Page 47 - Drumul_socialismului_1977_10
P. 47
6 204 G VINERI, 14 OCTOMBRIE 1977
Pag. 3
itituirea unei ÎN PREGĂTIREA conferinţei
pe c-a re o
ispoziţia aşeză- EXTRAORDINARE A ORGANIZAŢIEI cadran economic ■ cadran ecgriom
IturaJe, lucrare
!e patru teme : JUDEŢENE DE PARTID
permanenţei s,
ân pe terito-
iî-i Hunedoara", Adunări ale organizaţilor de parfid
maselor popu- ia Iii. Jîsceza“ iupeni trebuie acţionat mai intens, cu btsrîre
jrene la lupta
te naţională şi Accent sporit pe
:ialâ", „Lupta pentru asigurarea contractării produselor şi a aprovizionării
lunedorene sub
•C.R. împotriva activitatea de viitor
asupririi na- întreprinderea de fire arti Tatuliei, directoarea între zulbate pînă la sfîrşilul a- viză : viaţa maşinii nu i-o
Judeţul- Hune- ficiale „Vîscoza" Lupeni a prinderii — au fost con nului). asigură reparaţia, ci între
socialismului". Prin referatul prezentat au adus îmbunătăţiri sis obţinut rezultate bune în tractate integral cantităţi „De asemenea, ţinîndcont ţinerea".
>todată, ca lu- acest an, dar se mai con le de combustibil necesa că planul pe 1978 este dat — La nivelul .consiliului
de birou, ca şi prin discu temului de insuflare a pă-
greutăţi
şi
cu
capacităţii
există
ţii, comuniştii din organi curii în furnale, la instala fruntă neajunsuri. unele Depăşirea re, precum şi o parte din la nivelul întreprinde oamenilor muncii cum ar şi
şi
a
maxime
preocupări,
alte
fi
! in ţara zaţia de bază permanenţi ţiile de oxigen etc. poziţie exi producţiei globale pe cele 9 volumul de materii prime rii — sublinia chimis- asigurarea unor stocuri de
de zi de la secţia I furnale
şi materiale de la- furnizo
o
Adoptînd
luni ale anului cu 3,1 la
ta
şefa
prime
a C.S. Hunedoara au reu gentă, aşa cum a cerut se sută, realizarea producţiei rii interni şi externi. (La secţiei Maria Venczel. aten materii pentru şi de mate
o
fire
—
perioada
ier
riale
ii marc şit o analiză consistentă a- cretarul la general al parti marfă în procent de 100,6 30 septembrie la sută din ţie principală trebuie a- nii, identificarea unor po
contrac
era
economice
activităţii
supra
tată
doar
16
de
dului
consfătuirile
cordată
şi politico-organizatorice lucru de la C.C. al P.C.R. la sută, şi sporirea indice a aprovizionarea tehnico-ma- punzătoare pregătirii cores sibilităţi şi soluţii de des
de
lui
-
productivitate
ma
tuturor
a
stocuriior
rea desfăşurată pe 9 luni din din septembrie a.c., cei muncii cu 3,4 la sută sînt terială pe 1976 — n.n.). şinilor, utilajelor şi insta- facere a diminuare a de fire
cheltu
şi
de
an.
acest
în
este,
Bilanţul
care au luat cuvîntul, prin
esenţă, bogat în rezultate tre care Nicolae Cibu, succese incontestabile, de ielilor totale de producţie,
sigur, dar ele nu au forţa
de
natură
r remarcabile. Angajamentul Gheorghe Dumitriu, Ioan de a estompa unele ne- alte preocupări organizatorică,
şi
tehnică
iniţial (de 10 000 tone de
Toma, Horia Anghel şi al
fontă peste plan pe 1977) ţii au arătat că rezultatele, realizări. Se înregistrează de întărire a disciplinei
suplimentat, apoi, la 15 000 încă restanţe la producţia, tehnologice, şi a muncii, a
rare cu Biblio- în general bune, nu trebu fizică — indicator de ba Noi am transmis toate co mai ţinut să adauge tova
ă, să organi- de tone, este depăşit consi ie să constituie pentru co ză al planului —, s-au de menzile, însă furnizorii nu laţiilor". „Acestei proble răşa ing. Rodica Tatuliei.
derabil. Acest destoinic co
>mune (la De- lectiv a dat pînă / în pre lectiv un motiv de auto- păşit cheltuielile totale de ne-au trimis proiectele de me, colectivul atelierului La rîndul său, tovarăşa
a, Aninoasa, zent peste sarcinile de mulţumire. In activitatea producţie, mai sînt nea contract. In această pri nostru de întreţinere îi Maria Tomşa, secretara
Jeledinţi etc.). plan mai bine de 21000 sa mai există unele lacu junsuri privind organiza vinţă va trebui ca, prin acordă maximă, atenţie — comitetului de partid pe
spunea şeful de echipă Ion
ite lecţii de tone de fontă. De aseme ne. rea producţiei şi întărirea forul nostru tutelar, să Bojincă. Noi am început întreprindere, a recunoscut
lupta comună nea, economiile la preţul Potrivit indicaţiilor date disciplinei. Cauzele sînt insistăm mai mult. deja, în cadrul programu cu justeţe şi obiectivitate
maghiarilor, de cost se cifrează la 12 de • tovarăşul Nicolae mai multe, iar rezolvarea Deci, se acţionează, e- lui pregătirilor de iarnă, că „şi pe linia conducerii
rtru eliberarea milioane lei, faţă de 1,5 Ceau.şescu la recenta ple lor se află în centrul pre xistă preocupări, se depun etanşările şi izolările la tehnice, dar şi a organiza
:ru edificarea milioane, cît fusese anga nară a Consiliului Naţio ocupărilor consiliului oa eforturi. In toate se cere conducte, închiderile la ţiilor de partid nu se ac
Tot în acest jamentul iniţial. nal al Frontului Unităţii menilor muncii şi ale or însă perseverenţă, insisten hale, ateliere şi laboratoa ţionează cu suficient spirit
il judeţean va La obţinerea acestor re- Socialiste, perioada ce ne ganelor tutelare de resort.. ţă, răspundere şi exigen re, remedierea unor de ec- dc exigenţă şi răspundere
n
mai desparte pînă la sfîrşi-
le de educa- .zultate o contribuţie în tul anului trebuie să fie Paralel cu soluţionarea ţă. Acum. este timpul pen ţiuni la maşini şi utilaje, comunistă pentru îndepli
cultură socia- problemelor curente, cu tru pregătirea optimă, sub punerea la punct a insta nirea sarcinilor de plan pe
adus-o
a
ale, orăşeneşti semnată electro-mecanic, colecti folosită cu maximă eficien strădaniile' pentru elimi toate aspectele, a produc laţiilor de strictă utilita acest an şi nici pentru pre
vul
pentru
ţă
nea
adică
eliminarea
centru organi- narea neajunsurilor şi în
oamenii în sarcina cărora junsurilor, pentru îndepli ţiei anului 1978. Este im te : de apă şi abur. In ceea gătirea producţiei anului
siuni ştiinţifice cade buna întreţinere şi deplinirea sarcinilor de perios necesar să se asigu ce priveşte programele de viitor. Avem cu toţii da
pe evenimen- reparare la timp a agrega nirea exemplară a tuturor plan pe acest an, se de re şi să se pregătească co revizii şi reparaţii, le res toria să facem mai mult,
Na
Conferinţa,
sarcinilor.
au locale im- telor şi instalaţiilor cone ţională a partidului, alege pun eforturi şi în direcţia respunzător forţa de mun pectăm riguros, atît ea ter incit să putem intra cu
te un simpo- xe. In adunare, comuniştii rile de deputaţi în consi pregătirii producţiei anu că (să se intensifice acti mene de execuţie, cît şi bine în 1978 şi să rapor
pe teme ca au subliniat cu satisfacţie liile populare municipale, lui viitor. Concret, ce s-a vitatea la cursurile de ca din punct de vedere al ca tăm îndeplinirea planului
rimului guvern că, asigurînd o bună între orăşeneşti şi comunale şi făcut şi ce se face ? lificare ce funcţionează în lităţii lucrărilor. Dar este de producţie din primele
in istoria ţă- ţinere a acestora, în peri aniversarea a 30 de ani de — Pînă acum — ne spu întreprindere, pentru în deosebit de importantă în zile ale anului"
li de la crea- oada scursă de la începu la proclamarea Republicii, nea tovarăşa ing. Rodica cheierea lor cu bune re- treţinerea lor. Eu am o de DUMITRU GHEONEA
unic al clasei tul anului n-a • avut loc trebuie întîmpinate cu re
i România", nici o oprire accidentală zultate deosebite în toate
de la unirea provocată de defecţiuni e- domeniile de activitate. In
i România", lectrice sau mecanice. Co lumina acestor orientări, Măsuri pentru obţinerea în
Ue la des- munişti cum sînt Petru Al- se cuvenea ca adunarea să
srului naţional măşan, Ioan Dan, Lăscuţ insiste mai mult asupra
eni" ş.a. Toma, Ioan Dop, Doru Pe- modului în care se desfă
icest fel, edu- trache şi mulţi alţii ma şoară pregătirea pentru 1378 a unui indice de
a cetăţeanu- nifestă o deosebită grijă iarnă a agregatelor, aceas
•i valenţe ; o- pentru ca întreţinerea să tă preocupare constituind o natalitate la ovine w
stră socialistă corespundă exigenţelor me sarcină de primă însemnă
operă istori- reu mai înalte. Alţi co tate pentru colectivul de
'a trebui să-şi munişti, în frunte cu to lăcătuşi şi electricieni.
I şi proporţia varăşii Mihai Biemel, Ni- 10 la sută
:ia de istorie. colae Cib.u, Horia Anghel C. ARMEANU
Datorită în bună parte zonarea raselor de ovine.
C. DROZD măsurilor luate în anul • Campania de montă la
La recoltări si însămintări ganizare pentru desfăşurare or a ovine se află în plină des
trecut
temeinica
se
făşurare.
Măsurile
ce
şi
campaniei de montă la o- iau pentru a monta între
a ziarului \ (Urmare- din pag. 1) O atmosferă intensă de vine s-au creat condiţii ca gul efectiv de oi şi mioare
alismultii". I muncă se întîlneşte şi la în acest an să fie îndepli condiţionează hotărîtor nu
î ca uni- , niţi integral indicatorii de mărul de miei, producţiile
re a pre- 1 ţiei de partid, Silvia Rău C.A.P. Nandru. Aici mai plan şi cei prevăzuţi în de carne, lapte şi lină ca
ă progra- ^ şi Stela Rus, mecanizato trebuie recoltat porumbul programul judeţean de re se vor obţine în anul
ne, mai i rii Adam Victor, Gheorghe de pe 20 de ha şi însămîn- dezvoltare a zootehniei viitor. Sub acest aspect a-
din auto- J Peter şi Vasile Mihăilă ţate 60 de ha cu grîu. Prin pentru această specie. In mintim că la peste 10 060
ute şi su- \ sînt animatorii întrecerii folosirea judicioasă a for scopul îmbunătăţirii în ovine, din care 2 400 ale
îleacă în- ^ pentru a strînge într-un ţelor şi mijloacelor meca gospodăriilor populaţiei,
timp scurt şi fără pierderi continuare a rezultatelor,
i 5 dimi- i recolta şi pentru a efectua nice existente, aceste ac I.F.A. Viscoza L,upeiii. Maistrele Maria Berchez şi Vio aşa cum se prevede în s-a făcut monta artificială.
rea ziare- * semănatul în bune condiţii ţiuni vor fi încadrate în rica Blendea, împreună cu co ntroloarea C.T.C. Lucreţia programul judeţean de Dacă unii operatori însă-
după o- \ agrotehnice. limitele epocii optime. Recsak, verifică calitatea în secţia finisaj textil. Foto : I. LICIU dezvoltare a creşterii ani mînţători ca Floriea BiliC
•eva mulţi 1 malelor şi cum a stabilit (C.A.P. Spini) şi Ion Ro
licitat în- .' plenara Comitetului jude man (C.A.P. Rapolt) s-au
lităţi de \ ţean de partid cu activul preocupat cu răspunderea
na străzii ^ Alegerile de deputaţi din agricultură din 10 sep- cuvenită de realizarea a-
cu bule- l temprie a.c., va trebui ca cestei acţiuni, operatorii
Bălcescu. > (Urmare din pag. 1) condiţii de eficienţă spori menilor muncii la înfăptu ţii, sînt model de compor pînă în anul 1980 să spo însămînţători de la C.A.P.
nenii cer tă. Trebuie, de asemenea, irea lor constituind o ac tare la locul de muncă, în rim efectivul de ovine în Ostrov, Clopotiva. Vîlcele,
irul şi la strânsă cît mai grabnic re ţiune de bază a campaniei societate şi familie, aplică cadrul judeţului la peste Livadea, Peşteana şi alţii
uze din tru întîmpinarea cu noi şi colta acestui an, efectuate electorale. cu fermitate în viaţă prin 349 006 capete, din care 82 ’ au dovedit superficialitate
semnificative succese a ce la sută să fie reprezentate în muncă. Rău este că nici
aceste J lor două mari evenimente însămînţările şi celelalte Alegerile, campania elec- cipiile eticii şi echităţii so
zoo
fermelor
rilor râs- ţ ale anului : Conferinţa Na lucrări agricole, sînt de e- toTală oferă cadrul conti cialiste. Şi în judeţul nos de exemplare din rasa conducerile şi ale cooperative
tehnice
Pentru
> soluţio- ( ţională a partidului şi a fectuat prin contribuţia în nuei perfecţionări a acti tru, în 76 la sută Ţurcană. important realizarea lor agricole nu au mani
obiectiv
acestui
\ XXX-a aniversare a pro muncă a cetăţenilor de la vităţii consiliilor populare, din circumscripţiile elec se va acţiona în direcţia festat exigenţa cuvenită
torale municipale, în 85 la
. a metodelor şi stilului lor
clamării Republicii. oraşe şi comune o seamă specializării şi concentrării faţă de asemenea cazuri.
RALA Oamenii muncii din ju de lucrări edilitar-gospodă- . de muncă, întăririi legătu .sută din circumscripţiile e- creşterii ovinelor în ferme " Obţinerea în anul 1978 a
i deţul nostru au intrat în reşti pentru a ne face lo rilor cu masele de cetăţeni,' lectorale orăşeneşti şi in 90 iar în sectorul gospodări unui indice de natalitate
şi
circumscripţii
cartierele
ultimul trimestru al anului calităţile, frumoase. Să via . creşterii şi mai puternice a la sută din comunale vor ilor populaţiei se vor în de cel puţin 90 la sută la
le
dăm
electorale
mai
rolului lor în mobilizarea'
ţa
ihimbul I cu un bilanţ important de întregii desfăşurări a cam ■ activă şi efectivă a oame fi depuse cîte două candi fiinţa — aşa cum a indicat . . ovine impune o preocupa
termina- realizări în industrie, agri paniei electorale un carac nilor muncii de la oraşe şi daturi de deputat, ceea ce secretarul general al par re mai mare din partea
jI şi ple- ) cultură, la activităţile edi- ter practic, de lucru, de sate la înfăptuirea politicii reflectă preocuparea con tidului, tovarăşul Nicolae specialiştilor, a cadrelor?
:um, că- l litar-gospodăreşti. în indus mobilizare generală, entu partidului şi statului nostru, stantă a partidului şi sta Ceauşescu, în .cuvintarea • tehnice veterinare pentru
ru maiş- trie, planul pe 3 trimestre ziastă şi responsabilă, la întreaga activitate a comi tului pentru adîncirea de la Congresul consiliilor de urmărirea stadiului monte
it nu a- 1 a fost depăşit cu aproape îndeplinirea sarcinilor de tetelor şi birourilor exe mocraţiei socialiste, grija conducere ale unităţilor a- lor, pentru furajarea di
lie. La ^ 528 milioane lei, în agri plan şi angajamentelor pe cutive ale consiliilor popu deosebită de a se asigura gricole, al întregii ţărănimi ferenţiată a. ovinelor pla
un mais- i cultură s-au obţinut re 1977, la pregătirea temeini lare, a deputaţilor trebuie cetăţenilor posibilitatea de — asociaţii cu acest profil. nificate la montă şi fura
efurig |a ? zultate însemnate în spo că a producţiei, investiţii să se desfăşoare în mijlo a alege ca deputaţi pe cei Pentru a realiza sporu jarea suplimentară a re
dar, de ' rirea producţiei vegeta lor şi recoltei anului vii cul cetăţenilor. mai buni gospodari ai tre rile de efective planifica producătorilor.
Lucrătorii din cadrul O-
al firu- ţ le şi dezvoltarea zoo tor, la înfăptuirea exem îmbunătăţirea în conti burilor obşteşti, pe oame te la specia ovine, o im ficiului judeţean de repro
i-a tă- l tehniei, pe tărîm gospodă plară a planurilor econo- nuare a activităţii consilii nii în care au cea mai ma portanţă deosebită a fost
mai e | resc valoarea lucrărilor e- mico-sociale ale localităţi lor populare, a stilului şi re încredere. acordată asigurării repro ducţie şi selecţie a anima-
fectuate prin munci patri lor pe anul în curs şi în Din punct de vedere or ducătorilor necesari uni . lelor se preocupă îndea
a inter- ) metodelor lor de muncă' tăţilor cooperatiste şi gos proape de desfăşurarea
Acelaşi ţ otice se ridică la 170 mili tregul cincinal ! sîrit organic legate de ca-' ganizatoric, pînă în prezent podăriilor populaţiei. Exis în bune condiţii a eampa-
diferent, t oane lei. Judeţul nostru s-a Trebuie revăzute şi îm Jităţile viitorilor ' deputaţi s-au delimitat în judeţ ce tă peste 556 berbeci de ra ' niei, de montă la ovine,
e-
circumscripţii
> riguros / angajat să depăşească i în bunătăţite programele . de .— muncitori, ţărani, inte le 1381 municipale, orăşe să, din care o parte se. fo astfel, incit această acţiune
lector.ale
toţi cei \ acest an sarcinile de plan dezvoltare econom ico-şo- lectuali — pe care sîntem losesc. pentru însămînţări să fie încheiată în toate
n mină. i în industrie cu 850 milioa cială pînă în 1980 ale mu .chemaţi să-i .propunem şi neşti şi comunale, s-au de artificiale, ceea ce asigură zonele judeţului pînă la
la baie ? ne lei, ceea ce impune e- nicipiilor, oraşelor şi co alegem din rîndul oame semnat în adunări comisii monta a peste 149 066 oi jumătatea lunii noiembrie.’
forturi cu totul deosebite munelor în lumina Progra nilor muncii, membri şi le electorale pe circum
.. Celor i în trimestrul IV din partea mului suplimentar de dez nemembri de partid, care, scripţii şi localităţi, au fost şi mioare ale C.A.P. şi AUREL OPRIŞA
rmică a ţ tuturor colectivelor de voltare economică adoptat în toate împrejurările, fa stabilite cele 319 secţii de gospodăriilor populaţiei. La medic veterinar
nimeni t muncă, pentru obţinerea de Comitetul Politic Exe ţă de toate sarcinile, dau votare, urmînd să înceapă repartizarea reproducăto şeful laboratorului
rită din / unei producţii suplimenta cutiv al C.C. al P.C.R.,' dovadă de dăruire şi înal adunările pentru depu rilor în cadrul unităţilor reproducţie al Oficiului
mu). J nerea candidaturilor vii şi consiliilor intercoopera- judeţean de reproducţie
re mai mari decît în ori popularizarea şi dezbaterea tă răspundere pentru inter
care perioadă a anului, în lor largă, mobilizarea oa resele generale ale societă torilor deputaţi. ti&te s-a avut în vedere