Page 44 - Drumul_socialismului_1977_10

Pag. 4 DRUMUL SOCIALISMULUI © NK. 6 203 © JOI, 13 OCTOMBRIE 1977

c^TV»TV

16,00 Telex ;
16.05 Teleşcoaiă ;
16.35 Curs de limba rusă ;
17.05 Pentru timpul dum­
(Urmare din pag. 1) Plenara a adoptat hotăriri corespunzătoare neavoastră' liber, vă
cu privire la problemele aflate pe ordinea NAŢIUNILE UNITE 12 naţionale, cum ar fi O.U.A., recomandăm... ;
de zi. (Agerpres). — In cadrul dez­ O.S.A., Liga Arabă, mişcarea 17,20 Floare dragă — pro­
iln societate şi în familie, aplică consecvent Consiliul Naţional a aprobat, în unanimi­ baterilor generale ale actua­ ţărilor nealiniate, în spriji­ gram de cîntecc pa-,
ân viaţă principiile eticii şi echităţii socia­ tate, Apelul Frontului Unităţii Socialiste, do­ lei sesiuni a O.N.U. — care nirea şi completarea efortu­
liste. S-au relevat cu satisfacţie condiţiile cument care se v,a da publicităţii. se apropie de sfirşit — vor­ rilor Naţiunilor Unite şi a triobiee ;
create in vederea asigurării unei cit m.a> largi Ţinind seama de faptul că în organizaţiile bitorii din ultimele zile au propus ca 1980 să fie pro­ 17,30 Reportaj pe glob :
reprezentări a cetăţenilor prin mărirea nu­ participante la Frontul Unităţii Socialiste şi clamat' „Anul organizaţiilor Odesa ;
democra­
mărului de circumscripţii electoralo şi fap­ în activitatea unor tovarăşi s-au produs mo­ relevat necesitatea internaţio­ internaţionale". 17,50 Consultaţii juridice ;
tizării
relaţiilor
tul că in peste 88 la sută din acestea vor fi dificări ce trebuie să se reflecte în compo­ nale, a constituirii unei noi
depuse mai multe candidaturi pentru un loc nenţa Consiliului Naţional al F.U.S., s-au a- ordini economice internaţio­ Reprezentanţii Egiptului, 18,15 Cîntarea României.
de deputat, ceea ce reflectă preocuparea con­ dus unele schimbări în rîndul membrilor a- nale. Irakului, Iordaniei, Siriei, Laureaţi ai Festiva­
stantă a partidului şi statului pentru adîn- cestui organ. Totodată, plenara a hotărît Au luat cuvintul reprezen­ precum şi observatorul pe lului naţional ;
cirea continuă a democraţiei socialiste, pen­ unele modificări în componenţa Biroului E- lingă Naţiunile Unite al Or­ 18.35 în slujha umanită­
tanţii statului Papua — No­
tru participarea directă, efectivă a maselor, xecutiv al' Consiliului Naţional al F.U.S. ua Guinee, ai Insulelor Co- ganizaţiei pentru Eliberarea
a întregului popor, la conducerea vieţii cco- în încheierea lucrărilor plenarei a luat cu- more, Kampuchiei Demo­ Palestinei, au condamnat de­ ţii. A XXIII-a Con­
nomico-sociale. vînlul tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU. crate, Ugandci, Hondurasu­ claraţiile făcute în Adunarea ferinţă internaţiona­
Vorbitorii au asigurat plenara, pe tovară­ Reafirmîndu-şi cu căldură sentimentele de lui, Guineei-Bissau şi Vol­ Generală de ministrul afa­ lă a Crucii Roşii ; t
şul Nicolae Qeauşescu personal, că organi­ dragoste şi stimă faţă de partid, fată de se­ tei Superioare. cerilor externe ale Israelului, 18.50 România pitorească :
zaţiile pe care le reprezintă vor face totul cretarul său general, tovarăşul Nicolae Reprezentantul Liberiei a apreciindu-le ca incompati­
pentru ca apropiatele alegeri de deputaţi să Ceauşescu, plenara Consiliului Naţional al reliefat rolul unor organisme bile cu interesele restabilirii 19,20 1001 de seri ;
conducă la întărirea consiliilor populare, la F.U.S. a dat expresie voinţei oamenilor mun­ şi mişcări regionale şi inter­ păcii în Orientul Mijlociu. 19,30 Telejurnal ;
creşterea capacităţii lor de a mobiliza mai cii. români, maghiari, germani şi de alte 19.50 Roadele politicii par­
intens energiile creatoare şi iniţiativa mase­ naţionalităţi, bărbaţi şi femei, virstnici şi ti­
lor în slujba dezvoltării economieo-sociale a neri, a întregului popor, de a transpune în tidului de dezvoltare
a
economico-socială
fiecărei localităţi, a întregii ţări, la spori­ viaţă, în mod exemplar, obiectivele actualu­ Lurrările reuniunii de la Belgrad ţării. Republica XXX.
rea avintului în muncă al tuturor cetăţenilor, lui cincinal, de a înfăptui neabătut hotărîrile
la unirea şi mai 9trinsă a întregului popor Congresului al XX-lea al P.C.R., programul Azi judeţul Canaş-
în jurul partidului, în măreaţa operă de edi­ dc făurire a societăţii socialiste multilate­ BELGRAD 12 (Agerpres). dezvoltării relaţiilor dintre Severin ;
ficare a societăţii socialiste multilateral dez­ ral dezvoltate şi înaintare a României spre —In ultimele două zile. dez­ toate statele continentului. în 20,10 Ora tineretului ;
voltate. comunism. baterile din şedinţele plena­ acest sens s-au pronunţat 21,00 Seară de teatru :
re ale reuniunii de la Bel­ reprezentanţii Austriei, Por­
grad a reprezentanţilor sta­ tugaliei, Republicii San Ma­ „Dosarul Anderson-
) telor participante la Confe­ rino şi ai altor ţări, care au
CASĂ DE CULTURĂ de întreprinderea judeţea­ ANCORA TINEREŢII \ rinţa pentru securitate şi pus în evidenţă faptul că în v.ille“ dc Saul Levitt.
Premieră TV ;
ÎN CONSTRUCŢIE nă cinematografică în co­ cooperare in Europa s-au relaţiile dintre statele con­
laborare cu studioul „Ai. Astfel se intitulează e- \ concentrat asupra stadiului tinentului trebuie să-şi gă­ 22.20 Telejurnal.
în centrul comunei Te- Sahia“ Bucureşti. Urmată misiunea ce se află în \ aplicării prevederilor de sească o tot mai mare re­
liuc a început construcţia dc filme documentare pe pregătire la Şcoala gene- i ordin politic, juridic şi mi­ flectare principiile egalităţii
acţiunea
dezbătută,
tema
unei case de cultură. de ia Călan a avut un larg rală nr. 11 din Hune- ’ litar ale Actului final, asu­ î.n drepturi, ncrecurgerii ia r~i cimuA
pra acţiunilor ce trebuie în­
Bucuroşi de acest fapt, ecou. O manifestare simi­ doara, destinată exclusiv \ treprinse în continuare pen­ forţă sau la ameninţarea cu
cetăţenii comunei parti­ lară s-a organizat şi la Si- elevilor, şi care va fi pre- l tru respectarea acestor pre­ forţa, reglementării pe cale
paşnică a diferendelor.
cipă, în număr mare, meria. zentă de două ori pe lu- ^ vederi, pentru traducerea lor
pre­
în
la acţiunile de muncă nă la staţia de amplifi- i in măsuri concrete de apli­ zentate, analiza poziţiilor militare DEVA : „Făgădui.a.la"
aspectele
patriotică pentru ridica­ oare a şcolii. Iniţiatorul I care în relaţiile dintre toa­ ale securităţii au ocupat un (Patria) ; HUNEDOARA :
„Omul liniştit" I-II (Fla­
rea ei. ei este chiar directorul \ te statele semnatare, în sco­ loc important. .Mulţi delegaţi, căra), „Aceşti vecini mi­
şcolii, prof Ioan Căroiu. ^ pul înaintării pe calea edi­ printre care şi ai Poloniei, nunaţi" (Sidcrurgistul),
securităţii
ficării
pe
conti­
COFETĂRIE LA „MINERUL" nent. Bulgariei şi Turciei, au sub­ „Pledoarie pentru dragos­
ŞEPCILE „I.U.M.P." ( Marea majoritate a dele­ liniat că oprirea cursei înar­ te" (Arta), „Ora specta­
^ O nouă cofetărie s-a La întreprinderea de u- i gaţilor care au luat cuvin­ mărilor şi încheierea de a- colului" (Constructorul) ;
, deschis zilele acestea la EXPOZIŢIE tilaj minier Petroşani s-a 1 tul au relevat importanţa corduri în domeniul dezar­ BRAD : „Minie rocc“
1 etajul complexului de ali- născut ideca confecţionării l principiilor cuprinse în Ac­ mării şi dezangajării milita­ (Steaua Roşie) ; ORĂS-
cu
halate
^ mentaţie publică „Minc- ..Expoziţia creaţiei ştiin­ unor şepci şi şi emblema în- , ) tul final şi au subliniat că re sint probleme vitale ale TIE : „Roeky" (Patria"),
însemnele
i rul“ din Petroşani. Se pot ţifice şi tehnice", organiza­ treprinderii. De curînd, I ele trebuie să stea la baza timpurilor noastre. „Tufă de Veneţia" (Fla­
l servi diferite sorturi dc tă în Sala sporturilor din căra) ; SIMERIÂ : „Via­
i îngheţată şi răcoritoare, Deva este deschisă, zilnic, şepcile au intrat in dota- I iiiiaaiiagiiiiaaiDBBiasBiaisiiB flaaaBQaBDBBaaBBBaaaBaasuaana ţă personală" (Mureşul) ;
întreprinderii,
„Hcrculc
rea
PETROŞANI :
y
a
fie-
7 cafea la nisip şi speciali- în această săptămînă, în­ cărui angajat, care le i PREŞEDINTELE R.S.F. tineri do culoare-, care auZ spre centrul pământului"
^ tatea casei — prăjitură â tre orele 10,00—19,00. Vizi­ in timpul progra- ) IUGOSLAVIA, IOSIP BROZ luat parte la o manifesta- “ (Unirea), „Puşca veche"
să poartă
^ la „Minerul". tatorii au posibilitatea TITO, A SOSIT, MIER­ ţie împotriva politicii de;
facă cunoştinţă cu o par­ mului dc lucru. Şepcile i (7 Noiembrie), „Oaspeţi
te din realizările creaţiei „I.U.M.P." dau un plus de ' CURI. LA PARIS, pentru apartheid practicată de re- ; de seară" (Republica) ;
( DEZBATERI, ÎNVĂŢĂMINTE o vizită oficială de trei gimul rasist al lui Vorster. 2
tchnico-ştiinţificc din ulti­ personalitate şi inedit a- ţ LUPENI : „Străina" I-II,
mul an.' cestui vrednic colectiv de I zile,- la invitaţia preşedin­ LA OSLO AU FOST DA-- (Cultural), „Zbuciumata
în cartierele municipiu­ muncă petro.şănean. J telui Valery Giscard d’Es- TE PUBLICITĂŢII RE- 2 lună septembrie" (Munci­
lui Hunedoara s-au iniţiat LIVRĂRI LA EXPORT taing. în aceeaşi zi, pre­ ZULTATEUE DEFINITIVE Z toresc) ; VULCAN : „Po­
dezbateri pe tema : „Res­ CA ADEVĂRATE MAME... J şedinţii Tito şi Giscard ALE ALEGERILOR PAR- “ topul" X-II (Muncitoresc);
pectarea legilor — îndato­ Membrele comisiei de ) d’Estaing au avut o primă LAMENTARE din 11 şi 12; LONEA : „Misterul lui
rire fundamentală a fie­ Centrul de legume şi femei din cartierul 9 al 1 rundă de convorbiri. septembrie. Potrivit comu- - Herodot" (Minerul) ; PE-
cărui cetăţean", la care fructe clin Ilia îşi reia municipiului Hunedoara, ' MIERCURI, A SOSIT, nicatului, coaliţia partidelor ” TRILA : „Podul fetelor"
participă femeile casnice. activitatea de ‘livrare a preşedintă tovarăşa Vale- ţ LA PEKIN. INTR-O VI­ socialiste, reunite in jurul Z (Muncitoresc) ; URICANI:
Acţiunea este coordonată fructelor şi legumelor In ria Marinescu, se depla- < ZITA OFICIALA ÎN R.P. Partidului Muncitoresc, al; „De nicăieri, spre nică­
de Comitetul municipal al export. 'Pînă acum s-a sează cu regularitate la 1 CHINEZA, HANS-DIE- premierului Odvar Nordli,» ieri" (7 Noiembrie) ; A-
femeilor şi Asociaţia ju­ ■pregătit cantitatea de 50 Leagănul de copii din lo- l TRICII GENSCHER, vice­ dispune de 78, iar partidele Z NINOASA : „Expresul
riştilor. tone pulpă de mere care calitate, unde ajută direct ; cancelar şi ministru de ex­ burgheze deţin 77 din cslcZ bulgărilor de, zăpadă"
(Muncitoresc) ; HAŢEG :
lenjeriei,
MASĂ ROTUNDĂ se va livra în Ft.D. Ger­ la îngrijirea camerelor şi la ) terne al Republicii Fede­ 155 de locuri ale Sterlin-; „Timpul şterge totul"
gului norvegian.
i
curăţenia
rale Germania — transmi­
mană, urmînd ca în dormitoarelor, intr-un cu- * te agenţia China Nouă. Da ESTE POSIBIL CA LA “ (Popular) ; CALAN : Un
„Ştiinţa şi tehnica" a cursul trimestrului IV să vint fac pe adevăratele l ■primirea pe aeroport, oas­ SFÎRŞITUL ANULUI ÎN" loc sub soare"" (Casa de
fost tema unei mese ro- se mai exporte şi alte mame pentru copiii ce se , petele a fost salutat dc CURS NUMĂRUL ŞOME-Z cultură), „Vinzătorul de
tunde, organizate la Călan produse. află aici. 1 Huan Hua, ministrul de ex­ RILOR DIN TARILE OC-Z baloane" (II Iunie) ; GU-
terne al R.P. Chineze şi de CIDENTALE INDUSTRIA­ RABARZA : „Mica sire­
Li Cian, ministrul comer­ LIZATE SA AJUNGA LA- nă" (Minerul) ; ILIA :
ţului exterior. 16 MILIOANE — f elevă Z „Ah, Jonathan. Jonathan"
(Lumina): GHELAR: „Şa­
Biroul Internaţional al Z tra" (Minerul) ; GEOA-
Muncii în ultimul său bu- ; GIU BĂI : Scăldatul min­
Din tarile socialiste lotin _de informaţii dat pu- - ţilor (Casa de cultură).
bl ici taţii la Geneva. Date- Z
le prezentate evidenţiază Z
că şomajul afectează cu -
prioritate în ţările occiden- - SPECTACOLE
Pornind de la scrinul din „Predjamski grad“ S-AU ÎNREGISTRAT SUC­ ceste categorii reprezen- Z
ALBANIA tale pe tineri şi femei, a- Z
ÎN
R.P.S.
tind şapte şi, respectiv, şa- ;
CESE în ce priveşte asi­
gurarea asistenţei sanitare se milioane dc oameni. O - Petroşani : „Vernisaj la
a_ populaţiei. Astăzi, în ţa­ altă categorie importantă Z
Există in Slovenia mai multe fenomene car­ Predjamski grad. Vreme îndelungată hoarde revistă" — Teatrul ' de
;
stice renumite — Postojna, Taborska, Pivska, de osmaniîi au asediat, in vremurile de plină ră există la 650 locuitori o de şomeri o constituie mun-Z stat de estradă Deva.
Skoejanska, Ravenska — fiecare dintre ele expansiune a Imperiului otoman, acest cuib instituţie sanitară faţă de citorii emigranţi, care au; Lupeni : Teatrul de re­
amenajată in scopuri turistice. Nu departe de de rezistenţă sloven. Cetatea se dovedea de una la 20 000 locuitori cit fost privaţi în perioada a- -
renumita Postojna, există un asemenea feno­ necucerit şi mulţi asediatori şi-au lăsat oa­ era în 1938. In Albania so­ nilor 1973—1976 de circa Z vistă „Fantasio" din Con­
men denumit pur şi simplu jama, adică sele la poalele stîncilor abrupte ce o făceau cialistă, la 800 do locuitori 1 300 000 locuri de muncă. Z stanţa.
peşteră. Lipită de „gura" ei şi prelungită în inexpugnabilă. Asediaţii îşi procurau apă şi revine un medic faţă de ÎNTR-UN DOCUMENT Z Hunedoara : Teatrul de
peşteră se află o foarte veche cetate, cunos­ hrană prin ieşiri tăinuite, doar de ei ştiute. marionete Arad.
cută în prospectele turistice sub numele Pînă la urmă asediatorii şi-au abandonat cu unu la 8 500 locuitori cîţi DAT PUBLICITĂŢII LA Z
„Predjamski grad", în traducere — Cetatea ciudă armele în faţa cetăţii şi au plecat spre existau în 1938. VATICAN, Conlerinţa epis- ;
clin faţa peşterii. Originile cetăţii se pierd în cele patru vînturi. Iatagane turceşti, pistoale ÎNTR-O ^ECLARATIE copaia nord-america.nă con- -
negura vremurilor, întemeietorul ei. Erasm. fiind şi puşti stau astăzi, la Predjamski grad măr­ damna bomba cu neutroni. Z
o vestită căpetenie de haiduci. Ulterior ceta­ turie a acelui îndelungat asediu. DATA PUBLICITĂŢII LA pe care o califică drept o Z IVREMEÂ
tea a trecut pe rind in stăpinirea diferitor In anii cumpliţi ai celui de al doilea război CIUDAD DE MEXICO, „calamitate pentru omeni-; 2ă
nobili feudali, servind de reşedinţă seniorială, mondial, cînd ciuma brună pusese călciiul pe Partidul Comunist din Chi­ <re“.
fortăreaţă împotriva asediatorilor — care de-a grumazul Europei, Predjamski grad a devenit le cere punerea în liberta­
lungul zbuciumatei istorii a ţării prietene au bază de operaţii şi loc de refugiu pentru te a tuturor deţinuţilor po­ PREŞEDINTELE CONSI- ■ Vreme in general insta­
atentat la libertatea popoarelor ei — şi chiar partizanii sloveni. Organizarea rezistenţei îm­ litici chilieni şi subliniază LIULUI COMANDAMEN- -
ca tribunal şi Ioc pentru execuţii. potriva cotropitorilor fascişti a lăsat aici sem­ necesitatea obţinerii unor TULUI AL REPUBLICII Z bilă, cu cerul schimbător.
Printre piesele expuse aici — trofee de vî- nele superiorităţii care a lăcut-o de nezdrun­ Pe alocuri va plou,a slab.
nat, vechi de peste 200 de ani, tablouri, arme cinat, a făcut' din ea calea spre eliberarea informaţii reale despre ARABE YEMEN, IBRAIIIM “ Vîntul va sufla moderat
ele. — există şi un scrin de proporţii impre­ popoarelor Iugoslaviei. Hornurile cu ieşiri -la soarta celor 2 500 de deţi­ MOHAMMED AL-HAMA-; din sectorul sud-estic.
sionante, clin lemn de esenţă tare, pe care mare distanţă, doar de ei ştiute, prin care nuţi politici „dispăruţi". DI, SI FRATELE SAU. - Temperaturile minime vor
o mină a încrustat cu migală aceste cuvinte : primeau hrană, muniţie, apă, pc unde-şi> adu­ ABDALLAII AL-IIAMADI, - oscila între 7 şi 12 grade,
„Cum tînjeşte cerbul după apă, aşa tînjeşte ceau tovarăşii răniţi în lupte pentru a fi FEDERAŢIA DEMOCRA­ AU FOST ASASINAŢI, Z
sufletul meu după libertate". Legenda acestei trataţi în spitalul din peşteră sînt lustruite TA INTERNAŢIONALA A marţi, de persoane neiden- Z iar cele maxime între 15
unice piese de muzeu e impresionantă. El c de trupurile partizanilor. Arme, o tipografie FEMEILOR (F. D. I. F.) a tificate încă — a anunţat; şi 20 grade. Izolat, dimi­
preţul libertăţii unui condamnat la moarte, pentru tipărirea îndemnurilor la rezistenţă şl cerut eliberarea imediată a postul de radio Sanaa, re- ■ neaţa se va semnala cea­
lucrat în aşteptarea execuţiei, aşteptare care luptă sînt dovezi ale încercărilor erîncene din tuturor deţinuţilor politici ţă.
a durat zece ani. In tot acest timp, cu lama acei ani negri, dovezi ale eroismului luptă­ luat de agenţiile interna- Z In zilele de 14 şi 15 oc­
unui mic briceag, condamnatul a cioplit in torilor pentru eliberarea popoarelor Iugosla­ din Republica Sud-Afriea- ţionale de presă. Z tombrie, vreme în general
lemnul tare tot felul de figuri geometrice, viei de sub robia fascistă. Şi astfel istoria nă şi încetarea neîntîrziată în cadrul unei reuniuni;
arabescuri, flori şi frunze, cu răbdarea celui „Cetăţii din faţa peşterii" se împleteşte cu a celor aproximativ 50 de de urgenţă, Consiliul Co-» frumoasă şi în uşoară ră­
ce ştie eă-1 aşteaptă veşnica tăcere şi cu su­ istoria luptei pentru libertate a poporului slo­ procese intentate adversari­ mandamentuilui al R.A. Ye-Z cire, cu cerul schimbător.
fletul mistuit de dorul de libertate. ven. iar cuvintele cioplite pe scrinul de la lor politicii de apartheid. men a hotărît reorganiza- Z Locaî se va semnala cea­
Poate că fără să urmărească aceasta, cu­ Predjamski grad deveneau (fără ştiinţa auto­ ţă, dimineaţa.
vintele săpate de acel om în lemnul scrinului rului acelei piese unice) expresia setei sale POLIŢIA SUD-AFRICANA rea sa şi instituirea unui; Pentru regiunea dc
exprimau setea unui popor de a nu se lăsa de libertate. , A INTERVENIT CU BRU­ Consiliu prezidenţial, for- - munte, vreme în general
subjugat, cu preţul oricăror sacrificii. Setea TALITATE ŞI A ARESTAT, mat , din trei membri — a Z
aceasta nestinsă are urme pregnante la ION CIOCLEI miercuri, în localitatea precizat postul de radio Z instabilă ou cerul tempo­
New Brighton, peste 200 de Sanaa. - rar nor os.
COLEGIUL DE REDACŢIE:
GHEORGHE CÂLINESCU, ION CIOCLEI, DUMITRU GHEONEA, REDACŢIA Şl ADMINISTRAŢIA T1PARUL
TIBERIU ISTRATE (secretar responsabil de redacţie), LUCIA ELENA Deva, str. Dr. Petru Groza, nr. 35
LICIU, GHEORGHE PAVEL (redactor şef), VASILE PÂŢAN. Telefoane: 11275, 11585, 11608 j------------- Tipografia Deva, str. 23 August, nr. 257