Page 55 - Drumul_socialismului_1977_10

206 0 DUMINICĂ, 16 OCTOMBRIE 1977 Pag. 3

Agendă electorală
1ĂRĂTOARE \ DEBUT
umârat oile l Furnaliştii, oţelarii şi
■A.P. Roş- i laminatorii Hunedoa­
instotat lip- / rei au participat la
o
amplă
manifestare
ctiv a 24 ) Adunări pentru depunerea candidaturilor de consacrată debutului ce­ 7 zile în sport
ciobanul l lei de-a doua ediţii
iran a în- i a Festivalului naţional
Ide, "fost l deputaţi in consiliile populare ,,Cîntarea României". Pe­ ® început, la Washing­ tr-un scurt repaus compe-
ia de 3240 ţ ste 1 000 de siderurgişti ton, cu un deosebit succes, tiţional acasă, la Hunedoara,
-şi păzeşte I Adunarea alegătorilor din didate, cetăţenii Iuliu Pa- Simeria, conlucrînd in mod au vizionat un mare turneul gimnastelor româ­ campionul ţării la tenis de
lide punga. j circumscripţia electorală o- piu, Maria Burcezan, Con­ fructuos cu familiile pentru spectacol prezentat la ne, în frunte cu Nadia Co- cîmp, Dumitru iiărădău,
răşenească nr. 4 Simeria; stantin Chiciu, Cornelia Va- realizarea sarcinilor puse de Clubul ,,Siderurgistul“ măneci, în S.U.A., a con­ care aşteaptă un... urmaş.
din ziua de ieri, 15 octom­ sile, Dimitrie Ardeleanu şi partid în faţa şcolii. din Hunedoara de for­ tinuat la New York, New • Analizînd calitatea arbi­
|E
r J brie, unde şi-au depus can­ Szabo Agnetă. Toţi au evi­ maţiile artistice fruntaşe Qrleans (20 000 de specta­ trajelor prestate în etape- '
1
ale combinatului.
1ALAJ \ didaturile pentru un loc de denţiat succesele obţinute şi tori !) 'şi se va încheia la le campionatului de fot­
deputat în consiliul popular s-au referit la modul în ca­
u căldură \ ■tovarăşele Doina Moisescu re se gîndesc să acţioneze în cursul ziilei de ieri au DE ZIUA Hartford, fetele noastre bal, Colegiul central al
arilor de a i şi Doina Vasilică a prilejuit împreună pentru ca preve­ avut loc mai multe adunări ENERGETICIANULUI cucerind generoase şi en­ arbitrilor a stabilit o listă
torului car- J o trecere succintă în revistă derile planului de dezvolta­ în cadrul cărora s-au depus • La Termocentrala tuziaste aplauze şi noi — cam lungă ! — de „ca­
ibalată cu \ a succeselor dobîndite de oa­ re economico-socială a ora­ candidaturi pentru alegerile Mintia s-a deschis o ex­ confirmări ale înaltei cla­ valeri ai fluierului".., co­
?mn de co- l menii muncii simerieni în şului Simeria să fie înde­ generale de deputaţi de ' la poziţie de piese de se a gimnasticii româneşti. rigenţi. Printre ei, şi cîţi-
o-
înfăptuirea
şi
sarcinilor
plinite în bune condiţiuni, iar
lată, însă, i biectivelor prevăzute în pri­ contribuţia la realizarea pro­ 20 noiembrie a.c. In oraşul schimb asimilate aici în • Luni au început, în Ca­ va „cunoscuţi" de-ai noştri:
dat să ve- 1 mii doi ani ai actualului gramului suplimentar de Haţeg şi-au depus candidatu­ ultimii ani. Multe dintre pitală, finalele campiona­ N. Dinescu, N. Rainea, M.
împachetate ^ cincinal, realizările în do­ creştere a producţiei — aşa rile Anca Eleonora şi Ste- tului naţional de box, fă­ Moraru, C. Manuşaride şi,
sac. Sigur, t meniul învăţămîntului şi cum s-a subliniat în recenta gărescu Cornelia, muncitoare ră Simion Cuţov şi Niţă bineînţeles, R. Şerban. Re­
in cadrul cooperaţiei meşte­
iici o vină. I culturii, pe plan cdilitar- cuvîntare a tovarăşului şugăreşti, in circumscripţia ’Robu, indisponibili medi­ gretabil că între aceştia se
avem noi, ) gospodăresc, în îmbunătăţi­ Nicolae Ceauşescu — să fie electorală nr. 1 ; Svering 6 zi la alta cal. ® Balcaniada de tenis află şi hunedoreanul V'a-
rea condiţiilor de muncă şi
că o' carte l de viaţă ale cetăţenilor. Au cit mai substanţială. lor vorbitorii Aurica, tehnician agronom, de masă, desfăşurată la sile Tătaru. Se mai întîm-
în
cuvîntul
nbalată în­ fost subliniate, totodată, sar­ s-au oprit asupra sarcinilor şi Malania Gtlodeanu, conta­ Braşov, a ■ fost dominată plă şi unor arbitri buni...
tinată altor . cinile şi obiectivele ce tre­ şi răspunderilor ce revin fa­ bil, în circumscripţia nr. 2; acestea pină nu demult net,, la feminin, de echipa ® A reapărut, în lumea
Chiriţă
bibliotecară
Emilia,
mai... pro- ( buie înfăptuite în anul vii­ miliei şi şcolii în creşterea şi Ţămăşloni Dumitrana, în­ se importau. • Concursul României şi Maria Alexan­ fotbalului, Valeriu Căli-
profesional „Cel mai bun
celaşi timp, - tor şi în întregul cincinal, şi educarea copiilor, în for­ văţătoare, în circumscripţia energetician'- a fost cîş- dru — campioane balca­ noiu, ca observator fede­
răzut cuie . acţiunile de mai mare am­ marea lor ca cetăţeni şi pa­ nr. 3 ; Barbu Florioa şi Popa tigat de Vizante Popa şi nice. La băieţi, încă nu ral, şi a „debutat" ia me­
hîrtie fină, ij ploare care vor fi întreprin­ trioţi, ca viitori şi demni Ana, profesoare, în circum­ Rodica Pavel, care parti­ avem o... Maria Alexandru ciul Jiul — Poli. Iaşi. •
noi
de
pentru
se
ridicarea
ie de gust. I construcţii de locuinţe, o- constructori ai socialismului scripţia nr. 4 ; Olteanu Ana, cipă la faza pe ţară a — sportivă modei, exem­ După o reapariţie salutară,
şi
oraşul
comunismului.
în
Energeti-
biective social-culturale şi Simeria funcţionează şcoli normator, şi Nâdăşan Auri­ concursului. la • Mintia au plu de longevitate şi con­ o dispariţie... repetată:
cienii
ca, contabil, în circumscrip­
de
de ordin edilitar la care sînt generale de 4 şi 8 ani, un servare a valorii competi­ Narcis Cornan, portar bun,
ÎNTABILE chemaţi să-şi aducă o con­ liceu mecanic, fiind şcolari­ ţia nr. 5. în comuna Bretea petrecut aseară, cu fa­ dar cam plimbăreţ şi,.,
) tribuţie activă deputaţii, toţi Română : Tănăsoni Maria şi miliile, în sala cantinei tive. • In centrul atenţiei uşor de pierdut. ® Luptă­
itrunde la cetăţenii. zaţi toţi copiii, iar în grădi­ Costea Elena, cooperatoare, lor restaurant, iar cei de opiniei publice, al preocu­
e la sa<la / în cadrul dezbaterilor au niţe sînt cuprinşi toţi copiii în circumscripţia electorală la I.R.E. Deva, la „Sar- părilor specialiştilor — torii români au debutat cu
de vîrstă preşcolară.
>eva, există ) luat cuvîntul tovarăşii Pa- Cadrele didactice, din rîn- nr. 8 Plopi ; Pop Victoria şi mis“, tot împreună cu pregătirea echipei repre­ bine ia campionaiele mon­
cipală utili- ţ vel Irimie, din partea con­ dul cărora 'fac parte şi Covaci Doina, cooperatoare, tovarăşii de muncă, cu zentative de fotbal pentru diale de greco-romane de
siliului orăşenesc al F.U.S., candidatele de deputat, sînt în circumscripţia nr. 15 Ruşi; familiile. meciul cu Spania ! După ia Goteborg. © Miercuri, I
Ştefan Florin, secretarul bi­ bine pregătite şi muncesc cu Cutean Gheorghe, primarul NOUTĂTI chinuitoarea etapă de 19 oct., sub genericul „Da- I
roului executiv al consiliu­ răspundere pentru creşterea comunei, în circumscripţia ciadei", în cadrul „Cupei'
lui popular, Doina Moisescu, şi formarea pentru muncă şi nr. 16 Ruşi. în comuna Cer- EDILITARE miercuri — majoritatea ■României", la Certej, un'
teju de Sus : Cătană Nichi-
s-au
gazde
t şi Doina Vasilică, can­ viaţă a fiilor cetăţenilor din for, maistru şi Ioan Haneş, LA VULCAN formaţiilor în obţinerea victo­ mare meci de atracţie:
chinuit
atorii plăti- l mecanic, în circumscripţia în oraşul Vulcan,, luna riei, inclusiv Corvinul şi Aurul — Victoria Căian.
intrare, prin l nr. 15 Nojag ; Păcurar Pe­ aceasta, şantierul nr. 3 Jiul —, campionatul a fost Pină atunci, însă. Victoria
spectatorii J tru, lăcătuş mecanic, în cir­ T.C.H. finalizează lucră­ întrerupt. Spre binele se­ .va susţine, astăzi, meciul
titori. O să ) Munca—izvorul cumscripţia nr. 16 Nojag ; rile la blocul 30 B, lecţionaţilor, dar şi al e- cu Minerul Lupeni — e-
există pa- l Ştef Comei, miner şef de bloc-turn cu 65 de apar­ chipă în mare criză de
tamente, situat în cartie­
ă, dar pă- / progresului şi bunăstării brigadă la E.M. Certej, şi rul Micro — 3 B din Co- chipelor... neantrenate în puncte. ® Săptămâna a-
Iordache Ion, miner pensio­
,o faţă" a \ nar, în circumscripţia nr. 17' roeşti. El va fi urmat, reprezentarea fotbalului. ceasta, cadre tehnice 'de
\ Văi-maga : Gherman Blaj tot în acest an, de frate­ Era cit pe aici ca şi Jiul specialitate ale C.J.E.F.S.
a problema (Urmare din pag. 1) Ioan şi Ştef Dumitru, ţărani le său geamăn, blocul să furnizeze lotului un ju­ au participat la o amplă
, uşile-res- \ . ou gospodărie individuală, 30 A. O altă lucrare im­ cător, Ştefan Covaci l-a acţiune de selecţie şi tes^
dovedi pă- \ Economia comunei, aflată în continuă dezvoltare şi in circumscripţia nr. 18 Văr- portantă a început în chemat pe Sălăgean la lare organizată la Şcoală
bulevardul
:ru casieria l modernizare, este reprezentată de ramura sa de bază : maga : Podean Ioan. învăţă­ Coroeşti, în anume o lot, pentru amicalul cu sportivă Petroşani. ® Joi,
şi
„Victoriei"
entru spec- ' agricultura. Cele 4 cooperative agricole — Roşcani, Do- tor, şi Senaficean Gheorghe, staţie PECO care va a- Grecia, în care au jucat la Hunedoara, a avut loc
cooperativei
co­
preşedintele
injaţf' în bra, Lăpuşnic şi Răduleşti — precum şi cele două ferme din nou... Troi, Zamfir, un meci-restanţă din
I.A.S., din care una zootehnică, vor realiza în 1980 o munale de consum, în cir­ vea patru pompe şi două campionatul diviziei B de
rii de in- producţie globală mai mare cu 3 milioane lei faţă de 1976. cumscripţia nr. 19. în comu­ bazine. Lucrarea va fi Criş-an. Aşa că Sălăgean a
>ilete. (C. Se prevede ca pină in 1980 să se construiască un com­ na Rapoltu Mare : Junie Si- executată de o întreprin­ rămas la Petroşani, pentru handbal feminin : Con­
plex intercooperalisl cu 700 vaci pentru lapte şi să se mina şi Cigmăiian Victoria, dere specializată din Tîr- a se pregăti, împreună cu structorul — Voinţa Odor-
înfiinţeze o asociaţie intercooperatistă pomicolă pentru cooperatoare. în circumscrip­ gu Mureş. echipa sa, în această în­ hei 11—;8. Cîteva meciuri,
RE RARA" J valorificarea superioară a terenurilor agricole în pantă. ţia nr. 6 ; Filip Ioan, prima­ trerupere ce poate avea ale Constructorului au fost j
Industria — ramură care se dezvoltă intr-un ritm alert rul comunei, in circumscrip­ SEARĂ bune urmări în viitoarea amînate din cauză că trei *
1
>e cititorii /
— este reprezentată acum de o unitate de exploatare şi ţia nr. 4 ; Deac Manase şi DE AUTOGRAFE evoluţie a echipei. Este, de jucătoare — Cristina Lada» <
'intermediul ) Magda Nicolae. cooperatori
industrializare a lemnului, un atelier care produce mo­
ibrici că 1 bilier comercial, un atelier de reparaţii şi întreţinere a in circumscripţia nr. 17 Ra- Miine seară, orele 18,00, fapt, şi pentru Corvinul un Oltea Jalbă şi Rodica A'rp '■
ta broască i maşinilor şi mecanismelor forestiere, a mijloacelor de polţel ; Silvăşân Florian, a- la librăria „Mihai Emi- prilej de recuperare şi re­ deleanu — au făcut parte ■
rre sînt do- * transport rutiere, gara C.F.R. ş.a. Amplasarea de noi sistent medical. în circum­ nescu" din Deva va avea facere a accidentaţilor, ca din selecţionata de junioar .
a uşilor de \ obiective industriale şi dezvoltarea celor existente va scripţia nr. 16 Rapolţel. In loc o seară de autografe şi -pentru ridioarea formei re a ţării, care ocupa locul'
permite realizarea in 1980 a unei producţii globale indus­ oraşul Uricani : Jampa Mir- prilejuită de apariţia nou­ unor jucători — Economu, 3 la recent încheiatele
ele noastre, l
triale de 100 milioane lei, obţinindu-se în numai 5 ani cea. primarul oraşului. în lui roman al scriitorului Cassai, Dumitriu — la ni­ campionate mondiale. ;
le a deveni /
o dublare a acesteia faţă de 1975. circumscripţia nr. 6 ; Făgaş Radu Ciobanu, „Ultima velul posibilităţilor lor. •
In De*"} j Toate prefacerile care s-au produs şi se produc con­ Petru, lăcătuş mecanic, în' vacanţă". NICOLAE. STANCIU
i (daca' nu i tinuu au ca izvor unic politica partidului de dezvoltare circumscripţia nr. 1. S-a aflat, în trecere, în-
1
Jturor celor i şi înflorire economico-socială a tuturor localităţilor ur­
tat aminti- 1 bane şi rurale acea linie de forţă a Programului par­
e" li s-a i tidului elaborat de Congresul al Xl-lea care uneşte, mo­
abil : — i bilizează şi însufleţeşte toate forţele creatoare ale na­
ţiunii noastre socialiste în măreaţa operă de construcţie
Cînd prr- > socialistă şi comunistă a patriei.
tim ! Poate ţ ■Şi aici, ca pretutindeni în ţara noastră, munca este
abilii co- l izvorul progresului, civilizaţiei şi bunăstării. Şi oamenii,
in vor pu- / proprietari, producători şi beneficiari direcţi ai rezulta­
puns. (Mir- ţ telor muncii lor, acţionează cu fermitate şi răspundere
pentru traducerea în viaţă a politicii partidului de dez­
voltare şi înflorire economico-socială a comunelor —
DA \ politică in care văd expresia propriilor interese şi nă-
zuinţi. Astăzi comuna Dobra este o localitate în plină
ontabilitate dezvoltare economică şi socială, edilitară şi culturală şi
ieşti oglin- unde condiţiile de muncă şi de viaţă ale oamenilor se
economice apropie tot mai mult de cele de la oraş. Şi nu peste
aţi, se mai ^ mulţi ani se va produce şi aici acel salt calitativ, prefi­
în unele i gurat în Programul partidului, care este trecerea de la
sat la oraş.
decurg a- J N. BAD1U
aţie de a- ţ Cartiere noi în municipiul Deva. Foto: VIRGIL ONblU
tîlneşte, de l
i.P. Petreni 1
Aurelia la- 1 „ULTIMA nu doar să le „predice", stre-
pa­
printre
abil
curîndu-se
e respectă i VACANŢĂ" ragrafe. 150 de ani pentru
asă, făcîn- i Cartea ■ scena ■ ecranul Teatrul de stat Oradea pre­
In
ro­
îct din în- i mâne peisajul literaturii numele zintă comedia „Piatra la ri­
contemporane,
le în zoo- j scriitorului Radu Ciobanu a nichi" a lui Paul Everae firul de mătase
şi pe scene ale ■ teatrelor din
vălmăşite", I devenit o prezenţă incontes­ azi, de cele ale întregii so­ mai precis o satiră virulen­ judeţul nostru. Spectacolul
In
7
entiv are .' tabilă. scriitorul mai — puţin de hu- cietăţi, in raport cu care se tă, in care nu e greu să-l — satiră virulentă — invită Întreprinderea ,,Visco- cea — 31 ani, Olilia Poe-
ani,
devenit
etc. Tre- \ nedorean — ne-a dat bucu­ şi definesc. Sper că am recunoşti pe dramaturgul la reflecţie. za“ Lupeni. Chimista Ma­ nar — 30, Rozalia Sălă-
scriu
ordine şi l ria întiinirdi cu 8 lucrări ale reuşit să intereseze o' carte care perspicace, bătăios, hotărit ria Venczel, şefa secţiei jan — 30, Aurelia Brăneţ
mai
necruţător
demaşte
să
— 30. Cinci femei, cinci
deopotrivă
să
oglinda să / sale. Apariţia noului roman toate virstele. Aceasta am şi vechi şi mai noi tare de NORA fire, bună cunoscătoare a comuniste — muncitoare
producţiei şi a lucrătoare­
ne-a
pri­
„Ultima
vacantă"
:e strîmb ! 1 lejuit un mieroinlerviu cu urmărit. Rămîne de văzut în comportament, de etică. Pen­ lor, ne-a condus într-o harnice şi pasionate —
Versiunea
filmică
n-au
ro­
autorul. ce măsură am izbutit. „Ultimă tru că, .cu din totul păcate, care, manului Snakha de a Gherghi încăpere mult mai mică .au adunat la activ îm­
această...
dispărut
cei
După
—
— Ce vreţi să însemne „Ul­ preună peste 150 de ani
tima vacanţă" in creaţia vacanţă", ce se află pe ma­ intr-un fel sau altul,/aten­ Karaslavov, purtînd la noi decît o hală obişnuită. O
IMPA sa dumneavoastră de lucru 7 tează la bunele moravuri, la titlul Nora, este un adevă­ de cind, in acelaşi loc de
dumneavoastră ?
aducînd
dramă,
film
—
la
tEA — Intre două romane isto­ căruia Lucrez i-am un roman, sănătatea societăţii. rat ecran de tragedie familia­ muncă, fac, zi de zi, a-
fixat
pe
nu
o
încă
rice, „Ultima vacanţă" în­ Toate lucrurile care se In- accente celaşi lucru : controlează
s-a în­ seamnă întîi de toate expre­ titlul, dedicat evenimentelor tîmplă în această comedie lă, declanşată de avariţie şl calitatea scuturilor de
moi trecut sia obligaţiei scriitorului de care au dus la înfăptuirea — de fapt o suită de mo­ cupiditate. Iurtalan, persona­ mătase. Firele trec cu
Marii Uniri din 1918. Ar ur­
cu
a Mureşa- a nu se rupe de actualitate. ma să apară în 1978, la Edi­ mente luminate de — autor intrigă. jul central al filmului, este maximă viteză prin mîi­
excelent
individualizat
ac­
bMtz-ul
de
revoltă
doilea
al
furajanea In experienţă : rînd înseamnă tura Emineseu, cu prilejul Cum de este posibil ? Cum de torul ştefan Gheţov, care cameră puternic lumina­ nile lor, iar ochiul atent,
este
ro-
un
o
mii
atîtea
de 10 to­ man-dezbatere, formulă pe celei de-a 60-a aniversări înce­ a mai este posibil ? Aceasta este in măsură să transcrie tă, curată ca o farmacie. format pe in luciul firului de
am
Concomitent
Unirii.
de
zile
dezumanizant
al
se
execută
sorta­
se­
ile oile de care o încerc pentru prima put să-mi organizez mate­ se mai intimplă oare la noi ? procesul avuţie, sete care ge­ „Aici scuturilor de mătase mătase, nu scapă nici cel
sint
tei
Şi
cine
gură-oaseă
de
rea
sfirşit,
ie Ia fu- dată. In explicită înseamnă tran­ o rialul pentru continuarea de... ? nerează crimă, înstrăinare, — ne spune. Aici avem mai neînsemnat amănunt.
atitudine
şi
albastru"
chiai aşa şantă împotriva a tot ceea ,.Nemuritorului voi avea parte ca­ Este exact ce a urmărit pierderea identităţii umane. cea mai bună formaţie Chimista Maria Venczel
dacă
de
re,
fie hrăni- ce mai poate violenta etica vînt prielnic, va ajunge în dramaturgul : să nu rămâ­ Remarcabilă este şi Violeta de femei, cea mai harni­ ne spune că, zilnic, o lu­
relaţiilor noastre sociale. nem indiferenţi. Ca specta­ Ghindeva (Sevda, nora), ca­
). Aducem mîinile cititorilor în 1979. că. Ani de zile in crătoare sortează cam
— Apariţia cărţii la Editu­ tori, ca cetăţeni — indife­ re reproduce pe altă scară,
—
enţie, de­ ra Albatros înseamnă că se la pupa I Vă mulţumim. Vint bun renţa fiind cea mai condam­ sporită cu setea de răzbu­ şir, aceste 5 femei munci­ 225 de kg, cu aproxima­
se strîng adresează cu precădere ti­ nabilă dintre păcate. Este nare, drama corodării natu­ toare sortează sculurile tiv 25 kg peste norma de
neretului ? LUCIA L1CJU un apel către oameni. Să rii umane de bogăţie. de mătase, nelăsînd să plan. Oare cite kg au
ar mai — Nu neapărat. Am şi e- nu' tacă în faţa • minciunii, Nora este o meditaţie des­ treacă măcar un fir ăe trecut in 30 ăe ani prin
i la... fu- vltat acest lucru pentru că „PIATRA să demaşte răul şi pe rău­ pre destinul uman convertit slabă calitateDar să le mîiriile celor 5 muncitoa­
amatorilor nu vreau să-mi restrâng aria LA RINICHI" făcători, să lupte pentru spre zone crepusculare din prezentăm : Ana Groza, re ?
şi
adevăr,
cum
la
ca­
cititorilor
anumită
deturnări tegorie de o vîrstă. Dealtfel cinste învaţă partidul, aşa impu­ pricina banului meschin. cu o vechime în muncă
ne
să
Pircălob). problemele tineretului nici nu Cea mai nouă piesă a lui nă etica comunistă, să tră­ de 33 de ani, Maria Mir- G. DINU
se pot izola, in condiţiile de Paul Everae este o comedie, iască conform normelor ei, AL. COVACI