Page 53 - Drumul_socialismului_1977_10
P. 53
Proletari din toate fărlle, uniţi-vă!
ANUL XXIX
NK. 6 206
DUMINICĂ,
16 OCTOMBRIE
1977
4 pagini — 30 bani
IN SPIRITUL CUVÎNTĂRII TOVARĂŞULUI în prezenta tovarăşului
NICOLAE CEAUŞESCU LA ŞEDINŢA
DE CONSTITUIRE A CONSILIULUI NAŢIONAL HICOLÂE’CEAUŞESCU
AL OAMENILOR MUNCII
s-au inaugurat lucrărife
Perfecţionarea activităţii consiliilor
oamenilor muncii - act de Conferinţei internaţiona
însemnătate deosebită pentru a Crucii Roşii
creşterea participării clasei Republicii Socialiste Româ tovarăşii Manea Măn-ăscu,
în
preşedintelui
prezenţa
Ştefan Voitec, Cornel Burti
nia, tovarăşul Nieolae că, Gheorghe Cioară, Ion
muncitoare la conducerea directă Ceauşescu, 15. s-au inaugurat, Dincă, Emil Drăgănescu, Ja-
nos Fazekaş, Ion Ioniţă, Pe
sîmbătă,
la
octombrie,
Palatul Republicii, lucrările tre Lupu, Paul Niculcscu,
a vieţii eccmomico-sociale celei internaţionale a Confe Gheorghe Pană, Dumitru Po-
XXIII-a
de-a
pescu,
Rădulcscu,
Ghedrghe
rinţe
Crucii
Roşii. Leonte Răutu, Iosif Uglar,
Săptămîna aceasta a avut ce au trecut de la crearea Termocentrala Mintia : Brigada de reparaţii-turbinc Deschiderea de către şeful Iosif Banc, Ion Coman. Teo
loc în Capitala, sub preşe şi insliluţionaJizarca acestor condusă de Gheorghe Angliei execută reparaţia curentă do statului român a lucră dor Coman, Mihai Dalca.
dinţia. tovarăşului Nieolae organisme de conducere larg gradul 1 Ia grupul 3, pe care s-au angajat s-o termine cu rilor acestei impontante Miu Dobrescu, Mihai Gcre,
două zile mai devreme.
Ceauşescu, secrolar general reprezentative şi că rezulta Nieolae Giosan, Ion Ursu,
relevă
preg
Constantin
Dăscălescu,
al Partidului Comunist Ro tele transpunerii lor în via nsimaia DQSDaOBSa reuniuni preţuirea cu deose rel Duma, Ion Stăncscu. Au
nanţă
mân, preşedintele Republicii ţă se întrevăd a fi rodnice.
Socialiste România, pre Potrivit noilor măsuri de 6 6 bită pe care ţartw noastră o Erau de faţă membri ai
şedintele Consiliului naţio . perfecţionare a activităţii Ziua energeticia acordă activităţii mişcării guvernului, reprezentanţi ai
nal al oamenilor muncii, şe consiliilor oamenilor muncii, 99 internaţionale a Crucii Roşii, unor organizaţii de masă şi
dinţa de constituire a Con se va mări componenţa a- rolului ei umanitar, nobilei obşteşti, ai organizaţiilor
siliului naţional al oameni c'estor organe de conducere m Ca in fiecare an, sărbătorirea „Zilei energeticianului" sale misiuni consacrate bi centrale şi locale de Cruce
lor muncii din industrie, con colectivă, îndeosebi prin " prilejuieşte în judeţul nostru, ca şi în întreaga ţară, oma- nelui şi fericirii omului. Roşie din ţara noastră, me
strucţii şi transporturi. sporirea substanţială a nu Sgierea muncii harnice, plină de abnegaţie şi răspundere împreună cu preşedintele dici şi cadre tehnice sanita
Crearea Consiliului naţio mărului muncitorilor care Sa acestui destoinic detaşament ai clasei noastre munci- Nieolae Ceauşescu au luat re.
nal ai oamenilor muncii, ho- lucrează direct în producţie Stoarer- aflat în permanentă întrecere cu timpul, pentru parte la ceremonia deschi De asemenea, erau pre-
tărîtă de Congresul consi şi se va crea, prin lărgirea “îndeplinirea exemplară a sarcinilor pe care partidul, se- derii lucrărilor conferinţei
liilor oamenilor muncii, din birourilor executive, cadrul tovarăşa Elena Ceauşescu, (Continuare în pag. a 4-a
iniţiativa secretarului gene mai corespunzător pentru ■ cretă ful său genera!, tovarăşul Nieolae Ceauşescu, le-a
ral al partidului, documente asigurarea unei conduceri n trasat energeticii româneşti.
le adoptate privind lărgirea colective - permanente. ope » La termocentralele Mintia, Paroşeni sau Gurabarza,
componenţei şi perfecţiona rative, de zi cu zi. în acest «energeticienii au aobîndit însemnate succese muncitoreşti. Plenara OonsigiulusI judeţean
rea . activităţii consiliilor oa context, au fost prevăzute "Asemenea lor, lucrătorii de la l.R.E. Deva, care supra
menilor muncii, orientările măsuri pentru accentuarea veghează necontenit pe magistralele luminii, se mîndresc
şi măsurile cuprinse in cu- delimitării între consiliul “cu realizările muncii lor harnice, demne, responsabile. ai Frontului Unităţii Socialiste
vîntarea—program - - rostită oamenilor muncii — ca “Rîndurile care urmează sînt consacrate omagierii Tărnici- tăţilor de control al oame
Ieri au avut loc la Deva
de tovarăşul NICOLAF, re adoptă linia genera “ei energeticienilor. lucrările plenarei Consiliului nilor muncii ;
CEAUŞESCU în cadrul şe lă de dezvoltare, planul şi judeţean âtl Frontului Uni — Sarcinile ce revin con
dinţei de constituire a aces bugetul întroprinderii şi răs atiaaaaaacn niaBABuan tăţii ’ Socialiste. Da ordinea siliilor locale ale Frontului
tui organism naţional repre punde de activitatea socială de zi a plenarei au fost în
zintă un moment de excep — şi organul operativ, bi fi vegheată pe magistralele luminii! Unităţii Socialiste pentru în
ţională însemnătate pentru roul executiv, care trebuie scrise : făptuirea măsurilor adoptate
— Referat cu privire la or
adîncirea democraţiei socia să acţioneze pentru înfăp ganizarea activităţii de pre de Congresul ţărănimii pri
liste, muncitoreşti, pentru tuirea acestor hotărîri şl să Judeţul nostru, ţara în pe oră. In vîrful stîlpilor vind creşterea efectivelor şi
îmbunătăţirea activităţii eco răspundă în faţa consiliului treagă, sînt împînzite da a- înalţi şi ei de aproape 40 gătire a alegerilor de depu ameliorarea raselor de ani
nomice, prin creşterea ne de aplicarea lor. Astfel, ca devărala magistrale ' aeriene da metri muncesc oameni, taţi pentru consiliile popu male în unităţile agricole
contenită a participării cla preşedinte al consiliului oa prin care curge fără conte lare municipale, orăşeneşti socialiste şi in gospodăriile
electricieni de la secţia înal
sei muncitoare, a oamenilor menilor muncii va fi desem nire seînteie de lumină .şt tă tensiune a l.R.E. Deva. şi comunale ; individuale ale populaţiei ;
muncii — în calitate de pro nat secretarul organizaţiei forţă pentru tăria mereu — Activitatea desfăşurată —■ Informare asupra modu
prietari ai mijloacelor de de partid din întreprinderea crescîndă a României socia In punctele cele mai grele de organizaţiile locale ale lui cum se acţionează pen
producţie, creatori şi bene respectivă, ca prim-vicepre- liste. Iar pentru ca năval acţionează comuniştii Ion Frontului Unităţii Socialiste tru realizarea fondului soli
ficiari ai bunurilor materiale şedinte directorul întreprin nicul şuvoi să aibă zi şi Grecu, Ilie MunieanUj Klotzl pentru. îmbunătăţirea con darităţii internaţionale prin
— Ia conducerea întregii derii, care va îi şi preşedin noapte o curgere netulbura Wiliam, Liviu Bocşer, Adri- trolului oamenilor muncii,
1
vieţi economico-sociale, Ia tele comitetului executiv al în lumina cuvîntării tovară distribuirea de timbre şi
luarea şi înfăptuirea decizii C.O.M.. iar ca vicepreşedinţi tă, oameni de la turbine şi şului Nieolae Ceauşescu la (Continuare in pag. a 2-a)
lor pentru dezvoltarea acce preşedintele sindicatului — pupitre veghează continuu. (Continuare in pag. a 2-a) t Consfătuirea pe ţară a uni
lerată a ţării noastre. Se cu el va conduce şi adunarea Sint oameni cărora astăzi la
vine subliniat că întregul 'generală a oamenilor muncii aducem prinos de mulţumi
complex de măsuri stabilite — şi neapărat un muncitor re şi cărora le zicem simplu
pentru perfecţionarea mun energalKieni.
cii conducerilor colective din care lucrează nemijlocit în Vrednic detaşament noastre in întrecere cu timpul - toate forţele
de
economie reprezintă o con producţie. Se va asigura, de muncă al clasei
în
participarea
asemenea.
tribuţie novatoare, origina muncitoare, pe deplin con
lă, îndrăzneaţă şi realistă ia organul de conducere colec ştient de înalta misiune în
practica vie a construcţiei tivă a Organizaţiei Uniunii credinţată de patrie, ener Ia recoltări şl fnsămtntiri!
fe
socialiste, că aceste noi mă Tineretului a Comunist, a muncii geticienii sint întotdeauna la
meilor.
oamenilor
suri reprezintă o încununare români, maghiari. germani, posturi, fie că muncesc cu
a activităţii Comitetului braţele şi cu mintea la iz Prin folosirea cu randa întreaga suprafaţă. La fer Laude se cuvin şi la adre
Central ai partidului, sînt de alte naţionalităţi, mem voarele luminii, fie că ve ment sporit a forţelor, mij ma dc stat din Bretea Stre- sa cooperatorilor şi a meca
rodul gîndirii revoluţio bri şi nemembri ai partidu ghează la curgerea ei. loacelor mecanice şi a tim iului, personalul muncitor nizatorilor din Beriu, Dobra
lui.
nare a secretarului ge ...Munte. Mai bine de pului favorabil, o serie de de la întreprinderea „Victo
neral al partidului, ai ex 1 000 da metri altitudine. cooperative agricole au reu ria" Călan a recoltat po
perienţei dobîndite în anii (Continuare în pag. a 2-a) Vînt de peste 80 kilometri rumbul de pe 70 de ha. (Continuare în pag. a 2-a)
şit să încheie, în ultimele
zile, - recoltatul porumbului
) şi însămînţările. Inginerul situaţia recoltării porumbului în cooperati
Munca—- izvorul j şef al C.A.P. Buituri, Ana vele AGRICOLE ÎN DE PRODUCŢIE, DATA CONSILII OCTOM-
PE
INTER-
Munţcanu, ne-a făcut preci
15
COOPERATISTE,
DE
LA
PROCENTE,'
«Misii» progresului şi bunăstării j zarea că această unitate, o- BRIE A.C., SE PREZENTA ASTFEL :
recoltării
dată
ou
încheierea
Consiliul
Consiliul
porumbului, şi-a onorat in inter- Realizat inter-
tegral şi prevederile la fon cooperatist % cooperatist
Am poposit în aceste zile de toamnă, \ dul de stat. De menţionat %
etnd înserarea cade mai devreme peste sat l că producţia medie la ha Ilia 78 ~ Dobra 39
şi pădurile s-au arămii, la Dobra, locali- / este mai mare cu 1 500 kg Hunedoara 70 Călan 38
tale aşezată pe malul sting al Mureşului, ţ
«-m Aici, ca pretutindeni' la ţară, oamenii, ase- 1 faţă de cea planificată. Me Haţeg G0 Simeria 27
înspre graniţa judeţului nostru cu Timişul, i
Brad
54
rită evidenţiate şi cooperati
Orăştie
meni albinelor, strîng de zor roadele boga- i vele agricole din Sălaşh de -Geo agili 49 Toteşti 19
40
Jos, flurjuic şi Hăşdat, unde
Deva
18
te ale acestei toamne care. încheie, cu bo- . s-a strîns porumbul dc pe
gate împliniri în toate domeniile vieţii eco- )
nomice şi sociale, al doilea an al cincinalii- 1
tui 1976 — 1980. Am poposit aici acum ’
\ I cînd pămintul . reavăn- primeşte sămînţa ) ....
pîinii de anul viitor. i
Dobra îţi oferă imaginea vie a unei 1 ■ ’ "A
aşezări umane aflate în plin proces de l ;
transformare şi devenire. In centrul ci- 1mm
vie al localităţii se înalţă, impunătoare, ţ
patru blocuri noi cu cile două nivele şi l
unităţi comerciale şi de prestaţii la par- >
ter, un mare magazin universal cu etaj, f
un complex cu unităţi comerciale la par- /
ter şi de deservire la etaj, un restaurant, \
o brutărie şi. magazin de piine, şcoala cu (
prima treaptă de liceu agroindustrial, că- )
minul\ cultural, nouă clădire politico-aă- \
minislrativă, dispensarul medical Umani
şi alte edificii. )
(Continuare în pag. a 3-a) Mecanizatorii Toan FazeCaş şi Roman Danii5, de la S.M.A. Ilia, recoltează porum
bul - cu combinele pe terenul C.Â.P. Deva, iar Aron Vasiu şi Petru Baltă îl transportă
la magazii. Foto: VIRGIL ONOIU