Page 43 - Drumul_socialismului_1977_10
P. 43
! • JOI, 13 OCTOMBRIE 1977 Pag. 3
OUL î Ilia, străveche aşezare de pe Mureş,
ILOR ţ
nizat&rii e- J devine pe zi ce trece un oraş
inoul frun- \ ]iul — Politehnica laşi
5.M.A. Ha- 1
Ion Sdvu, ) acest proces de trezire ac farmaeji unde îşi desfăşoa struite în ultimii ani în (2-1) (0-1)
intaş in in- ţ (Urmare din pag. 1)
celerată a unei aşezări ru ră activitatea 16 medici de centrul civic, a ajuns la
stâ. El Iu- ( înalte a gradului de cultu rale la o viaţă nouă, di diferite specialităţi şi 47 140 de apartamente iar
A.P. Haţeg » ră şi civilizaţie al cetăţe namică, proprie socialismu cadre medii sanitare care pină în 1980 se vor mai Fără a face excepţie la naş. Cu toate acestea Mul-
îoscut de 1 nilor ţării. lui, sint rodul ritmurilor veghează la sănătatea construi încă 60. De ase- tradiţia meciurilor deosebit ţescu şi Stoichiţă se zbat, le
de
vin
în
disputate
des
>rii de aici. ^ Partidul — conducătorul înalte ale industrializării populaţiei. Reţeaua şcola menea, sporesc dotările e- dificile pentru şi Jiul, general şi Bădin, in ajutor Ciupitu
întilni-
dar
nu
acţiunile
icrărilor e- i care luminează şi călăuzeş socialiste, al progreselor ră numără un liceu agro dilitare. Reţeaua de ali rea de ieri dintre cele două primesc claritate şi abia du
face rabat. I te munca şi activitatea în tot mai rapide înregistrate industrial, 7 şcoli genera mentare cu apă se va pre formaţii a avut o particu pă cc se obţine egalarea, în
lungi cu 3 km, vor incepe
le de 4 ani, 4 grădiniţe in
exemplu Ţ tregului popor in măreaţa în dezvoltarea şi moderni care si nt cuprinşi toţi co lucrările de canalizare şi laritate în plus : dată fiind min. 68, dinlr-o lovitură cu
grandioasa
şi
operă
de
zarea
bazei
tehnico-mate-
ut pentru I făurire a societăţii socia riale a agriculturii. piii de vîrstă preşcolară, o de construcţie a unei sta evoluţia mai slabă a ieşeni capul a lui Bădin, Jiul se
lin unitate. ) liste multilateral dezvolta Comuna, care are 4 coo şcoală profesională de ţii de epurare a apelor lor 'în acest sezon, se scon avintă decis în atac, Mul-
te şi înaintare a României perative agricole, îşi ampli mecanici şi conducători reziduale. In prezent mai ta pe o detaşare clară a ţescu se retrage la mijloc,
spre comunism — are în fică potenţialul industrial auto, în care învaţă peste mult de trei •sferturi din Jiului. Dar, în teren lucru fazele la poarta lui Costaş
IT" LA , scrisă în Programul adop prin dezvoltarea unităţilor 1000 de elevi iar pregăti tre casele de locuit ale rile ş-au petrecut exact in se înmulţesc, crescîndu-le şi •
vers şi chiar din start cei
gradul de periculozitate, go
CINCIŞ" ) tat de Congresul al Xl-lea existente şi construcţia al rea lor este asigurată de cetăţenilor sint construite mai hotăriţi şi mai acasă a- lul al doilea apărind firesc,
realizarea, prin sistemati tora noi. In 1980, Ilia va 70 profesori, învăţători, e- din 1950 încoace iar acum
zarea comunelor şi satelor, ducatori şi maiştri. au început să se ridice ca par oaspeţii, care obţin o înscris lot cu capul de Bă
turişti, vi- ) a unor centre puternice realiza o producţie globală In toate satele sînt că se cu parter şi mai multe mare ocazie în min. 2, la din. din plonjon, după care
agrement 1 din punct, de vedere eco agricolă cu peste 2 milioa mine culturale, biblioteci, etaje. lovitura liberă executată de Stoichiţă şi Bueurescu ra
acului Ci..- ^ nomic, bine dotate edili ne lei mai mare decit în precum şi 5 cinematografe Ilia — aşezare străveche Romilă şi o „bară", trei mi tează trei m.ari ocazii, în
lit să calce i tar, sanitar, cultural şi co prezent iar cea a unităţi iar la centrul de comună de pe malul Mureşului — nute mai tîrziu, la un „lob" una dintre ele (min. 81),
jlui motel > mercial, care se vor trans lor cu caracter industrial funcţionează o casă de cul se ridică treptat, treptat, al lui Banu, peste portarul Ciocîrlan scotînd mingea de
Cavai. Urmează apoi o uşoa
me. ’Spu- ) forma treptat in centre ur şe va dubla, ajungînd la tură şi un cinematograf cu la rangul de oraş. Locuito ră echilibrare a forţelor în pe linia porţii, iar in alta
(min.
Bueurescu
cu
83),
rii ei, în frunte cu comu
" pentru l bane, asigurind condiţii de peste 52 milioane lei. program zilnic. Âici acti se niştii, iau parte activă la teren, Dumitrache, Bucures- poarta goală imilîndu-1 (din
o
desfăşoară
bogată
lor a dus viaţă apropiate de cele de Comuna are o puternică vitate culturală. Multe din conducerea treburilor ob cu şi Bădin şutind însă în careul mic. însă) pe funda
la oraş.
magazine
de
comer
reţea
3 persona- ţ Aceste atribute sini tot ciale şi unităţi prestatoare formaţiile artistice s-au şteşti, la gospodărirea lo afara spaţiului porţii. In şul ieşean. Şi aşa, _ publicul
u din uni- l mai pregnante şi la Ilia, de servicii, iar volumul des clasat pe locuri fruntaşe calităţii, acţionează ferm şi min; 30, la o intervenţie a incepe să regrete că meciul
3 masă, în , localitate care se va nu facerilor de mărfuri va în prima ediţie a Festiva responsabil pentru înfăp lui Ciupitu asupra lui Dă- se apropie de sfirşit exact
(ui — de l măra printre primele noi creşte de la 42 milioane in lului naţional al muncii, tuirea politicii partidului nilă, arbitrul Rainea acordă cînd Jiul juca foarte bine.
irat ospăţ, ţ centre urbane ce se vor prezent la 52 milioane în creaţiei şi educaţiei „Cin- de progres multilateral şi cu suficientă uşurinţă pe Păcat că n-a făcut-o do la
nalii
oaspeţilor,
favoarea
în
în
final...
abia
început,
ci
tarea României“.
mat de... i crea în următorii ani in 1980. Ilia dispune, de ■ ase ridicarea bunăstării tutu pe earc-1 transformă Romi- Fără a minimaliza valoarea
ror celor ce muncesc.
popeşti, a- > judeţ. Toate transformările menea, de spital, policli Fondul locativ de stal, lă : 0—1. Jiul „cade" mai victoriei, subliniem totuşi
ema rea bi lă ) şi înnoirile petrecute aici, nică, dispensar şi două prin noile blocuri con N. BADIU mult, Doru Ionescu are o că în majoritatea timpului
ală, cauza- l bună ocazie de gol, dar în de' joc Jiul a dezamăgit prin
itată stare ! tilc“ (Bucureşci — Viori min. 40 acelaşi' arbitru a- jocul său dezordonat, dezor
sare a în- i ca Oprişa), „Brigada vede cordă, in aceeaşi manieră, ganizat, prin prestaţia sub
întreţină şi ^ ■tot" (Blăjeni — Marinela penalti pentru Jiul, pe care, posibilităţi a unora dintre
Chiriţă). Interpreţi talentaţi, însă, Dumitrache nu-1 trans componenţii echipei. Sperăm
că
întreruperea
campionatu
formă. Şi după pauză con
lARMÎ^ texte inspirate din viaţa u- semnăm joc slab, supărător lui va fi folosită din plin
nităţilor şi aşezărilor pe ca pentru pregătirea temeinică
re le-au reprezentat, o criti de slab al Jiului, care atra a echipei.
că la obiect, care a satirizat ge justificată nemulţumire a JIUL : Cavai — Gr. Pe
.ti nedoriţi. ( indiferenţa, răul, minciuna, publicului clin tribune şi este tru (Rusu), Bădin, Ciupitu,
necinstea — ce împiedică> lot mai vizibil că în schema
rsponsabilul mersul înainte al muncii — 1—4—2—4, cu Toma şi Stoi P. Nicolae, Toma (Covaci),
Oaidă, ca ^ ca mijlocaşi şi cu Multescu" Stoica, Bueurescu. Multescu,
s-au intîlnit în spectacolul
;ea. Turiştii i celor 9 brigăzi artistice din în atac, echipa din Petro Dumitrache, Stoichiţă.
o cafea > Trecere în zona Brad. Trecerea in re şani nu poate face faţă exact ir
La juniori : Jiul — Poli.
i Nes") şi ţ vistă s-g Încheiat cu o dez in zona in care oaspeţii ali Iaşi 0—2
aţi de de- l revista a batere la care au participat niază trei piese grele : Ro NICOLAE STANCIU
milă — Mureşan — Simio-
\propo, nu interpreţi, instructori de bri
!4 de lei ) găzi, directori de cămine
e ? Chiar ( brigăzilor ■ culturale şi activişti ai Co Corvinul-Petrolul (1-0) (0-0)
judeţean
de
mitetului
cultu
Nes a fost ? ră şi educaţie socialistă, în- Aspectul surprins Ia unitatea nr. 1 textile clin Hunedoa
itanciu). 1 tîlnire deosebit de utilă ra (I.C.S.M. Industriale) este cel al unei zile obişnuite de Aşteptată cu un interes fectuate. După ce Lucescu
artistice pentru activitatea viitoare a muncă. Fotografia însă o publicăm din două motive : res deosebit, partida dintre a şutat foarte bine în min.
ELE... acestor formaţii artistice. ponsabilul unităţii, Vasile Pleşa, a împlinit în această lună
28 de ani de activitate în comerţ, iar unitatea condusă de F.C. Corvinul şi F.C. Pe 54, portarul oaspete, Mîr-
el îşi depăşeşte lunar sarcinile de plan cu circa 100 000 lei. trolul Ploieşti, care a avut • za, s-a remarcat din nou
seriei „Mi- ( Ultima săptămină din cea L L. Foto : ION VLAD loc ieri după-amiazâ pe în min. 7L la şutul lui
roşani este l de-a VlII-a ediţie a ,,Lunii complexul sportiv din Hu Petcu, şi în min. 73, sco
igramul de J culturii şi educaţiei socia nedoara, a fost extrem de ţând mingea de la vinclu
unităţii : ţ liste hunedorene — Sarmis BUNURI COMANDATE Şl disputată. După obişnuita la şutul puternic al, lui
arele de t '77“ este dedicată, după cum dialog cu cititorii „UITATE" PE RAMPA perioadă de tatonare, fot Văetuş.
îază insă se cunoaşte, muzicii şi tea STAŢIEI C.F.R, DEVA baliştii hunedoreni au do- Golul victoriei a fost
program : \ trului. Aceasta■ a prilejuit, jhinat teritorial, dar ac marcat în min. 77 ia o
rp ?" _ (j încă de duminică, manifes Sînt unii beneficiari
tări cultural-artistice care ţiunile lor din prima re acţiune foarte rapidă a lui
pe o vin- i au relevat noi şi talentate care comandă diferite priză au fost lente, uşor Văetuş, care, de la margi
1 la 21,30 1 formaţii de gen. După ce Oamenii muncii işi spun opiniile, maşini, utilaje sau diver interceptate de apărarea nea careului, a centrat şi
3 spus, iar \ oraşul Lupeni.a găzduit- Fe's- se materiale pe care a- bine organizată a oaspeţi Petcu, > din plonjon cu
sem casa, i tilmlul judeţean al fanfare poi,' cu toate că sînt în lor. F.C. Corvinul putea capul, a introdus balonul
f nici aşorL lor. la Uricani s-au intîlnit'. sesizează, fac propuneri ştiinţaţi, nu se .grăbesc deschide sporul mai repe în poartă : 1—0.
căci sca 1 1 brigăzile ■artistice din Va să le ridice imobilizînd de, în min. 16 cînd, la o Victoria echipei F.C.
icate pe ( lea Jiulţji, ŢStimulînd _ alitu-; DE CE SÎNT O RARITATE dejun' iţi muncitorilor spaţiile de înmagazinare acţiune personală, Geor- Corvinul. deşi obţinută la
ara ; 21,15, / dinea înaintată şi demdscind‘ PRODUSELE LACTATE LA care folosesc pentru hra şi depozitare de pe ram gescu a fost - faultat în un scor minim, este pe de
viaţă,:
din
vechiul
muncă
şi
trarea în \ brigăzile artistice' din Valea BUFETELE DE INCINTĂ DE nă produsele lactate. pele de încărcare-descăr- careu. Lovitura de pe plin meritată, pentru că
i furii. Ceva l Jiului — şi în 'mod deosebit : LA I.M.M.R. SIMERIA? Considerăm că este de care. Aşa de exemplu, deapsă a fost ratată însă hupedorenii ap avut mai
at aici.. Ori i c_ele de la Casa de cultură datoria celor două între pentru I.A.S. Mintia a de Lucescu, care a tras mult iniţiativa ş.i cele mai.
i- Pe uşa, 1 Petroşani, I.U.M. Petroşani, • prinderi să se pună de sosit în data de 10 au peste bară. In continuare, bune şi clare ocazii de gol.
is practica ^ „Preparatorul“ Lupeni şi 1 ■ Muncitorii de ia gust a.c., cu scrisoarea Economu, scăpat singur în In această partidă. F.C.
S.'S.H. Vulcan — s-au bucii-l I.M.M.R. Simeria au sem acord şi să rezolve oda
Za să fie i tă pentru totdeauna pro de trăsură nr. 837119, o careu, a şutat în portar Corvinul a prezentat ur
aată Iu- 1 rai de largă apreciere'. • - nalat în mai multe rîn- maşină de cosit pajişti.
Marţi,. Casa de cultură din . blema aprovizionării cu (min. 28), Nicşa a şutat şi mătoarea formaţie : I. Ga
produsele
u). \ Brad a găzduit trecerea în . duri că uneori din lactate produse lactate, iar aces Unitatea beneficiară a el prea slab (min. 42). pen briel — Bucur, Gruber,
lipsdsc
cele
de
trans
—
Văetuş
îl SI.. \ revistă a brigăzilor. artistice două bufete de incintă tea să fie aduse la chioş achitat şi taxele ridicat docu tru ca în min. <*5 Radu Vlad, Radu Nunweiller. Dumitriu
a
port
din
Zârăndului.
La
•
zona
Eco
IV,
trimită
să
ba
Nunweiller
pentru
a
8
)ARI \ rampa confruntării s-au pre ale- întreprinderii — sec curi la .fi oră procurate de mentele de expediere a lonul în bară. Şi oaspeţii nomu (Cassai, min. 70) —
putea
zentat brigăzile artistice torul de vagoane şi sec mărfii, dar a „uitat" să au avut o bună ocazie de Lucescu, Nicşa,. Georgescu
pauza
îii
de
1
• r *
majorita- „Picături,' picături" (U.U.M.R. torul de cisterne. Comi muncitori Satisfacerea aces ridice şi maşina respec a marca prin Toporan (Petcu, min. 68).
masă.
gospodă- \ Crişcior, instructor Ion Dră- tetul sindicatului a făcut tor cerinţe ale muncito tivă. Pentru Şantierul (min. 24), dar I. Gabriel a Jocul a fost bine condus
resursele 1 ghiţă), ,,Aspecte, aspecte" intervenţii, dar fără. re rilor noştri este de com electromontaj Deva au salvat în ultimă instanţă. de V. Ciocîlteu (Craiova).
(I.C.S.M. Brad —
E Iviră
'eţuri, la ' Nan), ,,Pe fază, pe fază“ zultat. De mai bine de petenţa conducerilor ce sosit cu scrisoarea de Au primit cartonaşe gal
îîu Alb şi \ (coop. Moţul Brad — Ioan 10 zile la bufetele res lor două întreprinderi a- trăsură nr. 8621104, în In repriza secundă, do bene Gruber, Butufei şi
se invocă l Sima), .,Melodie pe adresa pective nu s-au mai adus. mintite. Aşteptăm re cursul lunii august a.c., minarea echipei F.C. Cor Nicşa (acesta prea uşor,
de furaje. dv." (Căminul cultural To- asemenea produse. Nu zolvarea de urgenţă a a- 5 tamburi cu cabluri. Au vinul s-a accentuat. dar totuşi).
inginerii 1 meşti — Rodica Ştefan), „E- ştim ce neînţelegeri e- cestor cerinţe. fost ridicaţi patru, iar li în atac s-a combinat prea ~k
respective ^ diţie specială“ (Luncoiu de xistă între întreprinde nul a fost lăsat „de să mult, acţiunile ofensive au Partida de juniori s-a
însă la ri- i Jos — Rodica Leucean bu şi rea de industrializare a mânţă" pe rampă. fost prea lente, iar pase încheiat la egalitate : 2—2,
Marilena
Oprea),
„Cele
i prin ne- 1 ne să se-adune, cele rele. să laptelui Simeria şi I.C.S. EMIL MOGUŢ, le nu au avut adresa do la acest scor „contribuind",
letranspor- ţ se spele“ (Buceş — Aurora pentru produse alimen preşedintele Comitetului IOAN JURA, rită. Acţiunile ofensive ale arbitrii Banciu (Sibiu) şi
a nutreţu- i Gligor), ..Urzica-n D ealu tare Deva, dar acestea sindicatului de la I.M.M.R. fotbaliştilor hunedoreni au Banto (Hunedoara).
Cînd vor .' Mare“ (V'ălişoara — Viori nu îmbunătăţesc micul Simeria corespondent t avut mai multă claritate MIRCEA NEAGU
„gospoda- ţ ca Boldura),^,,Şezătoare cu abia după schimbările e-
practicile l REZULTATE: Jiul — Poli. Iaşi 2—1 ;
i păgubi- F.C.M. Reşiţa — C.S. Tîrgovişte 3—0 ;
3C). 1 1 Poli. Timişoara — U.T.A. 1—1 ; Cor
vinul — Petrolul 1—0 ; Univ. Craiova
„Spre comunism păşim Maria Oanţă (Lunca Mo — F.C. Argeş 1—0 ; A.S.A. — Olim-
1AZANUL cutezători", deviza celui Agendă 'pionierească ţilor), Alina Floria, Mar pia S. Mare 4—2 ; F.C. ( Constanţa —
Ă ? ! ! de-al Vl-lea Forum na gareta Hărăguş (Rişca). Dinamo 2—4 ; F.C. Bihor — S.C. Ba-
1 ţional al Organizaţiei pio Pionierii, dascălii şi pă cău 4—1 ; ’ Sportul stud. Steaua
k
in piaţa 1 nierilor. din vara acestui rinţii au urmărit cu emo 2—1.
de la o ^ an, a devenit şi emblema 4 500 kg cartofi. Tot la dourile de flori’. Cu a- colegii lor de la şcolile ţie primirea in organiza- 1. A.S.A. CLASAMENTUL
9 5 2 2 21-11 12
ul ei diii- | sub care îşi desfăşoară această şcoală, pionierii jutorul colegelor mai generale Buteni, Moneasa ■ ţie şi a elevilor de la 2. Sportul stud. 9 6 0 3 12- 9 12
şcolile din Moneasa, Bu
3ojdu, în . * ! acţiunile politico-educati au recoltat 1551 kg plan mari, fetiţele au cusut, in şi nr. 13 din Arad. A- teni şi Arad, care au :i. Poli. Timiş. 9 5 2 2 13-11 12
9 4 3 2 16- 8 11
colo, la umbra secularu
4. Steaua
depăşin-
naţionale,
cultural-artistice
ii nr. 2 ' i i ve şi cravatelor ro te medicinale, propus cu motiva şerveţele şi fru lui Gorun al lui Horea, prezentat şi un apreciat i>. Univ. Craiova 9 4 3 2 10- 6 11
purtătorii
du-şi
moase
planul
au
ructe al | şii cu tricolor din jude peste 900 kg. (D. COJO- desenat imagini din pa au primit cravata roşie program artistic. Pionie 8. F.C. Argeş 9 4 3 2 17-13 11
se află i ţul Hunedoara. Deşi s a CARU). 9 In cadrul u- tria noastră. Munca lor cu tricolor Răzvan Uliţă. rii din cele două judeţe, 7. Dinamo 9 4 2 3 15-11 10
8. Jiul
9 4 1 4 12-12 9
3 butoaie ' :! trecut puţină vreme din nităţii de pionieri de la s-a finalizat într-o expo Valentin Todor, Nicoleta primiţi in organizaţie sub 9. Olimpia S.M. 9 4 1 4 12-13 9
spus ca | noul an de învăţă mint. Şcoala generală nr. 10 ziţie cu tema „Ţara mea Paul, Alina F arca, Cor genericul ,,Generaţia celei 10. F.C. Constanţa 9 4 0 5 15-14 8
;e arunce j ; i acţiunile pioniereşti sint din Hunedoara, se desfă e ca o floare" (DOINA nelia Ceama, Iuliana Ru de-a 30-a aniversări a Re 11. Petrolul 9 3 2 4 12-11 8
9 2 4 3 10-12 8
12. U.T.A.
te, ci să J 1 iot mai bogate în fapte şoară acţiuni comune cu IONICESCU — subredac- su (Şcoala generală Baia publicii" au încins o 13. F.C. Corvinul 9 3 2 4 10-13 8
simbolică horă a unirii in
i vederea ţ l | demne de a răspunde no membrii organizaţiei „Şoi ţia. „Tot înainte“ Hune de Criş), Marius Popa, jurul gorunului să 14. F.C. Bihor 9 4 0 5 12-17 8
devize. ®
bilei
Pionierii
Bine, bi- 1 * de la Şcoala generală ■ din mii patriei". In aceste zi doara). © Generaţia celei Vasile Roiaru, Daniel dit. de tovarăşul Hicolae- 15. S.C, Bacău 9 1 5 3 8-15 7
16. C.S. Tirgoviste
9 3 1 5 6-14 7
găsea alt ) Dobra s-au constituit în le, pionierii claselor a de-a . 30-a aniversări a Cetlorus. Crislinel Cozma^ Ceauşescu, părintele nos 17. F.C.M. Reşiţa 9 2 2 5 8-15 6
pozitare ? ': * brigăzi de muncă, recol- Vll-a au fost alături de Republicii. La Complexul (Casa de copii Baia de' tru drag. la complexul 18. Poli laşi 9 1 3 5 6-10 5
oct.)
ETAPA VIITOARE
aluţia. Pe i i t tind de pe lotul şcolar „Şoimii" din clasele I B. muzeistic de la Ţebea am Criş), Ramona Oprişa, muzeal de la Ţebea. (nio- tul efurt — Dorvinnl • 1 (30 A.S.A. : Spor-
— Po-
şi caza- i 1 l 400 kg castraveţi, 580 kg I D şi I E, ajutindu-i trăit momente înălţătoa Simona Tisu, Crislina Ti- niera MĂRUŢA BULZ, li. Timişoara ; F.C. Argeş — F.C.M.
re. Pionierii şcolilor ge
ă, pentru 1 k fasole, 340 kg gogonele, să-şi înfrumuseţeze săli su, Lidia Suba, Lauren- comandantă de unitate, Reşiţa ; U.T.A. — Jiul ; Olimpia S.M.
le in care invaţă şi se
fie com- \ ! 200 kg roşii. 300 kg mor- joacă, să amenajeze ron- nerale din comuna Baia ţiu Tisu, Cornelia Visa Şcoala generală Baia de — F.C. Constanţa : Dinamo — Pelro-
Rihor ;
Iul : C.S. Tîrgovişte
— F.C.
Criş).
de Criş s-au intîlnit cu
(Ţebea), Florin Loliş,
copi, 2 000 kg varză,
J-h____j s Poli. Iaşi — Steaua ; S.C. Bacău —
Univ. Craiova.