Page 48 - Drumul_socialismului_1977_10
P. 48
Pcig. 4 i DRUMUL SOCIALISMULUI © NR. 6 204 @ VINERI, 14 OCTOMBRIE 1977
(Urmare din pag. i) P.C.R., preşedintele Consiliu — Iaşi. Maria Luca, munci adoptarea tuturor hotărîrilor, au exprimat voinţa colecti actualele împrejurări, cel
lui Central al U.G.S.R., mi toare Ia Combinatul de pie la elaborarea planurilor a- velor pe care le reprezintă mai bine realităţii societăţii
menilor muncii pe judeţe şi nistrul muncii, Ilie Verdeţ, lărie şi încălţăminte „Cluja- nuale şi de perspectivă, la de a face totul pentru ca noastre. (Aplauze puternice).
municipiul Bucureşti. membru al Comitetului Po na“ — Gluj-Napoca, Ion Să- unirea eforturilor tuturor Consiliul naţional să-şi în Deşi nu priveşte direct
Putem spune că am reali litic Executiv. secretar al lăgean, miner la întreprinde colectivelor pentru înfăptui deplinească In condiţii cit Consiliul oamenilor muncii,
zat în bune condiţii hotărî- C.C. al P.C.R., Iosif Banc, rea minieră Lupcni — jude rea lor. Ei au arătat că con mai bune atribuţiile ce-i re dar, pentru că clasa munci
rile ' stabilite de Congresul membru supleant al Comite ţul Hunedoara, Ilie Bologa, stituirea consiliului este vin în dezvoltarea şi perfec toare îndeplineşte rolul dc
consiliilor oamenilor muncii tului Politic Executiv, secre secretar al comitetului ; de strîns legată _de activitatea ţionarea continuă a activită clasă conducătoare în socie
în ceea ce priveşte organi tar al C.C. al P.C.R., pre partid de la întreprinderea neobosită pc care o desfă ţii economico-sociale, în an tatea noastră, aş mai supu
zarea şi componenţa Consi şedintele Consiliului Central .de. utilaj chimic „Griviţa ro şoară tovarăşul Nicolae trenarea maselor de oameni ne atenţiei primei noastre
liului naţional". de control muncitoresc aT şie" — Bucureşti, Cornel Ceauşescu pentru promova ai muncii la înfăptuirea po şedinţe încă 0 problemă. In
în continuare, s-a trecut activităţii economice şi so Boca, maistru principal fur- rea celor mai eficiente căi liticii partidului. unele instituţii, e adevărat;
la constituirea • organelor ciale, Ion Foriş, prim-secre- rtalisf, la Combinatul side şi forme de organizare şi S-a trecut, apoi, Ia adop mai puţin în fabrici, dar
Consiliului naţional şi _la tar al Comitetului judeţean rurgic Galaţi, Sofia Klein, conducere ştiinţifică, pentru tarea documentelor dezbă chiar şi în unele întreprin
dezbaterea problemelor în Satu Mare al P.C.R., Elena muncitoare filatoare la în mobilizarea tuturor forţelor tute. deri, printre funcţionari a
scrise la ordinea de zi : Nae, vicepreşedinte al Con treprinderea textilă Cisăndie, şi dinamizarea tuturor e- în unanimitate, au fost a- început să-şi facă loc un
1. — Alegerea Biroului E- siliului Central al U.G.S.R., — judeţul Sibiu, Alexandru nergiilor societăţii noastre probate propunerile cu pri mod de a vorbi care nu co
xecutiv, a vicepreşedinţilor preşedintele Comitetului U- Papp, maistru instalator la în vederea înaintării mai vire la organizarea şi func respunde relaţiilor din socie
şi secretarului Consiliului ; niunii sindicatelor din indus Trustul judeţean de eon- rapide a României pe calea ţionarea Consiliului naţional tatea noastră. Se folosesc
2. — Aprobarea următoare-, tria uşoară, iar ca' secretar strucţii-montaj — Mureş, progresului şi civilizaţiei so al oamenilor muncii şi im- ■ noţiunile de „domn", „doam
lor documente : tovarăşul Marin Enache, Maria Pl6iaşu, ajutor de cialiste. bunătăţirea activităţii con nă", „domnişoară". Or, noi
a) Propuneri cu privire la consilier al C.C. al P.C.R. maistru la Combinatul chi Participanţii au analizat, siliilor oamenilor muncii din am lichidat pentru totdeau
organizarea Consiliului naţio Ca membri au fost aleşi to mic din Craiova — judeţul într-o atmosferă de lucru, în industrie, din construcţii şi na — sînt convins de aceas
nal al oamenilor muncii şi varăşii : Constantin Băbălău, Doli, Nicolae Lazăr, reglor spiritul indicaţiilor şi orien transporturi. ta — şi domnii şi doamne
-
îmbunătăţirea activităţii con ministrul minelor, petrolului la întreprinderea de maşini, tărilor cuprinse în cuvîntă- S-a aprobat, de asemenea, le şi în general orice fel de
siliilor oamenilor muncii din şi geologiei, Trandafir Cq- grele — Bucureşti, Dimiitrie rile recente ale tovarăşului în principiu, Proiectul de domnie. Atunci trebuie să
unităţile industriale, de con cârlă, ministrul energiei e- Catană, mecanic dc locomo Nicolae Ceauşescu, modul în lege privind Congresul con înlăturăm şi aceste cuvinte
strucţii şi transporturi ; lectrice, Neculai Agachi, mi tivă la Regionala de căi fe- care se îndeplinesc sarcinile siliilor oamenilor muncii şi din vocabularul nostru !
b) Proiect de lege privind nistrul industriei metalurgi ratc-Timiş. de plan şi angajamentele a- Consiliul naţional al oa Desigur, avem noţiunea ge
Congresul consiliilor oameni ce, Ioan Avram, ministrul Consiliul naţional a hotă- menilor muncii din industrie, nerală, pe care clasa mun
lor muncii şi Consiliul naţio industriei construcţiilor de. rît apoi constituirea de co sumate pe acest an, măsu construcţii şi transporturi, citoare şi-a însuşit-o şi o fo
nal al oamenilor muncii din maşini, Mihail Florescu, mi misii pe probleme. Biroul rile ce trebuie luate pentru care urmează să fie supus loseşte^ în mod curent, dc
industrie, construcţii şi trans nistrul industriei chimice, Executiv a fost împuternicit realizarea în bune condiţii spre adoptare Marii Adunări „tovarăş" şj aceasta va tre
porturi : Lina Ciobanu, ministrul in să stabilească componenţa a planului pe 1973 şi pe în Naţionale, Biroul Executiv bui să rămînă noţiunea prin
c) Unele propuneri de îm dustriei uşoare, Vasile Patili- comisiilor, urmînd ca aceas tregul cincinal. Dezbaterile fiind împuternicit să-i adu cipală. Cred, însă că, pentru
bunătăţire a atribuţiilor uni neţ, ministrul economiei fo ta să fie supusă aprobării au scos în evidenţă succese că unele îmbunătăţiri în relaţiile mai generale, se
tare ale compartimentelor restiere şi materialelor de Consiliului naţional la urmă le remarcabile obţinute pî- lumina dezbaterilor care au poate folosi şi noţiunea dc
de muncă din ministere, construcţie, Traian Dudaş, toarea sa şedinţă. nă acum în industria noas avut loc pe marginea aces „cetăţean" ; atunci cînd ci
neutrale şi întreprinderi. ministrul transporturilor şi tră socialistă, precum şi ne tui document. neva crede că nu i se poale
Supusă votului, ordinea de telecomunicaţiilor, Vasile Au început apoi dezbateri ajunsuri care mai influen adresa altuia cu cuvîntul
Consiliul naţional a apro
zi a fost aprobată în unani Bumbăcea, ministrul con le, la care au luat parte ţează negativ realizările co bat propunerile privind a- „tovarăş", trebuie să-i spună!
mitate de Consiliul naţional strucţiilor industriale, Gheor tovarăşii : Constantin Băbă lectivelor de oameni ai tribuţiile unitare ale compar nu domn, ci cetăţean. Aceas
al oamenilor muncii. ghe Petreseu, ministru-secre- lău, ministrul minelor, pe muncii şi care se cer înlă timentelor de muncă din ta deoarece nu mai sîut
A luat apoi cuvîntul to tar de stal la Ministerul In trolului şi geologiei, Dumi turate. în acest sens, s-a domni în România, fiecare
între
şi
centrale
varăşul Iosif Banc, membru dustriei Construcţiilor de tru Diaconescu, maistru la subliniat necesitatea îmbu ministere, hotărind ca amen este numai cetăţean al Româ
prinderi,
supleant al Comitetului Po Maşini, Petre Blajovici, mi- întreprinderea de tractoare nătăţirii în continuare a damentele ce mai trebuie a- niei. (Aplauze vii).
litic Executiv, secretar al nistru-secretar de stat, şeful din Braşov, Otilia Indre, di muncii în toate comparti duse să fie făcute de către V-aş propune ca această
C.C. al P.C.R., care a subli Departamentului industriei rector al întreprinderii de mentele vieţii, economico-so- Biroul său Executiv. problemă să fie supusă, ca
niat că, în funcţia cea mai alimentare, lom Traian Ştefă- confecţii din Satu Mare, ciale. Ei au subliniat că o recomandare a Consiliului
înaltă a acestui forum mun neseu. prim-secretar al C.C. Gheorghe^ Mîrzac, director trebuie şă se acţioneze şi în continuare, tovarăşul naţional al oamenilor mun
Nicolae
citoresc — preşedinte al Con al U.T.C., ministru pentru general al Centralei siderur mai energic pentru îndepli următoarele Ceauşescu a făcut cii, Plenarei Comitetului
re
observaţii,
siliului naţional al oameni problemele tineretului. Mihai gice Galaţi, Stan Ştefan, la- nirea exemplară a indicato marci şi precizări : Central al partidului şi, a-
lor muncii —, a fost ales de Hirjău, secretar al C.C. al minorist la întreprinderea rilor calitativi ai planului — poi, Marii Adunări Naţiona
şe
„Aflîndu-nc
Ia
prima
către Congresul consiliilor U.T.C., Lucian Drăguţ, prim- de ţevi „Republica" din şi în primul rind pentru dinţă a Consiliului Naţional le, care să o adopte ea nor
oamenilor muncii din indus vicepreşedinte al Consiliului Bucureşti, Floarea Matache, creşterea suplimentară a al oamenilor muncii şi, în- mă de relaţii şi de vorbire \
trie, construcţii şi transpor Central de control muncito maistru la întreprinderea productivităţii muncii, folo curentă între cetăţenii din
turi. tovarăşul NICOLAE resc al activităţii economice „Tricodava" din Bucureşti, sirea deplină a capacităţilor trucît, unii din tovarăşii ca România. (Aplauze puter
CEAUŞESCU. secretar gene şi sociale, Ioachim Moga, Vasile Patilineţ, ministrul de producţie, a forţei de re au luat cuvîntul aici au nice).
ral al Partidului Comunist prim-vicepreşedinte al Con industriei economiei foresti muncă şi a timpului de lu formulat de mai multe ori Sînteţî dc acord, tovarăşi,
Român, preşedintele Repu siliului organizării eeonomi- ere şi materialelor de con cru, utilizarea gospodărească noţiunea de „angajaţi", aş cu aceste propuneri ? Cin«
blicii Socialiste România. co-sociale, Paul- Nagy. se strucţii, Nicolae Lazăr, reglor a materiilor prime şi mate supune atenţiei Consiliului este pentru ? Mulţumesc.
să renunţăm la folosirea a-
Participanţii şi-au manifes cretar al Consiliului Central la întreprinderea de maşini rialelor, reducerea consumu Dacă este cineva împotrivă
tat deplina satisfacţie pentru al U.G.S.R., Petre Furdiii, grele din Bucureşti, Kallos rilor şi diminuarea cheltuie cestui termen. Termenul de sau dacă se abţine cineva ?
alegerea ca preşedinte aii preşedinte al Comitetului Balozs, maistru la întreprin lilor de producţie, în vede „angajaţi" nu corespunde în unanimitate, Consiliul
Consiliului a tovarăşului Uniunii sindicatelor din in derea de cazane mici şi ar rea desfăşurării cu eficien realităţii din societatea noas naţional al oamenilor muncii
tră, în care oamenii muncii
Nicolae Ceauşescu, garanţie dustria minieră, petrol, geo zătoare din Cluj-Napoca, ţă sporită a întregii acti sînt proprietarii mijloacelor a adoptat aceste recoman
sigură că acest înalt forum logie şi energie electrică, Gheorghe Marinescu, direc vităţi economice. Totodată, dări, oare sperăm că vor fi
îşi vă face pe deplin dato Viorel Ştefănescu, preşedinte tor al Trustului de construc pornindu-se de la cerinţa de producţie şi producători însuşite dc organele de
ria. asigurînd afirmarea tot al Comitetului Uniunii sin ţii industriale — Bucureşti, pusă de Congresul al Xl-lea, direcţi ai bunurilor materia partid şi de stat şi vor de
spirituale.
le
atare,
Ca
şi
mai puternică a rolului cla dicatelor din metalurgie şi Lina Ciobanu, ministrul in a fost relevată necesitatea veni lege, ţinînd seama de
sei muncitoare în conduce construcţii de maşini, Mihai dustriei uşoare, (Alexandru de a se asigura in cincina oamenii muncii nu pot fi dorinţa clasei muncitoare, a
rea întregii vieţi economico- Munteanu, preşedinte al Co Neagu, maistru la întreprin lul actual o intensificare a propriii lor angajaţi ; ei sînt reprezentanţilor ci". (Aplau
sociale, dezvoltarea demo mitetului Uniunii sindicatelor derea de utilaj petrolier „1 activităţii consacrate dezvol membri ai unor colective de ze puternice).
lucrează în
în
muncă
care
în încheierea lucrărilor şe
craţiei muncitoreşti, înfăp din industria chimică şi pre Mai" din Ploieşti, Matei tării cercetării ştiinţifice, o
tuirea neabătută a progra lucrarea ţiţeiului, Arpad Or- Wiserner, inginer la Institu aplicare cit mai operativă şi conformitate cu legile ţării, dinţei tovarăşul NICOLAE
mului partidului. ban, preşedinte al Comitetu-- tul de cercetări şi proiectări mai largă a rezultatelor a- ' cu drepturi şi obligaţii de CEAUŞESCU, secretar gene
Cei prezenţi au dat o vi lui Uniunii sindicatelor din mecanică fină — filiala Si cesteia în economie, o pro proprietari, producători şi ral al Partidului Comunist
beneficiari a tot ceea ce se
Repu
Român,
preşedintele
brantă expresie încrederii economia forestieră şi mate biu, Ioana Nae, textilistă la movare susţinută a tehnicii produce în societatea noas blicii Socialiste România,
profunde a naţiunii noastre rialelor de construcţii, Mir- Filatura Românească de şi tehnologiei moderne, în tră. De aceea, este indicat preşedintele Consiliului na
în partid, în secretarul său cea Georgescu, preşedinte al bumbac din Bucureşti, San vederea ridicării continuo a să folosim în viitor noţiunea ţional al oamenilor muncii
general, preţuirii şi stimei Comitetului Uniunii sindica du Tănase, maistru la între nivelului tehnic şi calitativ de „oameni ai muncii" sau a rostit o cuvântare.
deosebite de care tovarăşul telor din industria construc prinderea „Vulcan" din al producţiei. de „personal muncitor", pen Cuvîntarea secretarului ge
Nicolae Ceauşescu se bucură ţiilor, Constantin Iancu, pre Bucureşti, şi Nicolae Florea, Vorbitorii s-au referit pe tru toţi, deoarece şi munci neral al partidului a fost ur
in raidurile tuturor celor ce şedinte al Comitetului Uniu maistru la întreprinderea de larg la experienţa activităţii torul, şi inginerul, şi direc mărită cu deosebit interes şi
muncesc din patria noastră nii sindicatelor din transpor utilaj chimic „Griviţa Ro consiliilor oamenilor muncii, torul fac parte din colectivul satisfacţie de cei prezenţi,
pentru activitatea sa neobo turi şi telecomunicaţii, Vasi şie" — Bucureşti. la realizările remarcabile, pe oamenilor muncii. Aceste no fiind subliniată de vii aiplau-^
sită desfăşurată in fruntea le Sechel, director general Vorbitorii au subliniat că care acestea le obţin în asi ţiuni exprimă mai exact ze şi ovaţii.
partidului şi statului, spre al Centralei industriale de formarea noului organ de gurarea participării clasei realitatea societăţii noastre înitr-o atmosferă de puter
binele şi fericirea poporului tractoare şi maşini agricole — conducere colectivă reprezin muncitoare, a tuturor oame — societate dc oameni ai nică însufleţire, participanţii
român, a progresului şi pros Braşov, Adrian Stoica, direc tă un eveniment de însem nilor muncii, la conducerea muncii care merge ferm toc-, — reprezentanţi . direcţi ai
perităţii sale. tor general al Centralei in nătate deosebită în viaţa e- unităţilor economice. Toto mai spre dispariţia deosebi oamenilor muncii din întrea
S-a procedat, apoi, la a- dustriale de rafinării şi pe conomică şi social-politică a dată, remareîndu-se unele rilor dintre diferite categorii ga ţară, români, maghiari;
iegerea" Biroului Executiv al trochimie — Ploieşti, Virgi- patriei, el mareînd o etapă neajunsuri în acest domeniu, de muncă, inclusiv dintre germani şi de alte naţiona
Consiliului Naţional, alcătuit nia Pripitu, membră în Bi calitativ superioară în dez s-a subliniat necesitatea de munca intelectuală si munca lităţi — au dat expresie ho-
din 43 de membri. roul Executiv al Consiliului voltarea democraţiei munci a se spori şi mai mult ro fizică, pe baza ridicării gra tăririi clasei noastre munci
Ca vicepreşedinţi au fost National al Femeilor, pne-» toreşti şi asigurînd cadrul lul consiliilor oamenilor dului general de automati toare, a întregului popor de
aleşi tovarăşii Gheorghe şedinţele Comitetului sindi organizatoric adecvat pentru muncii, contribuţia lor con zare şi mecanizare, de pre a milita fără preget pentru
Oprea, membru al Comitetu catului de la întreprinderea participarea efectivă şi ne cretă la bunul mers al acti gătire profesională şi con înfăptuirea politicii partidu
lui Politic Executiv al C.C. de piese radio şi semicon- mijlocită, la scară naţională, vităţii economice, la înde ştiinţă a clasei muncitoare, lui pusă în slujba înfloririi
al P.C.R., viceprim-ministru ductori — Băneasa, Elena a clasei muncitoare, a oa plinirea planului, la înflori a tuturor celor ce muncesc. continue a patriei, a victo
al guvernului, Gheorghe Pa Timofte, laborantă, secretar menilor muncii, la conduce rea continuă a economiei Noţiunea de „oameni ai riei socialismului şi comu
nă, membru al Comitetului al comitetului de partid . de rea societăţii, a activităţii naţionale. muncii" şi de „personal mun< nismului pe pământul Româ
Politic Executiv al C.C. al la întreprinderea „Ţesătura" economice, la dezbaterea şi Cei care au luat cuvîntul citor" cred că răspunde, în niei.
O. N. U. B
HUA KUO-FEN, PRE O DEZBATERE PE MAR TER, ŞI ŞEFUL STATU
Intervenţia' reprezentantului român în ŞEDINTELE C.C. AL P.C. GINEA SITUAŢIEI POLI LUI NIGERIAN, OLUSE- c^TV-TV
CHINEZ, premierul Consi TICE DIN EUROPA OC GUN OBASANJO. Au fost
Comitetul pentru probleme economice liului de Stat al R.P. Chi CIDENTALA a fost iniţia examinate extinderea relaţiilor 9,00 Teleşcoală ;
lega
probleme
neze, a avut, joi, o convor
de
NAŢIUNILE UNITE — trebuie să-şi spună în mod bire cordială cu fostul prim- tă în cadrul lucrărilor A- te 10.00 Telecinemateea
a bilaterale, precum şi unele
parlamentare
dunării
Luînd cuvîntul în cadrul Co egal opiniile. ministru al Tailandei, Raj- Consiliului Europei occi aspecte ale situaţiei inter 11.35 (reluare) ; jude
Corespondenţii
mitetului pentru probleme în concepţia ţării noastre, wongse Kukrit Pramoj, a- dentale, care se desfăşoa naţionale, între care eveni ţeni transmit... ;
economice al Adunării Ge a arătat vorbitorul, procesul flat în vizită la Pekin, re ră la Strasbourg. în rapor- mentele din Africa austra 11.50 Telex ;
nerale, unde a început dez edificării noii ordini econo latează agenţia China Nouă. lă-, perspectivele soluţionă lG,oo Telex ;
baterea problemelor de or mice are, în esenţa sa, un rii conflictului din Orien 10.05 Teleşcoală ;
din general, reprezentantul caracter revoluţionar, în LA ÎNCHEIEREA LU tul Apropiat, evoluţia re 10.35 Curs dc limbă fran
ţării noastre, Marian Chiri- sensul că este chemat să CRĂRILOR CONSILIULUI laţiilor Est-Vest şi chestiu 17.05 ceză ; Emisiune in limba
! lă, a arătat că acestui organ modifice radical bazele si GENERAL AL CONFEDE nea neproliferării armelor germană ;
GENERALE
ITA
RAŢIEI
îi revine sarcina urgentă de tuaţiei actuale, în sensul nucleare. 18.50 Tragerea Loto ;
a adopta măsurile menite să progresului istoric, de clădi LIENE A MUNCII (C.G.I.L. 19.05 Film serial pentru
DUPĂ CUM RELATEA
scoată din impas procesul re a unei lumi mai drepte, — cea mai mare centrală tul prezentat adunării, Pi- ZĂ AGENŢIA PAP, ÎN copii : Cuore ;
traducerii ’ în viaţă a princi mai bune. sindicală din Italia) a fost erre Aubert (Elveţia) a ex MINA „EMOKOWICE", la 19,30 Telejurnal..;
Roadele
piilor şi obiectivelor noii or Reprezentantul român a dat publicităţii un docu primat îngrijorarea în le o adîncime de 850 metri, 20.00 dului de politicii parti e-
ment în care se arată că
dezvoltare
dini economice internaţiona arătat că o importanţă deo se impune o „schimbare gătură cu degradarea situ s-a produs o prăbuşire care conomico-socială a tă
le. sebită pentru elaborarea mă radicală" a politicii econo-- aţiei din ţările din ves a surprins în subteran 17 *a rii. Republica XXX —
în ceea ce priveşte cadrul surilor privind strategia şi mice a guvernului, avînd tul Europei nu numai pe mineri. în urma măsurilor Azi, judeţul Caraş-
de acţiuni pentru înfăptuirea tactica acţiunilor viitoare ar ca obiectiv prioritar „re plan economic, ci şi din luate, 12 mineri au fost Sevcrin ;
noii ordini, a spus vorbito avea-o realizarea,. în pro lansarea selectivă a inves punct de vedere politic. scoşi la suprafaţă. Patru 20,25 Film artistic ; Senti-
rul, poziţia României este cesul pregătirii sesiunii spe tiţiilor şi cheltuielilor pu mineri şi-au pierdut viaţa, fa. Premieră Tv. Pro
că negocierile trebuie să şe ciale a Adunării Generale a blice", care să permită o LA WASHINGTON S-AU iar unul continuă să se a- ducţie a studiourilor
franceze ;
desfăşoare în cadrul siste O.N.U. din 1980, a unei re dezvoltare economică a ÎNCHEIAT CONVORBIRI fle în mină ; pentru salva 21.50 Revista literar-artis-
mului Naţiunilor Unite» uniuni la nivel înalt a ţări sudului ţării şi reducerea LE DINTRE PREŞEDIN rea sa au fost întreprinse tică Tv. ;
pornind de la faptul real lor în curs de dezvoltare, şomajului. TELE S.U.A. JIMMY CAR măsuri de urgenţă. 22,20 Telejurnal.
că, în probleme da o aseme organizată eventual în co
nea anvergură, toate statele laborare cu ţările nealiniate.
COLEGIUL DE REDACŢIE: REDACŢIA ŞI ADMINISTRAŢIA TIPARUL
GHEORGHE CĂLINESCU, ION CIOCLE1, DUMITRU GHEONEA, Deva, str. Dr. Petru Groza, nr. 35
TIBERIU ISTRATE (secretar responsabil de redacţie), LUCIA Telefoane: 11275, 11585, 11608 Tipografia Deva, str. 23 August, nr. 257
ELENA LICIU, GHEORGHE PAVEL (redactor şef), VASILE PAŢAN. ii 065