Page 42 - Drumul_socialismului_1977_10

Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI # NR. l

Din activitatea cadran economic economic LA

FRUI
consiliilor populare ţ Plinire r

Oamenii muncii i videnţiaţi I
CIRCUMSCRIPŢII partid şi preşedinte al 1 taţilor de
ELECTORALE consiliului sătesc al F.U.S., \ ţeQ se afl
FRUNTAŞE Florian Tomuş, deputat, 0 atmosferă tonică, de muncă hunedoreni — ( de ţase ai
Vlad Mircea, învăţător, } trecerea si
In întrecerea pentru re­ Doru Bulz, deputat, s-au puternic angajaţi ţ creazâ la
alizarea obiectivelor edi- angajat să termine şcoala intensă, domneşte la I.M. Dîlja în îndeplinirea i şi este bii
litar-gospodăreşti şi de în acest an. La construc­ } către coop
larg interes obştesc ce se ţia şcolii a participat Programului 1 La calitatr
desfăşoară In comuna toată suflarea satului şi la ...Pornim pe galeriile Dil- lică, semn că aproviziona­ Dar cred că dăm peste 500“. l fectuate el
noastră între deputaţi şi 15 septembrie a.c. copiii jei, alături de subinginerul rea e bună. „Da, numai că Pînă notăm numele cîtorva suplimentar de Constituie
circumscripţiile electorale, au început cursurile în Petru Mucenic, un tînăr cu uneori aprovizionarea asta destoinici, mineri din bri­ \ demn de
un loc fruntaş îl ocupă noua şcoală. Au fost con­ chemare şi vocaţie pentru abundentă strangulează pe gada lui Constantin Cră­ dezvoltare \ mecanizate
ciune — Constantin Calis-r.
munca la mină. pe la el
cetăţenii din satul Tuştea, struite, de asemenea, un aflăm că „în ultima vreme, alocuri fluxul de evacuare tru, Petru Carp, Vasile Da- ^ (N. Tircob
a cărbunelui" — apreciază
în frunte cu deputatul iQr grup social şi o magazie treaba la mina Mija s-a critic Petru 'Mucenic. vid, Dima Zegheanu, Eugen economică a
Lăscuţ Dăncesc. Aici, în de lemne. Valoarea aces­ schimbat vizibil in bine. Un Un craţer poartă pe el, Toma, Vasile Daraban — \ „AGRI
circumscripţia nr. 10, în tui obiectiv se ridică la suflu nou îi conduce pe oa­ fluviu negru neîntrerupt, şeful de schimb Vasile patriei MOTELt
1976 s-au realizat lucrări 370 000 lei. Au fost reali­ meni în muncă". Aveam să cărbunele. „Vine de la bri­ Curcă şi-a organizat deja
în valoare de 80 000 lei, zate şi alte lucrări' de gos­ ne convingem că aşa este. gada lui nea Costică Cră- oamenii şi a trecut la ar­ \ Un grup
iar în acest an în valoa­ podărire şi înfrumuseţare Străbatem galerii şi sui­ ciune — ne lămureşte înso­ mare. (Urmare din pag. 1) i ritind zom
re de 49 400 lei. Acestea a satului, spre cinstea în­ toare; coborâm prin locuri ţitorul. Să mergem pe la re ...Drumul spre ieşire pa­ ■ de pe md
Moldovenii
ei. Trag tare oamenii ăştia".
mai
înguste la fronturile de lu­
scurt.
se concretizează în con­ tregii, obşti. (Aron Medrea, cru. Ne oprim. Undeva s-a lui Crăciune, el însuşi vas­ plimcntar de dezvoltare eco­ ciş, a... în
nomică a României — impu­
strucţia — prin contribu­ primarul comunei Vata puşciat. Se simte ! Tânărul luian, sînt vorbăreţi, spiri­ ne ca în centrul activităţii e- ^ pragul ca
ţia în bani şi muncă pa­ de Jos). subinginer se orientează. „O tuali. „Să veniţi şi acasă, conomice să stea permanent, cu acelaşi
triotică a locuitorilor — luăm pe aici". Ajungem in Datoria de onoare la „Aeroport", să vedeţi ce în şi m.ai mare măsură decit nem „îndr
a unui frumos, magazin „ORAŞUL NOSTRU — O abatajul cameră nr. 2, blo­ condiţii avem" — ne face pînă acum, creşterea rapidă, ţ că imprud
sătesc cu bufet şi alte cul 2, stratul 5 — abataj a minerilor — -invitaţia Vasile David. „Eu tot mai accentuată, a pro­ la... (±eran
. lucrări. Asemenea rezultate GRADINA" cu susţinere în lemn, eva­ sînt cel mai tînăr şef de ductivităţii muncii, îndeplini­ . lului de S'
schimb din brigada lui nea
cărbunelui
făcîn-
cuarea
bune. au obţinut, situîn- du-se cu transportoare cărbune cît mai Costică — se mindreşte Mi- rea şi depăşirea indicatorilor j tate, instal
calitativi ai planului. In cele
du-se tot pe un loc frun­ Atributul de buni gos­ de construcţie românească hai Călistru. Am 27 de ani, trei trimestre productivitatea 1 mijlocul It
taş, şi cetăţenii din cir­ podari al hunedorenilor (foarte bune — după cum mult patriei! 7 ani la mină şi 4 fetiţe. muncii în industria judeţu­ i' fapt un c
cumscripţia nr. 3 Unirea este de necontestat. între­ spun minerii). In aripa ves­ Da-mi place munca". lui a fost depăşită cu 6 826 1 care er >
a
care, în cei peste doi ani cerea pentru sporirea pro­ tică, şeful de schimb Sever Şutul se terminase la ora lei/lucrător, cu 1 203 lei pes­ ^ ciobanul <
Cristea, din brigada lui Ion
care au trecut de la ale­ ducţiei de metal, pentru Porav. împreună cu 2 or­ Iată-ne in abatajul cameră 12, insă minerii din schim­ te angajamentul asumat. Dar j flat într-.c
bul I au ajuns afară la
gerile anterioare de .depu­ realizarea noilor obiective taci (Ioan Rusu şi Vasile nr. 3, acelaşi bloc 2, acelaşi 13,30. Şi asta doar pentru nu toate colectivele unităţi­ 1 dispoziţie
lor
adus
şi-au
industriale
taţi, au realizat lucrări în industriale .şi social-cultu- Drăgoi) curăţă materialul strat. Mecanicul llie Dîrne, a nu lăsa lucrul netermi­ contribuţia la acest succes : tă de o î
valoare de peste 120 000 rale a siderurgîştilor şi rezultat după puşcare. „Du­ din 1966 la Dilja, şi Petru nat. De bună seamă, la mi­ în industria minieră din Va­ de ebrieta
lei. Intre cei care au adus constructorilor, a celoi'lalţi pă. cum vedeţi — ne spu­ Joavină, din 1970, montea­ na Dîlja bate azi un su­ lea Jiului, in sectorul fores­ cercat să
o contribuţie deosebită la oameni ai muncii, se îm­ ne Cristea—stratul este sub­ ză un transportor în aripa flu nou. După baie, rţc-am tier, la lianţi, în unităţile a-
aceste realizări şe numără pleteşte strîns cu cea pen­ ţire, se pierde prin lamina­ estică. Crăciune cu ortacii reintîlnit cu minerii la limentare. pe multe şantiere
schim­
sector,
la
raportul
A. Horvat, S. Farcaş, L. tru buna gospodărire şi re, aşa că o să ne. mutăm lui lucrează în v.est. E un bului X. Apoi — cu cîţiva, de construcţii sînt rămînerî
abataj modern, bine organi­
în aripa estică. Dar, deo­
Păscotescu, V. Băcălete, înfrumuseţare a localită­ camdată, trebuie să cură-, zat. Cu statura sa atletică la conducerea minei. Tova­ in urmă '.la . acest indicator
producţiei
al
ma­
propulsor
A. Martinesc, A. Vinţan, ţii. Aşa se face că aici se ţăm „paprica" asta din co- şi braţe puternice, brigadie­ răşul Gheorghc Vasilescu, teriale. j cu cei 4
I. Predoni, AL Li viu, I. desfăşoară, sub genericul periş. In aripa estică, cei­ rul —\ care, la numai 44 de directorul I.M. Dilja, ne Este, de asemenea, necesar i Bineînţeles,
Dăbucan şi alţii. (Ion „Oraşul nostru — o- gră­ lalţi trei mineri din schimb ani, are 24 de ani de mun­ dă cîteva relaţii : — aşa cum cere Comitetul , unităţii, A :
Neiconi, secretarul Birou­ dină", o întrecere susţi­ (Alexandru Gheletiue — că în abataj — îi însufle­ — Dorim să redresăm Politic Executiv al C.C. al ’ de obicei;
lui executiv al Consiliului nută între circumscripţii, .cunoştinţă mai ' veche, de. ţeşte în muncă pe ortaci. E rapid situaţia economică de P.C.R. — să se acorde o a- ^ au servit
la mina Dilja, să schim­
ora 12, sfirşit de schimb,
la
cariera
Băniţa,
Petru
popular comunal Unirea). cartiere, asociaţii de loca­ Blaj şi Aldo Ştefan) dau dar brigadierul, împreună băm stilul şi metodele de tenţie sporită creşterii pro­ ţ („servim n
tari pentru ridicarea gra­ zor cu pregătirea deschide­ cu . cei 6 oameni ai săi, dau muncă de aici. în ordinea ducţiei la 1 000 lei fonduri I au plecaţi
avem
unde
domeniu
fixe.
ANGAJAMENT dului e d il i t a r-g os p odă iese rii frontului de lucru. ,,A- zor să cureţe tbl ce au puş- priorităţilor în activitatea mari rezerve, valorificării su­ ) ranjul făc't
ŞI FAPTA al Hunedoarei socialiste. ripa are cam 40 m“ — spu-' cat, să' lase front bun orta­ noastră se înscriu : apro­ perioare a materiei prime şi, l e prea m
Intr-o discuţie avută cu rfc Gheletiue. cilor din schimbul II, caro vizionarea corespunzătoa­ materialelor, bunei folosiri a / pentru 4 -i
re a fronturilor de lucru cu
Galeriile se bifurcă şi se
Locuitorii satului Tîrna- ing. N. Groza, şeful sec­ întretaie, precum liniile de au şi sosit. materiale, plasarea efecti­ capacităţilor de producţie, a- 1 un borcan
Ştafeta se predă din mers.
va din comuna noastră torului de gospodărie co­ cale ferată într-o gară. în­ Apoi putem sta de vorbă. velor necesare în cărbune, Ungerii parametrilor prevă­ ij folosit ?! (<
şi-au propus să constru­ munală şi looativă, ni s-a soţitorul nostru le cunoaşte, „Aici treaba merge bine. E accelerarea lucrărilor de zuţi la noile obiective, apli­
cării
rapide
progresului
a
iască un local nou de relatat că îrţ acest an s-au însă, bine. Trecem pe lin­ o zonă bună. In condiţii de pregătiri şi deschideri, bu­ tehnic, perfecţionării organi­ \ SCfl.
şcoală cu trei săli de cla­ efectuat prin muncă pa­ gă oameni, cu care ne dăm asemenea strat, de aprovi­ na organizare a lucrului pe zării producţiei şi a muncii. \
toate cele 4 schimburi, în­
să prin contribuţia lor in triotică lucrări în valoare reciproc bineţe. Sînt elec­ zionare corespunzătoare şi tronarea unei discipline fer­ Stă. intr-adevăr, în pute­ i p re uşa
continuu,
brigada
transport
mecanici,
bani şi în muncă. Terme­ de peste 21 milioane lei, tricieni, transport şi lucrători mea poate da zilnic peste me, muncitoreşti. rea organelor si organizaţii­ * aerul" din
la
de
aeraj.
nul iniţial de finalizare a remarcindu-se în mod de­ Fiecare îşi -are rostul lui plan cam 20 tone de căr­ O atmosferă tonică, de lor de partid, ’ a oamenilor ^ afişat clar
muncii hunedoreni să asigure
lucrării era ' anul 1978. osebit cetăţenii din cartie­ în complexul angrenaj al bune. Angajamentul nostru muncă intensă, domneşte la sporirea continuă a contribu­ i funcţionare
Dar cetăţenii, împreună rele I Est, O.M., Micro 6, minei. Ocolim vagonete pli­ pe acest an este să extra­ I.M. Dîlja. ţiei judeţului nostru la În­ ’ 5—22. Lut
cu Octavian Braiea, se­ Ohizid şi alte zone. (I. ne cu lemn şi plasă meta­ gem suplimentar 300 tone. DUMITRU GHEONEA florirea multilaterală, dina­ \ aici func
cretarul organizaţiei de Vlad, corespondent). mică, a patriei ! ţ după un
! 6—21,30. „
j am întrebe
l rătoare. „I
Toate eforturile să fie concentrate pînă .la 22
servim —
.curăţenie",
ia intensificarea recoltărilor nu procedt
unele sînt
mese de
si semănatului! odată cu
. funcţiune c
) trebuie sch
(Urmare din pag. 1) nic front larg de lucru la tuirea exemplară a sarcini­ l programul
semănat. Un asemenea de­ lor desprinse din cuvînta- , ori mai bit
pe care trebuie recoltat po­ ziderat se pune cu maximă , rea secretarului general al l lucrătoarele
rumbul. Urmărind respec­ acuitate dacă se ţine seama partidului, tovarăşul Nicolae t bine penti
tarea vitezelor zilnice sta­ de faptul că avansul la Ceauşescu, la şedinţa de ţ mea... (G.
bilite la recoltat, există re­ pregătirea terenului faţă de lucru de la C.C. al P.C.R.
almente condiţii’ ca în cel semănat este minim —, din 21-23 septembrie a.c. | GOSPC
mult două săptămâni bune nici măcar pentru o zi pli­ privind realizarea în cele ^ GOS
de lucru în cîrrip întreaga nă de lucru. încadrarea în- mai bune condiţii a lucră­
producţie de porumb să fie sămînţărilor în epoca op­ rilor de recoltat, a însă- \ In vreme
strînsă şi înmagazinată. timă — condiţie esenţială mînţărilor de toamnă şi o- I tea C.A.P.
Faţă de perioada în care pentru sporirea producţiei norarea exemplară a pre­ I.P.I.L.F. — Haţeg, secţia de băuturi răcoritoare. Fotografia înfăţişează un aspect de I resc cu gi
ne aflăm s-au înregistrat de cereale păioase la ha —> vederilor la fondul de stat. muncă at echipei, condusă de maistrul Voichiţa Cocioabă, Ia instalaţia de preparare şi îm- } proprii de
rămîneri în urmă la însă- obligă conducerile fermelor bulcliere. Foto : VIKGIL ONOIU ) C.A.P. Bejc
mînţatul griului la toate u- şi întreprinderildr să ac­ l in alte uni
nilăţile — I.A.S. din Haţeg, ţioneze energic, în spiritul i an de an I
Simeria şi Mintia. Dacă la Chemării adresate de par­ Constituie pentru noi o de cocserie ; s-au montat In al doilea rînd, se con­ rile unor întreprinderi 1 Preşedinţii
I.A.S. Mintia'şi Simeria mai ticipanţii la consfătuirea mîndrie că în ultimii ani instalaţii de electrofiltre stată că dintr-o slabă pre­ nu tratează cu sim­ ^ din unităţii
sînt de însămînţat cu grîu judeţeană privind cultura industria hunedoreană, a- la grupurile energetice de ocupare a unor conduceri ţul de răspundere ne­ t nu se gînd-
315 şi, respectiv, 400 ha, la griului şi orzului, pentru grozootehnia, gradul de la Termocentrala Mintia de unităţi, instalaţiile exis­ cesar aceste probleme. 1 si pa ce se
I.A.S. Haţeg au rămas de impulsionarea eliberării şi urbanizare au cunoscut o şi sînt în curs de montare tente nu funcţionează tot­ Problema conservării ne­ ţ recoltarea
însămînţat, pînă ieri, peste fertilizării terenului, a ară­ puternică dezvoltare. Dar, la întreprinderea de lianţi deauna în mod corespun­ alterate a mediului încon­ l tarea la tii
700 ha, ceea ce reprezintă turilor, pregătirii patului în acelaşi timp, toate aces­ Deva. Şi totuşi, lupta îm­ zător. jurător, asigurarea unor 1 rilor din ci
mai mult de 60 la sută din germinativ şi semănatului. tea au dus şi la creşterea potriva poluării , nu se duce Trebuie amintit de ase­ condiţii de viaţă cores­ renunţa oa
planul acestei unităţi. Evi­ Subordonînd întreaga ac­ surselor de poluare. A- peste tot la un nivel cores­ menea că deşi unităţile e- punzătoare poporului nos­ rii“ amintiţ
dent, este o cerinţă imperi­ tivitate politică şi organi­ proape 30 de unităţi eco­ punzător. In primul rînd conomice cauzatoare de tru atît în prezent cît şi r lor învechit
oasă ca în toate fermele zatorică înfăptuirii sai'cini- nomice poluează prin di­ în viitor constituie o pre­ 1 toare ? (T.
întreprinderilor agricole de lor economice, organizaţiile ferite forme aerul şi ape­ ocupare permanentă a con­
slat să fie intensificată pre­ de partid din I.A.S. sînt le judeţului. Anual, canti­ ducerii partidului şi statu­ \ PE CÎND
ocuparea pentru a crea zil­ chemate să asigure înfăp­ tăţi importante de gaze, Măsuri mai energice pentru lui nostru, în acest sens 1 DE '
— şi nu dintre cele mai existînd prevederi distincte
nevinovate — (antrenînd în Programul partidului. J Cine trec
cu ele pulberi metalice şi protejarea atmosferei Se impun, prin urmare, ţ Devei va
nemetalice, praf de cărbu­ masuri mai hotărîte, res­ l poştă că la
ne şi funingine) sînt arun­ ponsabile, pentru protecţia , spre cartie
cate în atmosferă. împotriva poluării mediului .Lupta împotri­ J incinta chic
Măsurile luate în ultimii va poluării face parte in­ l de legume
ani de către partidul şi tegrantă şi nu poate fi i „Agrocoop"-
statul nostru în - vederea se constată o preocupare poluare au stabilit; pro- despărţită de politica 1 depozitate
stăvilirii şi reducerii po­ anemică pentru realizarea grqme proprii de acţiuni partidului şi, statului nos­ ţ cu borhot.
luării atmosferei au făcut la termen a lucrărilor de şi . măsuri pentru combate­ tru de ridicare neconteni­ I nu e bine
ca numai la Hunedoa­ investiţii alocate pentru rea sau reducerea noxelor tă a nivelului de trai, de I fructele nev
ra să se investească peste depoluare. De pildă, la din atmosferă şi apă, a- bunăstare a populaţiei. ţ se depozite;
200 milioane lei pentru întreprinderea de lianţi cestea nu se aplică în între­ Dezvoltarea impetuoasă a l preparării ţt
realizarea de instalaţii de Deva, din 14,7 milioa­ gime sau se amină nejus­ economiei judeţului nostru } ne, dar nu
epurare a gazelor arse şi ne lei afectaţi în acest an tificat. Cu toate controa­ trebuie corelată în fiece 1 loc pentru
recuperare calorică ; au s-au realizat doar 4,4 mi­ lele efectuate de către Ofi­ clipă cu lupta energică ^ Prea e rura
fost înlocuite cu locomoti­ lioane lei, iar la investi­ ciul judeţean de gospodă­ împotriva poluării, pentru i cînd va fi
ve Diesel peste 270 de lo­ ţiile pentru obiective loca­ rire a apelor sau de Inspec­ păstrarea şi conservarea / nul de fiert
comotive cu aburi ; la Că- le — din 36,2 milioane lei toratul sanitar- judeţean mediului înconjurător. ) ca soluţia
Elevii de la Liceul agroind ustrial din Ilia îşi aduc o con­
tribuţie preţioasă la sortatiU cartofilor la C.Â.P. şi C.L.F. lan au fost montate insta­ s-au realizat numai 10,7 (care în unele cazuri au ^pletă ? (Cor
clin localitate. laţii de captare a gazelor. milioane (!?). aplicat amenzi), conduce­ C. DROZD