Page 45 - Drumul_socialismului_1977_10
P. 45
Proletari din toafe ţările, unffi-vă I
ANUL XXIX
4 pagini — 30 bani
i IN SPIRITUL CUVÎNTARII TOVARĂŞULUI în cinstea Conferin
NICOLAE CEAUŞESCU LA PLENARA ţei Naţionale a parti Şedinţa de constituire
CONSILIULUI NAŢIONAL AL FRONTULUI dului, a celei de a
UNITĂŢII SOCIALISTE XXX-a aniversări a a Consiliului naţional
Republicii
Alegerile de deputaţi - eveniment al oamenilor muncii
PESTE 4 600 TONE OŢEL
politic de seamă, cadru de ELABORAT SUPLIMENTAR
Colectivul de oţelari de Suib preşedinţia tovarăşului stituire a acestui înalt fo şi guvernului, precum şi a
mobilizare mai intensă la înfăptuirea la secţia O.S.M. îşi I înde Nicolae Ceauşescu, secretar rum, reprezentanţi ai celor mea personal, împreună cu
din
ce muncesc de pe tot cu
cele mai bune urări de suc
general al Partidului Comu
Hunedoara
C.S.
plineşte cu fiecare schimb, nist Român, preşedintele Re prinsul ţării, au ovaţionat ces în activitatea lor ! (Vii
sarcinilor economico-sociale, cu fiecare nouă zi de mun publicii Socialiste România, îndelung, au aclamat cu en şi îndelungi aplauze, se acla
tuziasm,
şir,
în
minute
preşedintele
na
mă „Ceauşescu — P.C.R." !).
Consiliului
şi
că,
sarcinile
angaja
mentele asumate în între ţional al oamenilor muncii, „Ceauşescu — P.C.R.“. In conformitate cu hotărâ
secretarul
cu
împreună
de perfecţionare a activităţii cerea socialistă. După cum a avut loc, joi, 13 octom general al partidului, 3a şe rile adoptate de Congresul
oamenilor
brie, în Capitală şedinţa de
muncii,
Consiliilor
tovarăşul
sublinia
Dumitru
‘ Axinte, preşedintele comi constituire a Consiliului na dinţă au luat parte tovară Consiliul naţional este for
consiliilor populare tetului de sindicat, în lu ţional al oamenilor muncii şa Elena Ceauşescu, tovară mat din 960 membri. Din cl
na octombrie, prin mobi din industrie, construcţii şi şii Manea Mănoscu, Emil fac parte consiliile de con
La 20 noiembrie, potrivit deosebire de naţionalitate, lizarea largă a potenţelor transporturi. Bobu, Cornel Burtică, Gheor- ducere ale următoarelor mi
ghe
Cioară,
Lina
Ciobanu,
acestui
organism,
Croafea
Decretului Consiliului de a întregului popor, la con secţiei, s-a reuşit elabora hotărâtă de Congresul consi Ion Dimcă, Janos Fazekaş, nistere : minelor, petrolului
şi geologici ; energiei clec-
Stat, vor avea loc alegerile ducerea activităţii econo rea peste sarcinile planu liilor oamenilor muncii, din Ion Ioniţă, Petre Lupu, Paul trioe ; industriei metalurgice;
lui la zi a peste 4 600 tone
generale de deputaţi pen mico-sociale, a treburilor de oţel. In fruntea întrece iniţiativa secretarului gene Niculescu, Ghe-orghe Oprea, industriei construcţiilor de
tru consiliile populare mu obşteşti, la stabilirea şi în rii socialiste se află oţela- ral al partidului, reprezintă Gheorghe Pană, Ion Păţan, maşini ; industriei chimice ;
nicipale, orăşeneşti şi co făptuirea tuturor hotărîri- rii Tiberiu Pascu, Dumitru un factor de însemnătate de Dumitru Popescu, Gheorghe industriei uşoare ; economici
osebită în sistemul democra
Rădulescu, Lconte Răutu, Io-
munale — eveniment poli lor şi măsurilor ce privesc ..Şerban, Ştefan Dumitru, ţiei noastre socialiste, ilus sif Uglar, Ştefan Voiitoc, forestiere şi ; materialelor de
transporturilor
construcţii
Nicolae
Didirea,
tic de seamă în viaţa na dezvoltarea şi înflorirea Mihai Ştefan Cosma şi trând creşterea necontenită Iosif Banc, Teodor Coman, şl telecomunicaţiilor ; con
Neicu,
ţiunii, nouă şi semnifica municipiilor, oraşelor şi alţii. a participării clasei munci Miu Dobrescu, Mihai Gene, strucţiilor industriale ; De
tivă expresie a profundu comunelor ţării, mersul di PRODUCŢIE toare, a oamenilor muncii, Nicolae Giosan, • Vasile Pa- partamentul industriei ali
lui democratism revoluţio namic înainte al patriei SUPLIMENTARĂ in calitate de proprietari ai tilineţ, Ion Unsu, Constantin mentare ; Departamentul a-
nar ce caracterizează socie noastre socialiste. Ele au DE LAPTE MARFĂ mijloacelor de producţie, de Dăscălescu, Aurel Duma, viaţiei civile. De asemenea,
tatea noastră socialistă. loc în condiţiile unei şi creatori şi beneficiari ai bu Ion Stănescu. din Consiliul naţional al oa
mai puternice mobilizări a Angajamentul asumat nurilor materiale, la condu în sală erau prezenţi mem menilor muncii fac parte :
Aşa după cum se cerea societăţii noastre, a bri ai C.C. al P.C.R. şi ai Comitetul Executiv al Con
cretarul general al par maselor la îndeplinirea ne în întrecere de către ţă vieţii econom.ioo-soci.ale, la guvernului, conducători ai u- siliului Central al U.G.S.R.,
abătută a hotărîrilor. isto ranii cooperatori din Şoi- elaborarea şi înfăptuirea po Consiliul organizării econo
tidului, tovarăşul NICOLAE nor organizaţii de masă şi
rice ale Congresului al muş este ca în acest an liticii partidului şi statului mico-sociale, Consiliul Cen
CEAUŞESCU, a subliniat Xl-Iea al partidului, ale unitatea să livreze supli de dezvoltare accelerată a obşteşti. şedinţei au fost tral dc control muncitoresc
Lucrările
în cuvîntul rostit la Ple plenarelor C.C. al P.C.B., mentar la- fondul de stat patriei pe calea bunăstării şi deschise de tovarăşul al activităţii economice şi
nara Consiliului Naţional a sarcinilor trasate de se cantitatea de 300 hl lap prosperităţii, a socialismului NICOLAE CEAUŞESCU, ca sociale, reprezentanţi ai Co
al Frontului Unităţii So cretarul general al partidu te. In .ziua de .23 septem şi comunismului. re a spus : mitetului Central al U.T.C.,
cialiste, apropiatele ale lui, a Programului supli brie a.c., s-au îndeplinit T o va răşul Nicolae „Doresc ca, la această pri ai Consiliului Naţional al
Femeilor, muncitori şi maiş
geri, campania electorală A mentar de dezvoltare eco prevederile planului a- Ceauşescu, ceilalţi tovarăşi mă şedinţă, să adresez tutu tri, membri ai consiliilor oa
Consiliului
membrilor
ror
partidului
şi
conducerea
din
oferă cadrul cel mai Jarg nomică a României pe pe nual şi există asigurate statului au fost întîmpinaţi, naţional al oamenilor muncii menilor muncii, aleşi în a-
de participare activă şi rioada 1976 — 1980, pen- condiţii depline pentru a la sosirea în sală, cu multă un salut călduros din partea dunările reprezentanţilor oa-
nemijlocită a milioanelor se livra în plus cel pu căldură şi însufleţire. Parfi- Comitetului Central al parti
de oameni ai muncii, fără (Continuare în pag. a 3-a) ţin 500 hl lapte. ( cipanţii la şedinţa de con dului, a Consiliului de Stat (Continuare în pag. a 4-a
Zilnic. nfeiun stisfimte le linsa UN SUBSTANŢIAL AVANS
ÎN ÎNDEPLINIREA
i recoltări şi însămfnfări In PLANULUI ANUAL
Conferinţei
cinstea
Naţionale a partidului, co
Sarcina de căpetenie a tului comunal de partid mănat, dar oooperativa lectivele de muncă din
organizaţiilor de partid de Peştişu Mic — zilnic ne mai are front de lucru toate unităţile aparţinătoa
la sate şi a comandamen preocupăm de folosirea cu pentru cîteva zile. Insis re întreprinderii miniere
îşi
telor comunale pentru a- randament sporit a timpu tăm şi la eliberatul cu o- Hunedoara în intensifică
producţie,
eforturile
gricultură o constituie, în lui bun de lucru în cîmp, perativitate a suprafeţelor pentru a-şi îndeplini exem
această perioadă, mobiliza de intensificarea ritmului ocupate cu coceni unde ur plar sarcinile şi angaja
rea întregului potenţial de la recoltări şi însămînţări mează să fie însămînţat mentele mobilizatoare lua
forţe la urgentarea' recoltă pentru a nu se pierde ni griul, _ In fruntea acţiunilor te în întrecerea socialistă.
rii porumbului şi însămîn- mic din recolta culturilor se situează secretara or Aceasta a făcut ca la
9
ţării cerealelor păioase de de toamnă şi a pregăti ba ganizaţiei de partid de la scurgerea din a acest luni de
muncă
an,
la
toamnă. ze trainice producţiei din C.A.P., Elena Şerban, coo producţia globală să se
anul viitor. La C.A.P. Peş peratorii Otilia Luca şi
— Pentru a asigura în realizeze suplimentar mal
Secţia de stilpi hidraulici Vulcan. La secţia galvanizare, tişu Mic, spre exemplu, vi Gheorghe Lorintz, mecani
sub atenta supraveghere a şe fei de secţie, Pighy Bendea, făptuirea acestui deziderat zatorii Ilie Coraş şi Va bine de 57 milioane lei, la
galvanlzatorii Simion Truţă şi Ion Ignat pregătesc un noti — ne spunea tovarăşul Ma teza zilnică de lucru la re producţia marfă peste 49
lot de Stilpi pentru clectroii ză. (Fotografie primită dc la coltatul porumbului este sile Făgără.şan care, prin milioane lei, în produse
corespondentul nostru Ştefan Ncmccsek). tei Fanu, secretarul Comite de peste 10 ha, ceea ce exemplul personal, mobili fizice aceste depăşiri con-
va da posibilitatea coope zează la lucru şi celelalte cretizîndu-se într-un plus
ri ratorilor din această uni forţe din unitate. de 10 800 tone fier în mi
DUPĂ ORELE te, cum sînt : tobă a la această vară şi-a aniversat tate ca în maximum zece Eforturi susţinute se de nereu marfă livrat side-
Hunedoara, caltaboşi Ba 30 ani de existenţă, s-a zile bune de lucru în cîmp pun şi la C.A.P. Mînerău, rurgiştilor, 3 600 tone talc.'
DE PROGRAM 119 200 tone dolomită pen
nat, singerete Semenic, deschis un club al tinere să încheie acţiunea respec unde a rămas de recoltat
cirnaţi afumaţi, pastramă, tului. De curînd, în cadrul porumbul de pe mai puţin tru industria metalurgică
Uteciştii de la depoul cap de porc presat, cirnaţi clubului a luat fiinţă un tivă. Concomitent cu re şi chimică. In perioada
de Diesele din C.S. Hu a la Orăştie, slănină fiartă cerc tehnic-aplicativ pen coltatul s-a început şi de 30 de ha şi de însămîn respectivă productivitatea
nedoara şi-au luat un an cu boia şi mujdei, . alte tru depanatori radio-TV. transportul la baza de re ţat cu grîu 47 de ha. Coo muncii a crescut cu 12 634
gajament care-i onorează : specialităţi. Toate acestea Primii cursanţi : 30 de ti cepţie a cantităţii de po peratorii Bruno Pâlcău, care lei pe angajat. Luna oc
după orele de program re sînt la dispoziţia consuma neri din oraş. rumb destinată fondului de este şi secretarul organiza tombrie continuă în ace
laşi ritm bun de muncă.
pară în întregime două torilor în unităţile de ali stat. Faţă de grafic s-a în
„Gos
mentaţie
şi
publică
locomotive Diesel hidrau podina" din Hunedoara. FRUNTAŞELE ÎN MUNCĂ registrat o restantă la se
lice. In această frumoasă FATĂ ÎN FATĂ CU...
acţiune se remarcă în mod VIITOARELE FRUNTAŞE
deosebit tinerii Dorin Bîrz, La C.S. Hunedoara, co
Ioan Mandas, Losch Ioan, misia de femei organizea
Dumitru Bobîlcă, Gheorghe ză cu regularitate întilniri
Vaedoş, Leontin Vişoiu, între femeile angajate,
Alexandru Cîrstoniu, alţi CANTINĂ PENTRU fruntaşe în muncă şi ti
utecişti. nerele mai de curînd in
MINERII DIN . LUPEN1
trate în combinat. De o
LA DISPOZIŢIA A început construcţia u- parte se împărtăşeşte din
CONSUMATORILOR nei cantine moderne, cu o experienţa bogată a anilor
capacitate de 1 000 locuri, de muncă rodnică, de cea
Lucrătorii carmangeriei pentru minerii din Lu- laltă se exprimă angaja
I.C.S. pentru alimentaţia peni. Lucrările sînt execu mentul de a păşi pe urme
publică din Hunedoara, tate în regia proprie a în le fruntaşilor în producţie.
responsabil tovarăşul Ioan treprinderii şi vor fi ter
Salmen, dovedesc multă minate pînă la sfîrşitul a- AUTODOTARE
hărnicie şi pasiune în mun cestei luni. PENTRU SALA DE SPORT
că, caută în permanenţă La Şcoala generală nr. 1
să satisfacă gusturile şi CERC TEHNIC APLICATIV din Hunedoara a fost con
preferinţele consumatorilor. LA CLUBUL TINERETULUI struită o sală de sport.
Astfel, numai în ultima Dotarea ei cu cele necesa
vreme ei au găsit şi aplică In noul cartier „Ster- re este în curs, prin efor
reţete noi de preparare a minos‘‘ al tînărului oraş turile comune ale cadrelor Pentru a urgenta recolta rea porumbului şi eliberarea terenului, la C.A.P. Totia se
y unor produse mult căuta minieresc Uricani, care, în in uiucieuee şi eiev lucrează din plin cu dou£ co mbine „Gloria". Combinerii G heorghe Vintilă şl Ion Arun-
---------- ——“
didactice şi elevilor.
culean, ajutaţi la transport dc Petru Trifu, efectuează recol tatul mecanizat pe o tarla do
20 hectare.