Page 50 - Drumul_socialismului_1977_10
P. 50
rag. Z DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 6 2
ÎN PREGĂTIREA CONFERINŢEI r
economic eecoiiomic
EXTRAORDINARE A ORGANIZAŢIEI N-A
fi
JUDEŢENE DE PARTID
Asigurarea în i Cof<
J Ghela
Adunări ale organizaţiilor de partid devans a lucrărilor Constructorii hunedoreni în Capitală ' y tombri
i Cerem
de pregătiri şi
Evaluare critică a rezervelor Spuneţi celor de acasă I proasf
deschideri — ) — r
y punsul
ie sporire a producţiei condiţie a realizării că noi ne facem datoria! i vîndut
J o fi c
V ne c
şi depăşirii i doara
agricole producţiei de tate pînă la sjirşitul anu tura de rezistenţă la ţoale sfirşitul lunii vom fi peste ] Era
—
Sintem 150. Pină la
Mai sînt 2 luni şi jumă
blocurile.
copiii
cărbune lui. Pentru constructorii — Le veţi preda benefi 200. Am intrat in linie şcoală
din judeţele tării care ciarului la sfirşitul anului ? dreaptă şi... Dar scrieţi de cîte o
Comuniştii din organiza sporire a producţiei agri înalţă in Capitală sute de — Musai. La cheie. Sîn- spre aceşti oameni, despre losesc
ţia de bază de la C.A.P. cole. In cuvîntul lor comu (Urmare din pag. 1) apartamente a inceput nu tem deja cu finisajele in abnegaţia lor, despre înţe Negre
Cristur au dezbătut cu răs niştii Vasile Zăvălaş, Gheor- mărătoarea inversă... terioare (tencuieli, gleturi, legerea de care dau dova
pundere şi exigenţă — în ghe Cioară, Vasile Giuhat, mînii trecute, pentru urgen ...lată-ne, după citeva tîmplărie etc.) la etajul 5. dă. Notaţi acolo că nu am
înregistrat încă nici o ab
spiritul sarcinilor desprin Arpad Furca, Dorodici Io- tarea lucrărilor de pregătiri luni, din nou in mijlocul Observlnd că maistrul, in senţă nemotivată in acest
se din cuvîntările secretaru sif, Anişca Furca, Nicolae in blocul 6, stratul 13, în constructorilor hunedoreni, timp ce merge cam şchioa- şantier. Uite, scrieţi despre
lui general al partidului, to Ciobanu şi Lasloţi Fran- vederea unor panouri ce vor pe şantierul aflat pe bule ■păiă, ţinindu-se de şale< nea Ştefan Brăiloiu şi
păţit.
vardul Brâncuşi, în cartie
A
ce-a
îl
întrebăm
varăşul Nicolae Ceauşescu, cisc s-au referit pe larg la intra in producţie anul vii rul Titan. încă de departe avut oare vreun acci „zburătorii“ lui.
tor’ şi în 1979, am introdus
la consfătuirile de lucru de măsurile ce trebuie, între 2 combine de înaintări iar ani zărit cele 3 blocuri dent ? ...Ştefan Brăiloiu, şeful ,1 n I
la C.C. al P.C.R. din sep prinse, la preocupările cu in panoul VII, unde vom turn „gemene" M 12, M 13, — Nu, n-am păţit ni echipei de montori îşi tal pe
tembrie a.c. — modul cum rente şi de perspectivă monta în cel mai scurt timp şi M 14, flancate de 4 mic. A fost cam frig săp- şterge stîngaci, oarecum ti lui de
mid, mina mare şi bătăto
această unitate îşi îndepli pentru a îmbunătăţi rezul un nou complex de meca macarale uriaşe. Şi rămî- tămina trecută şi am fă rită înainte de-a ne-o în proprii
neşte indicatorii economici, tatele economico-financia- nizare, se accelerează execu uem surprinşi nevenindu-ne cui o bronşită bilaterală. tinde. se ch<
cum sînt valorificate rezer re. Mobilizarea tuturor ce tarea lucrărilor pregătitoare. să credem ochilor. La Şchioapăt dk la injecţii. — Nu-s numai eu aici. import
iunie
lunii
vele de sporire a producţi tăţenilor satului la muncă Ne preocupăm şi de plasa sfirşitul prima diafragmă s-a Penicilina doare al naibii. Mai sint şi ceilalţi. Victor pâră ri
rea corespunzătoare a efec
turnat
la
ei agricole pentru a asigu şi efectuarea lucrărilor a- tivelor în cărbune, de asi parterul blocului M 12 iar Da ce, parcă de stat jn pat Opriţa, Vasile Batiu, Kiss fectivi
îmi arde mie acum !
ra o contribuţie tot mai în gricole în timpul cel mai gurarea asistenţei tehnice pe astăzi, după 3 luni. aces Mihai, Traian Drăgoi, Va aşa-zi:
Căutăm pe inginerul Otto
semnată la constituirea scurt şi de calitate irepro toate cele 4 schimburi, de tea depăşesc cu mult în Sanchen, conducătorul lu sile Vereş, Gheorghe Mar- vreo > 1
fondului centralizat de şabilă sînt probleme care buna exploatare şi întreţine înălţime blocurile de 5 ni crărilor. cu, . Roman Lodoabă şi
produse agroalimentare al trebuie să stea permanent re a utţlajelor şi instalaţii vele din vecinătate. Înain — Vedeţi că-i sus la 9 Gheorghe Onciulenco. N-am
venit să stăm, am venit să
statului. în centrul atenţiei organi lor. te de a intra in şantier pe M 14. facem treabă faină. Aşa
Referatul biroului orga zaţiei de partid. Comuniş Preocupări asemănătoare numărăm etajele. Opt e- Urcăm şi-l întilnim, intre că-i dăm bătaie... âe să
se
terminate,
nizaţiei de bază şi dezba tii sînt datori să acţione sînt şi la sectorul II. Aici taje cofrajele pentru montea montorii şi fierarii beto- transmit celor de acasă ?
ză
etajul
terile au reliefat rezultate ze ferm pentru a întrona există, de asemenea, o ex nouă. nişti. Ziceţi-le că noi ne facem ţ consur
pro
privind
perienţă
bună
le pozitive, datorate creşte un spirit desăvîrşit de or movarea mecanizării şi or ...Primul om pe care îl — Montăm panourile cu datoria. ( jele. '
rii rolului conducător şi dine şi disciplină în mun ganizarea muncii in abataje, întilnim in şantier este o carcase metalice. La noap ...S-a întunecat. Ferestrele , nu at
mobilizator al comuniştilor, că, să nu îngăduie ca unii accentul principal fiind pus mai veche cunoştinţă (de te turnăm diafragmele blocurilor învecinate se lu ) târî i
înregistrate în sectorul cooperatori cum sînt Hor- pe asigurarea cu mult în fapt omul care a venit aici. Miine trecem la M 13. minau rind pe rind. Apoi t condu
albă
lăp
deodată
lumina
Şi iot aşa lucrăm în flux
producţiei vegetale şi în vat Ladislau, Senteş Ludo devans a liniei de front primul aici şi va pleca ul continuu, 12 ore cu 12. Pa toasă a reflectoarelor pu / locuia:
zootehnie, care situează u- vic, Mircea Pădurean, Vic active. Oamenii sectorului timul), maistrul Iacob Ar- nourile acestea sînt o ino ternice, instalate sus pe l au ex
nitatea în rîndul coopera tor Cozac, Rozalia Pădu sînt foarte receptivi la. nou, ghir. Tocmai ieşea din vaţie de-g noastră. Le-am macaralele turn, a inundai \ ve ? v(
au idei, vin cu propuneri.
tivelor agricole fruntaşe din rean şi alţii să întîrzie lu Tot ei le materializează. In M 14, împreună cu un me făcut carcase metalice şi şantienU. In timp ce ple
judeţ. Faptul că la grîu şi crările din campaniile a- aceste zile, de exemplu, se seriaş căruia ii explica „de balamale. Avantajul ? Pen căm mai privim odată in
mai
să
e
ce
bine
aşezi
orz s-au depăşit simţitor gricole. Acum în campania demontează un complex din- „bila" la o anumită distan tru montarea lui lucrează urmă. La etajul 9, schim
recoltele prevăzute, ca şi de toamnă unii cooperatori tr-un panou epuizat pentru tă de marginea panoului". 3 oameni in loc de 7 şi o- bul II, schimbul de noap
angajamentul asumat în au pus pe primul plan a fi montat intr-un alt pa — Ei ce ziceţi, vă place peraţia de montare durea te, prelua ştafeta muncii,
de
firesc, demn, aşa cum nu
faţă
acum
ză
2
ore
întrecerea socialistă a per strîngerea recoltei de pe nou. Faţă de prima montare, cum merge ? La noapte se 6-7 înainte... mai ei constructorii ştiu I
mis cooperatorilor să li loturile în folosinţă perso care a durat 2 luni, briga toarnă diafragmele la eta — Văd că v-aţi înmulţit. s-o facă.
dierul Fazekaş Francisc, îm
vreze la fondul de stat nală. Faţă de asemenea ne preună cu oamenii lui, s-au jul 9. Pină la sfirşitul a- Ciţi oameni sint acum Mar
cantităţi de cereale de pes ajunsuri, comuniştii au lu angajat să-l monteze în nu cestei luni, terminăm struc aici ? MIRCEA LEPÂDATU la or<
te două ori mai mari decît at poziţie fermă, au cerut mai 20 de zile. O altă ex becen
cele planificate. Deşi nu biroului organizaţiei de ba perienţă, încercată la propu tal Bi
s-a încheiat recoltatul po ză să intensifice munca de nerea minerilor, a fost orga y stracţi
rumbului, se estimează o educaţie în rîndul coopera nizarea unui atelier de re De u:
depăşire însemnată şi la torilor. Nu este de ajuns paraţii ale utilajului minier ni ce,
in subteran, dotat cu o echi
această cultură. Demne de să fie exemplu personal în pă „service", care intervine \ trai rea
evidenţiat sînt şi rezultate muncă, ci trebuie ca fieca operativ oriunde este nevoie. l interzi
le obţinute în sectorul zoo re comunist să militeze pen — Prin măsurile pe care - înăunl
tehnic, unde se depăşesc e- tru mobilizarea tuturor coo le-am aplicat pînă acum, ri i ca
fectivele planificate, iar la peratorilor la efectuarea prin cele pe care le . vom vizul
fondul de stat s-a predat lucrărilor agricole. concretiza pînă la sfirşitul lă. G
suplimentar cu peste 30 la Preocuparea pentru asi acestei luni şi în continua peţi I.
sută mai multă carne fa gurarea unei puternice ba re, prin modul în care ne ţ dintr-i
organizăm şi muncim, colec
ţă de prevederile anuale. ze furajere şi încadrarea în tivul I.M. Paroşeni se va si l cină
Raportat la planul perioa epoca optimă a însămînţă- tua în cel mai scurt timp cu I comui
dei, s-a acumulat, de a- rilor de toamnă constituie toţi parametrii producţiei la \ de sti
semenea, un substanţial a- premise favorabile în ve nivelul planului pe anul 1973 y trarea
vans la livrarea laptelui de derea îndeplinirii exempla — a conchis tovarăşul Tra- ? in inc
vacă. re a sarcinilor economice ian Avramescu. Dealtfel, noi y lefon,’.
Stă în firea comuniştilor ne-am angajat să încheiem y (c. v
însă ca în activitatea lor să ce revin cooperativei agri anul economic 1977 cu o lu
nu lase să-şi facă loc au- cole în cel de-al treilea an nă de zile mai devreme. Şi y
ne vom ţine de cuvînt.
tomulţumirea, să evalueze al actualului cincinal. Fabrica dc var Chişcădaga. Echipa dc ficrari-bclonişii condusă de Ştefan Maraga lu i
critic toate rezervele de N. TÎRCOB DUMITRU GHEONEA crează la armarea grinzilor- planşcu la silozul de calcar. y STAT'
| Aur
TOATE FORŢELE SA Din nou fruntaşi şini de spălat rufe, maşini 1 tocarr
TELOR MOBILIZATE De la corespondenţii de călcat şi alte maşini e- y propr.
IN CÎMP, LA RE pe ţară în lectrocasnice" — îşi moti f fost
°-
vau oamenii cerinţa în fa
COLTĂRI SI ÎNSĂ- ţa celor aleşi în fruntea j nilisip
y cetăţi
MÎNŢARI ! întrecerea v o i u n t a r i obştei pentru a ie sluji in ţ hune'
(Urmare din pag. 1) patriotică teresele. Această cerinţă şi I Gherc
totodată iniţiativă a fost \ bascu
mai puţin de 10 ha şi de însuşită dc consiliul popu I prieto
însămînţat 20 de ha cu grîu. La celelalte diplome şi şcoală de 4 ani, iar prin lar care a făcut demersu Teliuc
Recoltarea porumbului se menţiuni primite de co muncă patriotică s-au e- din ferma zootehnică au nescu şi toţi ceilalţi coo rile necesare la forurile l depisi
face cu ştiuleţi cu tot, ceea muna noastră pentru re reuşit să realizeze cu a- peratori care lucrează în judeţene şi lucrarea a fost i hă ş
ce prezintă un mare avan zultatele bune obţinute în xecutat lucrări în valoare proape 3 luni miai devre acest important sector de înscrisă în plan. A fost J unui
taj pentru eliberarea cu o- întrecerea patriotică, s-a de aproape 1,5 milioane me sarcinile anuale la e- producţie al cooperativei constituit un comitet de y Iar. li
perativitate a terenului ca mai adăugat una. Este lei. Acordarea acestei di feclive şi producţia ani noastre. cetăţeni care a început i liţia (
re urmează "să fie însămîn vorba de „Menţiunea" în stincţii ne obligă la miai malieră. Astfel, pînă în strîngerea contribuţiei în i „înflo
ţat cu grîu. De asemenea, mânată recent, în cadrul mult. Angajamentul tutu prezent s-au livrat supli- IOAN FULEA, bani, votată de adunarea y maşin
la C.A.P. Sîntămăria-Or- unei adunări populare,- ror locuitorilor comunei preşedintele C.A.P. locuitorilor. Tot acesta a I celor
lea recolta de porumb a pentru rezultatele obţinu noastre, în frunte cu co mobilizat şi repartizat ce ,' sau f
fost strînsă de pe 70 la su te în realizarea sarcinilor muniştii, este de a-şi spo Propuneri, tăţenii la muncă pentru a y al ur
tă din suprafaţă, iar semă economice, edilitare şi so- ri eforturile pentru a în Azi—postul i poses
natul griului s-a realizat, cial-culturale pe anul registra rezultate mai bu iniţiative, sprijini echipa de electri 1 Ciocli
pînă ieri, în proporţie de 19745 în întrecerea pe ţară ne, pentru a ocupa un loc cieni de la I.R.E. Deva la
80 la sută. între comune. Această şi -mai de frunte în între nfăptuiri săparea fundaţiilor şi mon
Mecanizatorii din secţia nouă distincţie vine să cin cerea patriotică dintre co nostru din tarea stîlpilor. Lucrările
condusă de Liviu Mitucă stească munca şi hărnicia munele ţării. sînt gata şi în cel mult 10
lucrează cu deosebită răs locuitorilor noştri, realiză Intr-o adunare populară zile se va face conectarea ( Cet
pundere şi conştiinciozitate rile dobîndite în această IOAN GRECU, în care discutau împreună la reţea. Astfel, prin con J Va sili
ia arături, pregătirea tere întrecere la nivel de ţară. primarul comunei Bosorod cu deputatul lor sarcinile tribuţia în bani şi în mun ) rasul
nului şi semănat. Semăna Angajaţi cu toate forţele privind dezvoltarea eco- că, cu sprijinul nemijlocit y blocu
tul îl efectuează mecaniza nomico-socială a comunei, al statului, sătenii din / spre
torul Grigore Bozga cu ma în muncă pentru sporirea Cu sarcinile lucrările edilitar-gospodă- Alun şi-au văzut dorinţa I chiria
şina S.U.P.-48. Din secţia rodniciei pământului, am mentar mai mult de 15 000 reşti şi de înfrumuseţare împlinită. La această rea y te a
de mecanizare condusă de reuşit să depăşim produc anuale de plan litri lapte marfă, iar pînă ce se impun a fi făcute, ■ lizare şi-au adus o contri ( pectă F
Viorel Enăşescu, care de ţiile planificate, să livrăm la sfirşitul anului această contribuţia ce trebuie să buţie importantă Toader } ţuire
serveşte cooperativele a- in plus 140 tone cereale şi îndeplinite cantitate se va ridica la şi-o aducă fiecare, locuito Negru, preşedintele consi popul
gricole din Sînpetru şi Bă- 170 tone cartofi, iar în zo t ' circa 30 000 1. De aseme rii din circumscripţia elec liului sătesc al F.U.S., 1 lan I
răşli, merită să fie eviden otehnie am realizat efecti-" Acţionând cu fermitate nea, se vor livra în plus torală rir. 11 Alun şi-au Traian Grecu, preşedintele / şi i-a
ţiaţi mecanizatorii Ion Mi- vele planificate şi am de şi răspundere pentru tra 5 tone carne Veniturile exprimat dorinţa de a-şi comitetului de cetăţeni, lo i tismei
hăilescu şi Ion Stan. în păşit producţiile prevăzute ducerea în viaţă a sarci-. planificate a fi obţinute electrifica satul solicitând cuitorii Ion Oncu, Vasile y contir
aceste ziie la C.A.P. Sîn la lapte, carne, lână, obţi- nilor izvorîte din hotărâ sînt pe 9 luni mai mari să fie ajutaţi de primărie. Băluşe, M. Ion, P. Mihăi- neasc
petru se depun eforturi nîndu-se venituri superioa rile Congresului al Xl-lea cu 240 000 -lei. La aceste „Vrem să ne bucurăm şi !ă, Mafia Grecu şi alţii. I revin
pentru a recolta porumbul re celor înscrise în plan. al partidului, din docu importante realizări şi-au noi mai mult de bineface y riaş
de pe ultimele 10 hectare Au fost obţinute impor mentele Congresului ţără adus contribuţia Veronica rile civilizaţiei: să vizio MONICA DONŢU, 1 linişte
şi a se pregăti şi însămîn- tante realizări şi în dome nimii, a prevederilor pro Băluşe, Maria Crintoaie, năm programele de televi
evacu
ţa ceie 38 de ha, care au niile social şi edilitar- gramului judeţean de dez Septimia Vişoi, Maria ziune, să ascultăm progra secretar adjunct cu proble t Vasile
mai rămas pînă la realiza gospodăresc. 1 S-au constru voltare a zootehniei, co Iancu, Sînziana Stăncioi, mele transmise la radio, mele de propagandă in co
rea sarcinii de plan. it 2 cămine culturale, o muniştii, toţi cooperatorii Maria Băluşe, Ion Şefbâ- să folosim frigidere, ma mitetul corpunal de partid -