Page 52 - Drumul_socialismului_1977_10
P. 52
P„:~. b DRUMUL SOCIALISMULUI ® NR. 6 205 ® SÎMBÂTĂ, 15 OCTOMBRIE 1977
t^TV-TV
12,UI) Telex ; : „Mi-
Koman-foileton
12.05
g.jtjj. |. j |ieiat dezbaterile de ÎNTÎLNIREA Lucrările reuniunii 'de la Belgrad 7,erabilii“ — episodul
I ;
gy nc PRIETENEASCA 13.05 Concert de prînz sus
DINTRE BELGRAD 14 (Agerpres). Bulgaria, Canada, Belgia, ţinut de Filarmonica
politică generală din cadrul relei REPREZENTANŢII — Ultimele şedinţe ple Cehoslovacia, Austria, R. D. 13.45 Femeia ;
din Viena ;
re
Artişti amatori pe mi
TINERETULUI nare ale reuniunii parti Germană, U.R.S.S.,' Iugosla 14.10 cul ecran ;
via,
Elveţia,
Franţa,
Spania,
prezentanţilor
ţărilor
ROMÂN cipante la Conferinţa pentru Luxemburg şi altele. 14.35 Un fapt văzut de a-
proape ;
de-a 32-a sesiuni a Adunării Generale SI AI TINERETULUI securitate şi cooperare în în declaraţia sa, şeful de 14,55 Publicitate ;
SOVIETIC Europa de la -Belgrad, din legaţiei române, ambasadorul 15.00 Stadion
Valentin
prezen
a
Lipatti,
fost
a
—
Daciada
NAŢIUNILE UNITE 14 ' specială la nivelul cel mai această săptămână, au unui tat' pe larg importanţa pe ' filmat din faza reportaj
consacrate
actua
efectuării
(Agerpres). — Inaugurate cu înalt a Adunării Generale a MOSCOVA 14 (Agerpres). care ţara noastră o acordă lă a marii competiţii,
trei săptămîni în urmă, prin ' O.N.U. — propunere care, — Vineri s-au încheiat la schimb de vederi în legătu dezvoltării şi diversificării o Box — semifinalele
discursul reprezentantului fără îndoială, va fi adopta Moscova manifestările prile ră cu rezultatele obţinute în raporturilor de cooperare în campionatelor indivi
activitatea de punere în a-
României
Braziliei, care, în mod tra tă. juite de întîlnirea priete pliicare a prevederilor Ac acest domeniu, reliefând că duale ale înregistrate).
(selecţiuni
diţional, ia cuvintul primul, Se cuvin, de asemenea, nească dintre reprezentanţi tului final, referitoare la. în acest scop au fost înche o Fotbal in... octom
dezbaterile de politică ge relevate, ca o altă concluzie ai tineretului român şi ai iate numeroase acorduri, a- brie — caleidoscop in
nerală din cadrul celei de-a plină de semnificaţii, în tineretului sovietic, care s-a cooperarea ie domeniul ştiin- . ramjamcnte şi convenţii de ternaţional ;
ţei, culturii, educaţiei şi con
32-a sesiuni a Adunării Ge semnătatea primordială a- desfăşurat Intr-o atmosferă natură să stimuleze activi 16.20 Liceenii la Clubul ti
nerale a O.N.U. s-au înche cordată în dezbaterile gene de sinceră şi caldă priete tactelor între persoane, pre tăţile in domeniile cultural, neretului ;
noas-
fruntea
iat, joi seara (ora locală), o- rale problemei dezarmării, nie, în perioada 8—14 oc cum şi cu privire la noile ştiinţific ale ţării noastre cu 17.20 tră-i „Sul) lumea 11 . Spectacol
dată cu cuvîntarea şefului imperativului de a se adop tombrie, atit în capitala acţiuni ce ar urma să fie statele semnatare a-le Actu inspirat din creaţia e-
delegaţiei algeriene. In total ta, fără întîrziere, măsuri U.R.S.S., cit şi în R.SlS. examinate şi adoptate în ca- • lui final, ceea ce a făcut ca minesciană şi contem
au urcat la tribună pentru ferme de dezarmare şi, în Azerbaidjană. dr-uil actualei reuniuni. Un România să participe tot porană realizat de co
a expune poziţiile ţărilor lor primul rînd, de dezarmare întîlnirea din acest an, si mare număr de delegaţii au mai activ, alături de. alte lectivul Teatrului Na
asupra principalelor aspecte nucleară. Tocmai în spriji milară celei găzduite de ţinut să-şi exprime punctul ţări ale continentului, la cir ţional „Vasile Aleesan-
ale situaţiei internaţionale, nul unor asemenea măsuri România în cursul anului de vedere în aceste proble cuitul valorilor culturale In 17,50 dri“ din Iaşi ; politică' in
Săptămîna
reflectate în bogata ordine s-a pronunţat şi se pronun trecut, a avut. un pronunţat me, aşa cum sint cele din Europa. ternă şi internaţională;
de zi a sesiunii (128 do ţă cu consecvenţă ţara caracter de lucru. 18.05 Antologia filmului pen
puncte), nu mai puţin de noastră şi este un, motiv de în ultima zi a intilnirii, la Acfiuni diplomatice referitoare la situafia tru copii şi tineret :
Stan şi Bran ;
140 vorbitori — ceea ce re satisfacţie faptul că dintre Moscova, s-a convenit asu 19,30 Telejurnal ;
prezintă o participare re căile şi pirghiile de acţiune pra programului-cadru de 20.00 Telecneiclopedia ;
cord nemaiatinsă în întreaga pentru înfăptuirea dezarmă colaborare pe perioada din Orientul Apropiat şi Orientul Mijlociu 20.45 Film serial ; Regan :
istorie a Naţiunilor Unite rii preconizate do România 1977—1981 între Uniunea Ti 21.35 întîlnire cu satira şi
— dintre care 11 şefi de multe şi-au găsit reflectarea neretului Comunist din umorul ;
state sau guverne şi 115 mi într-un şir de intervenţii în România şi Uniunea Tinere TEL AVIV 14 (Agerpres). ma să sc cadă dc acord, iar 22.10 Telejurnal.
niştri de afaceri externe. dezbaterile generale. S-a tului, Comunist-Leninist din — Ministrul de externe al baza acceptată pentru ne 22,25 © Sport ; buchet de crizan
U.R.S.S., program ce urmea
Un
Dayan,
Mosho
Israelului,
Ca idee principală se poa subliniat, ^ de asemenea, în ză a fi concretizat in fiecare prezentat în Knesset docu a gocierile de la conferinţă o teme — romanţe cu
242
vor
constitui
rezoluţiile
semnătatea pe care o pre
te desprinde din această zintă apropiata sesiune spe an. mentul de lucru israeliano- şi 330 ale Consiliului de Ioana Radu.
amplă dezbatere, din întinsa cială a O.N.U., din mai-iu- în aceeaşi după-amiază, la american referitor la recon- Securitate. în accepţiunea
gamă a opiniilor înfăţişate, nie 1978, rod al unei iniţia clubul uzinelor „ZIL“ din vocarea Conferinţei de la israeliano-americană, toţi
imperativul abordării într-un tive a României împreună Moscova, a avut loc aduna Geneva privind Orientul A- termenii iniţiali de referin
spirit nou, cu participarea . cu alto state — în vederea rea festivă de încheiere a propiat. După cum relatează ţă ai Conferinţei de pace
efectivă a tuturor statelor, a realizării unei cotituri ra reuniunii reprezentanţilor ti agenţiile U.P.I. şi A.P., po de la Geneva ar rămîne în
marilor probleme, care con dicale pe drumul spre o lu neretului român şi a'i tine trivit documentului, ţările vigoare, cu excepţia celor 6,00 Radioprogramul dimi
fruntă contemporaneitatea, me fără aj-me. retului sovietic. arabe ar urma să fie repre asupra cărora părţile ar ho neţii ;
necesitatea identificării pe Aceeaşi .apropiere^ sau ace La această festivitate a zentate la conferinţă de o tărî altfel. 9,05 Revista literară radio ;
baza unui consens cît mai leaşi similitudini, în esenţa participat delegaţia Uniunii delegaţie unică, incluzînd şi ■A' 9,40 Cîntece închinate Re
publicii ;
larg de soluţii menite să a- lor, între punctele do vede Tineretului Comunist din arabi palestinieni. După şe WASHINGTON 14 (Ager 10.30 Balade, doine şi jocuri
sigure dezvoltarea liberă a re expuse într-un apreciabil România, compusă din tova dinţa de deschidere, confe pres). — Secretarul de stat populare ;
fiecărei naţiuni, progresul număr de intervenţii şi o- răşii Ion Traian Ştefănescu,. rinţa s-ar împărţi pe gru al S.U.A., Cyrus Vance, a 11.05 Atlas cultural ;
general. rientările consecvente ale prim-secretar al .C.C. al puri de lucru pentru nego declarat ziariştilor, după o 11,23 Relief interpretativ —
în acest sens, are o pro politicii externe româneşti U.T.C., Nicu Ccauşescu şi cierea şi încheierea tratate întrevedere cu membrii Co Dorina Drăghici ;
fundă semnificaţie faptul că, pot fi uşor identificate în Radu Enache, secretari ai lor de pace, şi anume : E- misiei pentru relaţii externe 12.05 Din comoara folcloru
lui nostru ;
în dezbaterea generală, un asemenea probleme cum _ ar C.C. al U.T.C„ membri ai gipt-Israel, Iordania-Israel, a Senatului, că palestinienii 13.00 Dc la 1 la 3 ;
loc de primă însemnătate a fi necesitatea soluţionării Biroului C.C. al U.T.C., ti Siria-Israel şi Liban-Israel. vor participa la lucrările 15.00 Meridian-club ;
fost acordat cerinţei de ar prin mijloace politice a si neri muncitori, ţărani, elevi în concepţia israeliano-ame- Conferinţei de la Geneva 16.00 Radiojurnal ;
zătoare ' actualitate a in tuaţiilor conflictuale din O- şi studenţi din toate jude ricană, examinarea proble pentru Orientul Mijlociu, 16,15 Kadiodivertisment mu
zical ;
staurării unei noi ordini e- rientul Mijlociu şi Cipru, a ţele ţării. mei malului occidental al dar că nu s-a ajuns la nici 18.00 Orele serii ;
conomice internaţionale. Con lichidării reziduurilor colo Iordanului şi a zonei Gaza o concluzie în ce priveşte 20.00 Romanţe, cîntece şi
cluziile dezbaterilor concordă nialismului, precum şi a s-ar realiza într-un grup de reprezentarea lor. Vance a melodii concertante ;
întru totul cu poziţiile con apartheidului şi rasismului, VIZITA IN FRANŢA lucru alcătuit din Israel, Ior adăugat că părţile urmează 20.30 Azi în România ;
secvente ale României so cerinţa întăririi rolului şi e- A PREŞEDINTELUI dania, Egipt şi arabi pales să hotărască modalitatea de 20,40 Cadenţe sonore ;
22.00 Radiojurnal ;
cialiste, concretizate în am fici-enţei O.N.U. în întreaga IUGOSLAVIEI, tinieni, iar toate părţile ar reprezentare a palestinieni 22.30 Maratonul dansului ;
fi de acord că Libanul
se
lor şi că ele poartă încă dis
plul document prezentat cu viaţă internaţională. Desigur, poate alătura lucrărilor in cuţii în această problemă.
doi ani în urmă la O.N.U. aceasta reprezintă o nouă I. B. TITO cauză, dacă se va dovedi
Documentul face, aşa cum confirmare a justeţei poziţi PARIS 14 (Agerpres). — necesar. Documentul se măr Totodată — a spus el — în r~T CIHEMA
este ştiut, multiple referiri ilor ţării noastre, a faptului gineşte să menţioneze că .afară de problema reprezen
informează
Taniug
comanda
la necesitatea sporirii rolu că ele corespund Conccntrind Agenţia Palatul Elysee s-au soluţionarea problemei refu tării palestinienilor, mai ră
mîne să se stabilească mo
la
că
mentelor
epocii.
lui O.N.U. în abordarea con atenţia generală asupra a- încheiat vineri convorbirile giaţilor arabi şi a color dalitatea în care arabii şi DEVA : „Făgăduiala 11 (Pa
cretă a problematicii noii cestor comandamente, se dintre preşedintele Franţei, evrei ar" urma să fie discu israelienii vor purta con tria) ; HUNEDOARA : seriile „O-
liniştit 11
I-II
mul
ordini şi se poate aprecia poate aprecia că prima Valery GIscard d’ Estaing, tată în conformitate cu con vorbirile după ceremonia dc (Flacăra), „Aceşti vecini
ca una dintre caracteristici parte a sesiunii a deschis şi preşedintele R.S.F. Iu diţiile asupra cărora ar ur deschidere a conferinţei. minunaţi 11 (Sidcrurgistul),
le cele mai semnificative ale calea pentru adoptarea în goslavia, Iosip Broz Tito, a- „Pledoarie pentru clragos-
dezbaterilor generale con comisiile de lucru a unor flat într-o vizită oficială de te“ (Arta), \,Ora specta
sensul larg conturat asupra documente caro să răspundă, prietenie la Paris. Convor Din presa străină Victimele colului" (Constructorul) ;
„Buzduganul cu
BRAD :
acestei chestiuni, mai ales într-un grad mai înalt, aş- birile, arată agenţia, s-au trei peceţl 11 seriile I-II
după ce viaţa însăşi a dove teDtării popoarelor. referit la evoluţia relaţiilor
dit neviabilitatea cadrului în ultima zi a dezbateri bilaterale în domeniile poli (Steaua Roşie) ; OSAŞTIE :
„Tufă
de
„Roclcy"
(Patria),
restrâns de dialog între ţă lor generale au mai luat tic, economic şi cultural. bombei cu neutroni Veneţia" (Flacăra) ; SIMB
rile în curs- de dezvoltare şi cuvintul şeful statului nige S-a procedat,' de asemenea, RIA : „Roclcy 11 (Mureşul) ;
cele dezvoltate. O deosebită rian, Olusegun Obasanjo, şe la un schimb de opinii a- PETROŞANI: „Hercule spre
pămîntului"
importanţă prezintă, în a- fii delegaţiilor Insulelor Ca supra problemelor internaţi împărţiţi între „o nehotârî- Insensibili la reacţiile o- centrul „Puşca veche" (7 (Uni
No
rea),
ceastă privinţă, propunerea pului Verde, Lesotho, Swa- onale ce îşi aşteaptă solu re mai degrabă favorabilă piniei publice internaţionale, iembrie), „Oaspeţi de sea
'„Grupului color 77“ de a se ziland, Senegal, Mali, Ca ţionarea, inclusiv situaţia din şi o aprobare rnai degrabă militarii atribuie bombei cu ră 11 (Republica) ; LUPENI :
convoca, în 1980, o sesiune- merun, Somalia. Orientul Apropiat. rezervată" — pentru a re neutroni un rol precis în „Străina" seriile I-II (Cul
lua expresia unui diplomat descurajare. In acelaşi timp, tural), „Zbuciumata lună ;
(Muncitoresc)
septembrie"
—, experţii N.A.T.O. au ho- aceşti militari occidentali vi VULCAN : „Fraţii mei, pă
PREŞEDINTELE REPU munist Paraguayan cheamă retras in grupuri mici do tărît fără entuziasm să sări călătoare" (Muncito
BLICII MOZAMBIC, SA- forţele progresiste din ţară pe teritoriul Mozambicului. accepte eventualitatea pro sează — pentru că tehnica resc) ; LONEA : „Misterul
MORA iVlOISES MACIIEL, la intensificarea luptei co le-o permite — să dispună lui Herodot" (Minerul) ;
ŞI-A ÎNCHEIAT VIZITA mune împotriva dictaturii PRIMUL MINISTRU POR ducerii, în Europa occiden de arme nucleare tactice PETRILA : „Podul fetelor"
ÎNTREPRINSA ÎN CUBA. lui Stroessner, pentru ridi TUGHEZ, MARIO SOA- tală, a unui măcel nuclear miniaturale, de o forţă re (Muncitoresc) ; URICANI :
în cursul vizitei au fost carea stării de asediu şi e- RES, a avut întrevederi se declanşat de bomba „crudă dusă, ale căror efecte ar fi „Romanţă pentru o coroa
semnate un Tratat de prie liberarea deţinuţilor poli parate cu liderii principale şi barbară". Savanţii o nu selective pe teren. nă" (7 Noiembrie) ; ANI-
NOASA :
„Roşcovanul"
tenie, cooperare şi ajutor tici, pentru .lichidarea cam lor trei partide din opozi mesc arma cu efect sporit Orice ar spune experţii a- (Muncitoresc) ; HAŢEG :
economic reciproc, un A- paniei de represiuni declan ţie, pentru a examina pro de radiaţie. Opinia publică mericani, această armă este „Hollywood, Hollywood"
cord cultural şi un Plan de şată de autorităţi împotriva bleme legate de criza eco (Popular) ; CĂLAN : „Dia
cooperare între ministerele persoanelor ou vederi de nomică cu care este con o cunoaşte sub numele de „destabilizatoare" : ea face volii din Spartivento" (Ca
relaţiilor externe. A fost, mocratice din ţară. fruntată Portugalia. bomba cu neutroni, după ce posibilă trecerea progresivă sa de cultură), „Vînzătorul
totodată, perfectat un Plan o mare parte a presei a de de la războiul clasic la an de baloane" (11 Iunie) ;
ILIA:
„Accident"
(Lumina);
de colaborare între Partidul CAMERA DEPUTAŢILOR nunţat, vara aceasta, exis gajarea nucleară. Ea obiş TELIUC : „instanţa amină
Comunist din Cuba şi Fron t A SPANIEI a aprobat vi tenţa acestui dispozitiv cu nuieşte populaţiile cu ideea pronunţarea" (Minerul) ;
tul do Eliberare din Mo- neri un proiect de lege de fuziune termonucleară, care că arma nucleară a înce GEOAGIU BAI : „Diavolii
zambic (FRELIMO). amnistie generală a deţinu favorizează — dacă putem tat să mai fie un instrument din Spartivento" (Casa de
cultură).
ţilor politici, anunţă agen să ne exprimăm aşa — ra al ameninţării de descuraja
PARTIDUL DEMOCRAT- ţiile UPI, AP şi AFP.
CREŞTIN DIN CHILE A FORŢELE RIIODESIENE Sint excluşi de la preve diaţia neutronică degajată re şi al noncombativităţii,
ADRESAT UN APEL tutu AU LANSAT UN DESANT derile acestei legi membrii de o bombă nucleară clasi pentru a devbni o armă cu spectacole!
ror forţelor politice şi in DE PARAŞUTIŞTI cu mi a două organizaţii teroris că în detrimentul efectelor utilizare efectivă pe cîmpul
stituţiilor de stat din Chi siuni de diversiune în re te, printre care se află şi sale — deliberat atenuate de luptă. în plus, miniaturi
Ia
Deva
:
le în vederea formării u- giunea muntoasă Magwg deţinuţii acuzaţi de asasi — de suflu, căldură şi radio zarea ei extremă şi uşurinţa vistă 44 — „Vernisaj de re
Teatrul
stat
nei „mişcări naţionale pen (provincia Tete din Mo- narea a cinci membri ai activitate. în manevrare diminuează e- de estradă Deva.
tru restabilirea democraţi zambic) — s-a anunţat la Partidului Comunist din Desigur, aceiaşi savanţi ficacitatea unui control po Uncani : Teatrul de re
11
ei — informează agenţia Maputo» Sarcina agresori Spania, in acest an la Ma vistă „Fantasio 44 din Con
TASS. în apel, difuzat la lor constă în perturbarea drid, al căror proces este încearcă să susţină că bom litic de la distanţă şi spo stanţa.
ba cu neutroni nu este o
Buenos Aires, se arată că muncii paşnice în regiune, în curs. resc, în final, riscul unui an
Chile se află „în ajunul u- minarea şoselelor şi podu noutate, pentru că ea a fost gajament operaţional inopi
nui proces inevitabil de rilor, asasinarea . activişti CHIRURGUL SUD-AFRI- experimentată din 1963 în nat.
restabilire democratică , a- lor FRELIMO şi a repre CAN CHRISTIAN BAR- S.U.A. insă opinia publică Europa are totul de pier
11
preciindu-se că a sosit mo zentanţilor organelor locale NARD A EFECTUAT JOI internaţională nu a fost to dut dacă devine cîmpul de
mentul pentru regruparea ale puterii de stat. Avioane SEARA O NOUA OPERA tuşi mai puţin surprinsă şi manevră sau de exerciţiu al Vremea se menţine fru
forţelor . poporului chilian, ale forţelor militare rhode- ŢIE „ÎN PREMIERA , îngrozită cînd a aflat că unor asemenea arme „gad- moasă, cu cerul senin noap
11
regrupare ce va avea ca siene au efectuat raiduri de transplantând „in paralel pot exista arme nucleare ca get", care fac posibil răz tea şi variabil ziua. Vîntul
11
sufla
sarcină să asigure libertăţi bombardament asupra loca (alături de organul propriu va sud-est. moderat din est
va
şi
Temperatura
adevărate pe pământul chi lităţii Magwe. al pacientului) la spitalul re ştiu să distingă materia boiul nuclear şi care servesc fi cuprinsă între 3 şi 8 gra
lian. Forţele populare de eli Groote Schuur o, inimă de lele şi construcţiile de oa mai întîi interesele strategice de noaptea, iar ziua între
berare ale Mozambicului.au cimpanzeu unei persoane în menii care le servesc sau le ale S.U.A., favorabile unei 15 şi 20 grade.
ÎNTR-O DECLARAŢIE dat o ripostă hotărîtă a- vîrstă de 60 de ani. Starea locuiesc, pentru a-i distruge limitări a angajării forţelor Dimineaţa, se va produce
APARUTA ÎN PUBLICA cestei noi provocări, nimi pacientului după operaţie, mai bine pe oameni şi pen clasice americane în Eu ceaţă locală.
ŢIA CLANDESTINA „A- cind desantul rhodesian. care a durat aproape patru tru a lăsa intacte lucrurile ropa. La munte, vreme fru
11
DELANTE , Partidul Co Rămăşiţele acestuia s-au ore, este considerată bună. moasă, cu, cerul mai mult
în beneficiul unei ocupaţii senin.
militare a teritoriului advers. „LE MONDE"
COLEGIUL DE REDACŢIE:
GHEORGHE CAUNESCU, ION CIOCLEI, DUMITRU GHEONEA, REDACJIA Şl ADMINISTRAŢIA TIPARUL
TIBERIU ISTRATE (secretar responsabil de redacţie), LUCIA ELENA Deva, str. Dr. Petru Groza, nr. 35
LICIU, GHEORGHE PAVEL (redactor sef), VASILE PÂJAN. Telefoane: 11275, 11585, 1160C j 44 965 Tipografia Deva, str. 23 August, nr. 257