru consolida
lucerile u- î Un peisaj de lingă rampa C.F.R. Deva, unde, de nu lexandru Mateian, care es perienţă în activitatea prac ia să accepte slăbirea reali rea fotbalului divizionar A
e vor mai I se mai ştie cînd, zac în părăsire două remorci descomple te în categoria 4/3 şi are o tică, asigurîndu-se o instru zărilor echipei prin absenta practicat in judeţ.
? (T. No- ţ tate, a căror lipsă nu o reclamă nimeni. Un stăpîn tre retribuţie tarifară lunară de ire temeinică a tuturor titularilor. © în celălalt der
buie să se găsească, totuşi, pentru ele. Cine o fi ? încadrare de 2 194 lei, rea cursanţilor. (Gheorghe Blă- bi, Mureşul — Dacia, am re NICOLAE STANCIU
marcat unele semne dc im-
______ lizând în luna trecută o de găilă, instructor tehnic).