Page 54 - Drumul_socialismului_1977_10
P. 54
Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI O NB
Plenara Consiliului judeţean cadran econoiţiic ■ cadran economic i LIPSĂ LA
i Cind s-c
t şi mieii l<
al Frontului Unităţii Socialiste ţ câni. s-o
* Omagiu hărniciei energeticienilor I > sa din
C
miei.
(Urmare din pag. 1) cii, participanţii la dezbateri ţ Gheorghe
au relevat preocupările con i ’aejbut s-o
siliilor locale ale Frontului
prin aportul organizaţiilor Unităţii Socialiste pentru ca Ei veghează pe ţ debitat cu
de masă şi obşteşti ; întreaga campanie electorală Mintia, Paroşeni, Gurabana — lei. Cine
— Unele modificări in să aibă un caracter de lu turma d
componenţa Consiliului jude cru, să scoată în evidenţă N. Tîrcob]
ţean al Frontului Unităţii atît succesele obţinute, cit magistralele luminii!
Socialiste şi în Biroul exe şi neajunsurile care mai fapte de vrednicie muncitorească A
cutiv. persistă, să facă bine cu LA
La dezbaterile care au a- noscute sarcinile imediate şi ţt In centrul preocupărilor nificaţie deosebită şi prin (Urmare din pag, 1) gram de lucru, îl laşa nu
vut loc pe marginea proble de perspectivă care stau în tuturor colectivelor de cner- faptul că puterea instalată mai atunci cind termină in Salutăm
melor inscrige la ordinea de faţa alegătorilor, a tuturor geticieni de la Mintia, Pa a centralei lor a mai cres an Bodreanu, Csobot Fabi- tervenţia şi seînteia electri practica
află
Gurabarza
zi au participat tovarăşii : cetăţenilor de la oraşe şi roşeni şi neabătută in se prac cut cu încă un grup energe an, Moise Bistrian, Lazăr că aleargă iarăşi spre con ^ oferi cum]
traducerea
in
210
Loghin Dineş, preşedintele sate. Totodată, vorbitorii au tică a măsurilor stabilite de tic de acestei MW, care atins Bretoteanu, Ion Brînduşa, sumatori. tea aleasc
cursul
a
luni
Consiliului orăşenesc Brad scos în evidenţă contribuţia Comitetul Politie Executiv al parametrii prevăzuţi pentru cu ceilalţi tovarăşi din for — Altfel nu ar fi cu pu . grijă — u
al F.U.S., Valeria Stoian, consiliilor populare . la dez C.C. al P.C.R. privind creş trimestrul I 1978. a La suc maţiile lor de lucru. Vre tinţă, nu ne-am îndeplini
vicepreşedintă a Comitetului voltarea economică şi socială terea siguranţei in funcţio cesele dobindile o contribuţie mea potrivnică, munca în datoria faţă de ţară, faţă ţ merţ civili;
judeţean al femeilor, Con a localităţilor, subliniind ne narea instalaţiilor energeti de cea mai mare însemnă condiţii deosebit de grele de noi, ca adevăraţi munci 1 că ne-a f
ordinii
şi
stantin Diaconescu, maistru cesitatea perfecţionării in ce, întărirea fiecare punct disci tate şi-au adus-o : operato nu le-au putut strămuta tori, ca adevăraţi membri ! dem cărţi
de
plinei
Ia
la I.C.S. Hunedoara, Gheor- continuare a activităţii a- lucru. • Colectivul de mun rii Florin Andrei Coposu, Lucia cuvîntul de onoare muncito ai partidului nostru — sub fin hîrtie
Mărgineam!,
Arhire,
ghe Cutean, preşedintele cestora în vederea mobiliză că de ia Termocentrala Min Liviu Ştaier, Ionel Herbei, rească rostit de a pune in linia tovarăşul inginer I librarii n-<
Consiliului comunal Bretea rii şi mai puternice a cetă tia, care are in componenţa Gheorghe Drăgan ; lăcătuşii tr-un timp record conducto Gheorghe Bălan, şeful sec ? Dar, ce v
Română al F.U.S., Ionel La- ţenilor la mai huna gospo sa mai mult de 50 la sută Virgil Tătăhuia, Ilie Antonie, rii de gardă, de protejare a ţiei înaltă tensiune de la J cumpărăto
zăr, prim-secretar al Comite dărire a municipiilor, oraşe comunişti, se prezintă în a- Eugen Albu, Petru Popa, Du celor activi pe linia de 110 I.R.E. Deva. Un singur mi
tului judeţean al U.T.C., Vio lor şi comunelor judeţului. ceastă zi cu realizări remar mitru Dobrescu, Gheorghe kilovolţi Paroşeni — Petro nut de întrerupere a fluxu ^ dorită est
peste 200 milioane
rica Rişcuţia, preşedinta Referiindu-se la celelalte cabile : produşi suplimentar, Ncgrescu, Constantin Ioana, şani — Petrila. lui normal de curgere a e- i tr-o hîrtie
kWh
Marc,
Consiliului judeţean al Or probleme supuse ' dezbaterii - ceea ce înseamnă depăşirea Aurel Şandor, Mircea Lakatos nergiei electrice ar însem I mărfuri, n
Traian
Muncran,
ganizaţiei pionierilor. Andrei plenarei, cei care au luat angajamentului anual îmbu Geza ; electricienii Gheorghe ...Miez de noapte. La na pentru platformele in ţ zaice ? In
Soos, preşedintele Consiliu cuvîntul au arătat, în spirit nătăţit ; o producţie globa Hirşovcscu, Gheorghe Ichim, transformatorul de 40 MV A, dustriale din judeţ, din ţară l însă, arr
lui judeţean al oamenilor critic şi autocritic, necesita lă peste plan de 41 milioane Mircea Dclicl, Ioan lancu, staţia Petrila, se impune o daune de milioane de lei. .* ambalate
muncii de naţionalitate ma tea unei preocupări mai in lei ; depăşirea productivită Gergcly Dczideriu, Ioan Ur- intervenţie rapidă. Prima O spun cu toată certitudi V foiţă.,. G
ghiară, Cornelia Pârău, tense a consiliilor locale ale ţii muncii cu 20 740 lei/fic- san, Ioan Domşa, Liviu Aron, soseşte formaţia de electri nea, cu mîndrie, că toţi cei
eare om al muncii ; realiza
membră a C.A.P. Unirea, F.U.S. pentru perfecţionarea rea unui indice de utilizare Aurel Slanciu, Ioan Ruja Paul ; cieni condusă de comunistul 215 oameni pe care-i avem |j (N. Gorun
chimiştii
losif
Moţi,
Nicolae Pilly, preşedintele şi îmbunătăţirea activităţii a maşinilor-unclte de 90,3 Ia Pasere, Liviu Marc ; maşi- Constantin Vilceanu. In pu in secţia au înţeles acest
Consiliului judeţean al oa echipelor de control al oame sută, faţă de 87,4 la sută an nistii Aurel Căsălcan, Mihai ţine minute îi vine in aju adevăr, acţionează in conse UŞI... I
menilor muncii de naţionali nilor muncii, pentru o mo gajament. a Pentru energe- Ghiţulescu ; mecanicii de lo tor cea condusă de Samson cinţă, fără a-şi drămui * Pentru e
tate germană, Mircea Urs, bilizare mai activă'a ţărani ticienii de ia Mintia, ziua comotivă Ioan Colbca şi Si- Oană. Petre Păcurar, Pom- timpul, puterile, priceperea,
preşedintele Consiliului co lor cooperatori şi a celor cu lor din acest an are o sem klodi Toma. piliu Paşca, Voicu Şerban, oriunde şi oricînd e nevoie \ spectacole
munal Riu de Mori al gospodărie individuală pen Ion Iuga, Szedlacsek Alexan de ei, fără a ţine seama l „Arta" di
F.U.S., Viorel Jianu, priim- tru creşterea efectivelor de dru, Cornel Ghiţă, Toth că-i noapte sau zi, arşiţa ’ « intrare
vicepreşedinte al C.J.E.F.S., animale şi ameliorarea rase Eugen, alături de colegii lor, sau ger, viscol ori furtună.
Ştefan Tripşa, maistru oţe- lor. muncesc cu o dirzenie cu ...Astăzi, în ziua pe care
lar la C.S. Hunedoara. Plenara a adoptat măsuri totul aparte şi transforma ţara le-a închinat-o, un
Subliniind faptul că pre de îmbunătăţire a activităţii torul de 71,4 tone este echi gind de recunoştinţă aleargă
gătirile pentru apropiatele consiliilor locale ale F.U.S. pat, pregătit şi înlocuit in spre energeticienii judeţu
alegeri de deputaţi în con în problemele supuse dezba scurtă vreme, energia elec lui, ai ţării, lăudindu-le iz- : za-tă de s
siliile populare municipale, terii. trică de forţă şi lumină bînzile muncii prezente, că
orăşeneşti şi comunale — e- curge iarăşi fără a întîlni în rora ei le vor alătura me ţ tori şi o c
veniment politic de seamă — în legătură v eu unele mo cale vreo împotrivire. reu altele, mai mari, mai s curte, pe
se desfăşoară în condiţiile dificări ce au intervenit în ...Oamenii aceştia care strălucitoare l r mai puţin
unui puternic avînt în mun activitatea unor tovarăşi, veghează zi şi noapte ma 1 întrebaţi :
că al maselor pentru înfăp plenara a aprobat modificări gistralele luminii n-au pro- GH. I. NEGREA \ ză ?" Ba
compo
tuirea hotăririlor Congresu corespunzătoare în judeţean / zeşte num
nenţa
Consiliului
lui al Xl-lea al partidului, ) uşii.
ale plenarelor C.C. al P.C.R., al F.U.S. şi a biroului exe La recoltări şi însămînfări
cutiv.
a sarcinilor izvorîte din re \ Oricum,
centele expuneri ale secreta în încheierea' lucrărilor l nu se rez
rului general al partidului, plenarei a luat cuvîntul to (Urmare din pag. 1) recoltările şi semănatul, azi, > pective se
tovarăşul Nicolae Ceauşescu, varăşul Ilie Rădulescu, prim- duminică, toţi locuitorii sa ţ guboase
pentru întîmpinarea cu rea secretar al Comitetului ju şi Riu Bărbat — unităţi ca telor sîrtt chemaţi să parti teatrului
lizări deosebite a Conferin deţean Hunedoara al P.C.R., re au însămînţat griul pe cipe la acţiunile organizate ta tori i
ţei Naţionale a partidului şi preşedintele Consiliului ju întreaga suprafaţă planifica-» de comandamentele comuna
a celei de a XXX-a aniver deţean al Frontului Unităţii tă, întîmpinind astfel „Ziua le pentru agricultură. Folo . timpul vi;
sări a proclamării Republi Socialiste. recoltei" cu succese de sea sind judicios forţele şi tim \ truşii fc
mă în muncă. Ieri, semăna pul bun de lucru în cîsnp, t Drozd).
Atelierul mecanică II de Ia C.S. Hunedoara. In fotogra tul griului era aproape de există condiţii ca întreaga
ÎN PREGĂTIREA conferinţei fie mortezorul Dumitru Caraba, un tînăr bine pregătit pro finalizare şi la C.A.P. Haţeg. recoltă să fie strînsă fără \ YALA „I
fesional Îşi depăşeşte planul lunar în medie cu 10-15 la sută. Pentru a încheia grabnic pierderi.
EXTRAORDINARE A ORGANIZAŢIEI ^ Anunţă
t noştri p
Ritmicitate şi calitate-direcţii prioritare în * prezentei
JUDEŢENE DE PARTID ţ foarte cu
i tip Yale,
activitatea preparatorilor din Lupeni fia aparta
Adunări ale organizaţiilor de parfid ? tate maje
l este pe c
In cadrul întreprinderii mereu în atenţie ea pro nerea permanentă în bună lierul mecanic, de exem „rara <
Exigenţă şi răspundere de preparare a cărbunelui ducţia preluată să fie în stare a suprafeţelor de plu, au remediat o serie V Je 2 săp
Valea Jiului, preparaţia nobilată ritmic, integral, clasare de pe ciururile vi de defecţiuni constructive ^ mal demi
Lupeni ocupă un loc im încât să putem onora la brante, întreţinerea şi ex la unele instalaţii de pre 1 care au
în conducerea activităţii portant. Aici se înnobilea timp contractele către be ploatarea raţională a uti parare, ceea ce fac şi în > lele „b
* ză integral cărbunele coc- neficiarii noştri — cocsa- lajelor de desecare, ceea prezent la filtrele de flo- răspuns
sificabii extras la Lupeni, Vii hunedoreni.. ce a permis — în paralel ţaţie. Tot în vederea îm Nu avem
Activul comitetului de nimă în aprecierea că re 1 ' Urieani,' Bărbăteni, care' Ar mai fi de' . amintit cu creşterea scoaterii, res bunătăţirii calităţii înno- . miţi ? —
partid de la Ţesătoria de zultatele de pînă acum ex este expediat apoi uzinei măsurile şi acţiunile în pectiv sporirea producţiei bilatului şi creşterii recu ^ acum res
mătase Deva a analizat primă doar o .parte a po cocsochimice din Hunedoa treprinse de preparatori de cărbune înnobilat — şi perării, luna aceasta vom merţului
modul’în care se desfăşoa tenţialului acestui colectiv. ra şi folosit în reţeta de pentru creşterea procentu reducerea sensibilă a- umi pune în funcţiune linia a \ • tea da a
ră activitatea pentru în Deosebit de expresiv fabricare a cocsului meta lui de recuperare a căr dităţii. Il-a. de flotaţie, instalaţie ţ cea Lepă
deplinirea planului pe a- pentru nivelul de exigen lurgic. Cele două secţii modernă, cu un grad ri Al
nul în curs şi a conturat ţă cu care. au fost abor noi, moderne, ale prepara- dicat de selectivitate. In-' j
principalele sarcini ce stau date sarcinile este trata ţiei, cărora colectivul de cocs mai mult şi mai bun tregul nostru colectiv, din Deşi în
în faţa colectivului în cel rea aspectelor legate de aici le-a adus îmbunătăţiri ; din cărbune de Valea Jiului rîndul căruia ar putea fi ţ trebuie se
de al treilea an al cinci calitatea producţiei. O bu şi perfecţionări — după ţ da activi
nalului. Totul a fost făcut nă parte din vorbitori au darea lor în exploatare —, evidenţiaţi şefii de echipă I ) a fiecărei
în strînsă legătură cu i- . subliniat că deşi la calita au atins înainte de termen bunelui special, care, în Ajungînd la acest capi Octavian Chelaru, Racz întîmplă
deile şi orientările des te s-au obţinut rezultate parametrii. Preparatorii fiecare lună din acest an, tol — al calităţii producţi Ştefan, Carol Henţiu şi locuri luci
Iuliu
prinse din cuvîntările' se bune este necesară în con din Lupeni cunosc bine a fost depăşit. In septem ei de cărbune preparat — Emil Alecu, maiştrii Becsuk, napoda. C
Cazimir
Antal,
cretarului general al parti necesităţile sporite' ale e- brie, recuperarea de spe ni s-a explicat că procen Gheorghe Pană şi Ioan cest gen
şi
o
dului, tovarăşul Nicolae tinuare atentă în preocupare sens. conomiei naţionale de căr cial a fost depăşită cu 0,1 tul de umiditate este mai pildă, la
mai
acest
Ceauşescu, la - consfătuirile bune coesificabil, îşi sub la sută. Dar se putea şi scăzut decît în alţi ani, Turcilă, electricienii Ioan (contabil
de lucru de la C.C. al Rezerve însemnate au fost ordonează toate preocupă mai mult, era de părere dar că nu se situează la Steian, Arvay losif şi Ioan cob). Aici
P.C.R. din septembrie a.c., semnalate de adunare şi rile acestor cerinţe majo interlocutorul. Aceste de nivelul cerinţelor. Bolunduţ, este hotărit să disciplina
de pe poziţiile unei depli în nivelul cheltuielilor la re. păşiri au avut la bază pu — Fără a neglija pro muncească mereu . mai du-se plăl
ne seriozităţi şi răspunderi. 1 099 lei producţie marfă. blemele recuperării şi ca bine, să-şi îndeplinească în casări, po
Subliniind seriozitatea cu — Mai întîi — arată in nerea în funcţiune a noii
Analiza s-a centrat, fi ginerul Tudor Geamănu, instalaţii de flotaţie — cu lităţii producţiei, ci toc mod exemplar sarcinile tehnie sin
resc, pe indicatorii canti care comitetul de partid şi şeful preparaţiei Lupeni selectivitate mărită —, mai pentru a le soluţiona de plan, asigurînd siderur- ( controlul
tativi şi calitativi ai pla consiliul oamenilor muncii — ne străduim să menţi atingerea parametrilor de mai ‘bine — releva mais giştilor cantităţile mereu 1 multe scă
nului, subliriiindu-se cu conduc activitatea colecti nem permanent în stare către instalaţia de hidro- trul Oliviu Florea, preşe sporite de huilă cocsifica- ţ buie fă
satisfacţie justificată rea vului, vom mai adăuga de funcţionare ambele li cicloane, concepută şi rea dintele comitetului sindi bilă pe care le reclamă e- i aici pentri
lizări importante.,Pe 9 aici un element, anume nii de preparare, chiar lizată de un colectiv de catului de la preparaţie — conomia naţională.- 1 nu mai
•luni se înregistrează depă faptul că în adunare a dacă trebuie să ' lucrăm muncitori şi specialişti din oamenii noştri gîndesc şi •s. ^ (T. Nicola
şiri consistente la produc fost supus dezbaterii un numai cu una. Apoi, avem cadrul, preparaţiei, menţi acţionează. Cei de la ate DUMIJRU GHEONEA
11
ţia globală, marfă, fizică, bogat plan de măsuri, cu .. ■ ^ — s
la productivitatea muncii, prinzător, detaliat şi con realizarea investiţiilor şi a s
beneficii, calitate ş.a. Cu cret, ale cărui obiective exportului, îndeosebi a ex l Cum,
aceeaşi atenţie au fost a- sînt desprinse cu multă a- Perfecţionarea activităţii consiliilor oamenilor muncii portului pe devize libere tîmplat
nakzate şi angajamentele, tenţie şi răspundere din pentru a încheia anul cu o to C.A.I
unde, de asemenea, se re cuvîntările secretarului ge rienţa muncitorească. care de conducere a economiei balanţă echilibrată, o aten nă s-a
liefează rezultate bune. neral al partidului la cele (Urmare din pag. 1) aduce un spor de viaţă, de judeţului nostru stau in a- ţie cu totul deosebită să se oilor ca
Toţi cei_ care au luat cu două consfătuiri din sep mai bună cunoaştere a rea ceastă perioadă, aşa după acorde pregătirii producţiei ne varze
vîntul, între care Minerva tembrie, la plenara Consi Măsurile stabilite 'asigură lităţilor, de spirit revoluţio cum sublinia secretarul ge anului 1978, mai ales acolo aici pr
Agrima, Ion Radu, Petru liului Naţional al Frontu creşterea şi mai puternică a nar în organele colective. neral al partidului, la şe unde se va trece la redu rajare, <
Katzander, Zoiţa Mătăsa- lui Unităţii Socialiste şi la rolului conducător al orga De asemenea, dezbaterea în dinţa de constituire a Consi cerea duratei săplăminii de să „cec
lucru. Organizaţiile de partid,
ru, Ioan Ciornei, Traian şedinţa de constituire a nizaţiei de partid în întrea adunările generale ale oame liului naţional al oamenilor consiliile oamenilor muncii te cu. le
muncii,
sarcini
deosebite.
economico-so-
activitate
ga
Ţîrlea, au abordat realiză Consiliului naţional al oa cială a întreprinderii, a răs nilor muncii nu numai a Mai sînt numai .două luni şi trebuie să acţioneze cu per
aspectelor de producţie, ci şi
rile prin prisma exigenţe menilor muncii. Planul, punderii secretarului şi co a celor care privesc activi jumătate pînă la încheierea severenţă pentru obţinerea problem
lor pe care secretarul ge completat cu o seamă de muniştilor în munca de con tatea sindicatelor va asigura anului. Trebuie luate toate unei producţii maxime la oarece
neral a! partidului, tova propuneri, constituie o bu ducere efectivă, ridicarea ni o cuprindere largă şi unita măsurile pentru a asigura 1 000 lei fonduri fixe, pen legumei»
răşul Nicolae Ceauşescu, nă bază de acţiune pentru velului muncii consiliilor de ră de către acestea a pro realizarea planului în fieca tru realizarea ritmică a pla putea f
le-a înfăţişat la şedinţa rezultate superioare în conducere prin sporirea nu blemelor vieţii economice, re unitate, nu numai valo nului, aplicarea corectă a raje.
de constituire a Consiliului toate domeniile. mărului membrilor care lu culturale, sociale, de educa ric, ci şi fizic, la toţi indi Legii retribuţiei, întărirea de aser
fiecărei
colectivităţi
ţie
ale
naţional al oamenilor mun crează direct în producţie, de muncă. catorii, atît la productivitate răspunderii fiecărui om al inadmisi
îmbinarea
cadre
experienţei
şi
cit
la
beneficii,
cii. Adunarea a fost una C. ARMEANU lor de conducere cu expe In faţa organelor colective acţionat cu hotărîre pentru trebuie muncii, a ordinii şi discipli
nei.