Page 56 - Drumul_socialismului_1977_10
P. 56
Pag. 4 DRUMUL SOCIALISMULUI ® NR. 6 206 @ DUMINICĂ, 16 OCTOMBRIE 1977
Io prezenta tovarăşului
NICOLÂE CEAUŞESCU
Pentru retragerea Luări de poziţii privind DUMINICĂ,
16 OCTOMBRIE
s-au inaugurat berărie tuturor târfelor situafia din Orientul Apropiat 8,00 Sportul pentru toţi.
Gimnastica la domi
sud-africane de pe ciliu ;
Conferinţei internaţionale La Paris au început lu decisă p'rintr-un acord între 8,15 Tot înainte ! :
9,10 Şoimii patriei ;
teritoriul namibian crările unei Conferinţe in toţi participanţii la prima 9,20 Film serial pentru
a Crucii Roşii NAŢIUNILE UNITE 15 ternaţionale juste a crizei -conferinţă de la Geneva, din copii. Ivanhoe.
consacrate
re
1973,
glementării
Episodul II ;
(Agerpres). — După convor din Orientul Apropiat. Par * 9,45 Pentru căminul
birile de la New York cu ticipă reprezentanţi ai unor dumneavoastră;
(Urmare din pag. 1) te rînduri cu vii şi puter reprezentanţii celor cinci ţări organizaţii obşteşti şi poli CAIRO 15 (Agerpres), — 10.00 Viaţa satului ;
nice aplauze. occidentale membre ale Con tice din aproape 50 de ţări Ziarul egiptean „Al Ahram" 11.45 Finalele Campiona
zenţi şefi de misiuni dipîo- lk ale lumii, printre care şi informează că preşedintele telor naţionale dc
■ mutice acreditaţi la Bucu După şedinţa inaugurală, siliului de Securitate, Mi România, precum şi ai unor S.U.A., Jirnimy Carter, a a- box. Triuislnisiune
reşti. preşedintele Republicii So siunea de observatori la organizaţii internaţionale. dresat preşedintelui Egiptu directă de la Pala
Conferinţa, caro are înscri cialiste România, tovarăşul O.N.U. a Organizaţiei Po Luînd cuvîntul, Mohsen lui, Anwar El Sadat, un nou
să pe agenda sa de lucru ca Nicolae Ceauşescu, împreună porului din Africa de Sud- Abu Mayzar, purtătorul de mesaj în care şeful execu tul sporturilor şi
culturii ;
temă majoră ..Reevaluarea cu tovarăşa Elena Ceauşescu Vest a dat publicităţii o de GUVlftt al Organizaţiei pen tivului american îşi exprimă 12.30 Dc strajă patriei ;
rolului Crucii Roşii în lu au primit pe Alexandre _Hay, claraţie în care se arată că tru Eliberarea Palestinei voinţa de a continua efor 13.00 Telex ;
mea de azi“, reuneşte re preşedintele Comitetului In S.W.A.P.O. cere retragerea (O.E.P,), a respins documen turile pentru convocarea 13.05 Album duminical ;
prezentanţi ai 125 societăţi ternaţional al Crucii Roşii, tuturor forţelor sud-afrioane tul de lucru atflericano-is- conferinţei de la Geneva şi 16.50 Floarea din grădină;
naţionale ale organizaţiilor J. A. Adefarasin, preşedin de po teritoriul namibian raelian, transmite agenţia pentru reglementarea con 17.45 Film serial. Linia
internaţionale de Cruce Ro tele Ligii Societăţilor de înaintea scrutinului . pentru France Presse. „Respingem flictului din Orientul Apro maritimă Oncclin.
şie, Semilună Roşie, Leul şi Cruce Roşie, Geoffrey Ncw acordarea independenţei. acest document, deoarece el piat. Documentul, remis vj- (Episodul 9) :
Soarele Roşu, delegaţii gu- man-Morris, preşedintele Co încearcă să lichideze proble cepromierului şi ministrului 18.30 Studioul varietăţilor;
. vernamentale, observatori ai misiei Permanente a Crucii S.W.A.P.O. insistă ca Africa ma drepturilor naţionale ale afacerilor externe al Egiptu 19.05 Micul ecran pentru |
unor organizaţii internaţio Roşii Internaţionale, pe şefii de Sud să respecte integri poporului palestinian", ■ a lui, Ismâil Fahmy, constituie cei mici ;
nale. delegaţiilor participante la tatea teritorială a Namibiei, spus AbU Mayzar, subliniind un răspuns la un mesaj a- 19.20 1001 dc seri ;
Participanţii la lucrările lucrările Conferinţei Inter inclusiv prin retrocedarea că „pacea nu va putea ft dresat preşedintelui Jimimy 19.30 Telejurnal. .
dacdt
conferinţei au salutat cu în naţionale a Crucii Roşii. zonei Walvis Bay, anexată Obţinută drepturile recunoscin- Carter de preşedintele Sadat. 19.45 Reportaj de scriitor.
naţionale
du-se
delungi aplauze intrarea în Âu participat membri ai în mod ilegal la 31 august 7*r Muncă şi creaţie ;
sală a preşedintelui Nicolae conducerii de partid şi de de regimul rasist de la Pre ale palestinienilor, sub con CAIRO 15 (Agerpres). — 20.00 Film artistic: „Drum
ducerea O.E.P.". El a rea
Ceauşescu. împreună cu pre stat ai ţării noastre. toria. firmat cererea palestiniană In cadrul unei convorbiri cu spre Marsilia" —
şedintele P. mâniei, pc po în cursul întrevederii, re S.W.A.P.O. preconizează -de a se elabora un nou do un grup de ziarişti iorda premieră pe ţară.
diumul de onoare au luat prezentanţii mişcării inter organizarea de convorbiri la cument internaţional care să Coproducţie Anglia-
loc tovarăşa îîlena Ceauşescu, naţionale a Crucii Roşii au care să participe reprezen menţioneze aceste drepturi. nieni, preşedintele Egiptului, Franţa-S.U.A. (1918):
Anwar El Sadat. a declarat
precum şi tovarăşii Manea mulţumit şefului statului ro tanţi ai S.W.A.P.O., Africii că „procesul de instaurare a 21.35 Antena vă aparţine !
Mănescu şi Ştefan Voitec. mân pentru interesul mani de Sud şi O.N.U., în legă ic păcii în Orientul Mijlociu a Spectacol prezentat
A luat cuv'ntul preşedin festat şi sprijinul acordat WASHINGTON 15 (Ager început să progreseze". El a de judeţul Bislriţa-
tele Socielă(ii de Cruce Ro desfăşurării cu succes a re tură cu mecanismul şi mo pres). — Purtătorul de cu precizat că partea araba „nu Năsăud ;
şie din România, genernl- uniunii de la Bucureşti, dalităţile accesului la inde vin! al Departamentului de trebuie să respingă Conferin 22.35 Telejurnal.
maior Con < antin Burada, pentru ospitalitatea şi cor- pendenţă al Namibiei. Do stat, Hodding Carter, a de ţa de la Geneva, datorită Sport.
care, in num to tuluror par (U->’itatea ce le-a fost rezer cumentul preconizează, de clarat că nu exista un a- „ d eciaraţ; iilor c on Ir.a d ic tor i i "
ticipanţilor iu această pres vată, pentru cuvintarea ros asemenea, ca după retrage cord expres sau tacit între ale ministrului de externe şi LUNI,
tigioasă manifestare inter tită la deschiderea Confe Statele Unite şi Israel vizînd alo altor lideri israetieni.
naţională. ce reuneşte pc re rinţei, subliniind că ideile rea trupelor sud-africane în excluderea O.E.P. de la vii Preşedintele Sadat a afirmat 17 OCTOMBRIE
prezentanţii mişcării de generoase cuprinse în ea o- Namibia să fio instalată o toarea Conferinţă de la Ge că „strategia arabă se înte 16.00 Telex ;
Cruce Roşie şi ai celorlalte feră dezbaterilor cele mai forţă a O.N.U. de menţine neva privind Orientul Apro meiază pc două principii 16.05 Teleşcoală:
organizaţii similare din în fericite auspicii. Şefii dele re a păcii, care să garanteze piat. Purtătorul de cuvînt fundamentale : eliberarea te 10.30 Emisiune în limba
treaga lume. a exprimat gaţiilor au evocai bunele a reaiirtnat poziţia america ritoriilor arabe ocupate in maghiară;
u
călduroase mulţumiri şi a relaţii existente între ţările desfăşurarea unor alegeri li nă potrivit căreia natura re 1907 şi. pe dc altă parte, 19.00 La izvoarele cînie-
salutat cu deosebit respect lor şi România, între orga bere şi menţinerea ordinii prezentării palestiniene la stabilirea unui stat palesti cului ;
prezenţa tovarăşului Nicolae nizaţiile naţionale pe care in perioada de tranziţie. conferinţă va trebui să fie nian". 19.20 1001 de seri ;
Ceauşescu, a tovarăşei Elena ic reprezintă şi Crucea Ro 19.30 Telejurnal ;
Ceauşescu şi a celorlalţi to şie din România. 19.50 Panoramic :
varăşi din conducerea statu A fost exprimată convin COMITETUL CENTRAL dc informare pentru a pu Willy Brandt, preşedintele 20.30 Roman foileton. Mi
lui român la inaugurarea lu gerea că mişcarea interna AL P.C.U.S. SI CONSI ne capăt crizei guverna P.S.D. din R.F. Germania. zerabilii. Episodul 2;
crărilor Conferinţei, menite ţională a Crucii Roşii va ac LIUL DE MINIŞTRI AL mentale, care durează dc Reuniunea este consacrată 21.30 Mai aveţi o între
să reprezinte un moment de ţiona în viitor cu şi mai U.R.S.S. au adoptat o ho- aproape cinci luni. discutării unui document bare ? ;
Seamă în dezvoltarea activi mult succes pentru soluţio tărire privind îmbunătăţi prezentat dc Willy Brandt 22.00 Cadran mondial-;
tăţii Crucii Roşii Internaţio narea problemelor de care rea continuă a asistenţei LA CHEMAREA PARTI in problema dezarmării, 22.20 Telejurnal.
nale. depinde fericirea omului, medicale. DELOR PROGRESISTE precum şi a unor rapoarte
Ap vorbit, apoi, sir Geof- subliniindu-se nobila misiu ITALIENE SI A SINDICA în legătură cu situaţia din
frey Ncwman-Morris, preşe ne ce revine organizaţiilor ADUNAREA GENERALĂ TELOR MUNCITOREŞTI, Orientul Apropiat şi Africa □ cmema]
dintele Comisiei Permanente de Cruce Roşie, indiferent A O.N.U. a adoptat o re precum şi la apelul „Miş Australă.
a Crucii Roşii Internaţiona de filozofie, convingeri re zoluţie, aprobată în prea cării studenţilor", la Roma
DEVA: „Făgăduiala" (Pa
le, şi preşedintele Ligii So ligioaso sau politice, în cul labil de Comitetul pentru CREŞTERILE DE PRE tria) ; HUNEDOARA: „O-
cietăţilor de Cruce Roşie, tivarea unui climat de pace probleme economice, care ŢURI din luna septembrie mul liniştit" (I-II) (Flacă
Semilună Roşie, Leul şi „ şi colaborare în lume, în e- preconizează acordarea de niips au făcut ca rata anuală ra) : „Aceşti vecini minu
Soarele Roşu, J. A. Adcfa- liminarca războaielor din asistenţă internaţionaţă a infLaţiei în Marca Bri naţi" (Sidcrurgistni) ; „Ah.
tasin. viaţa popoarelor, în rezolva R.S. Vietnam pentru recon tanic să ajungă la 15,6 la Jonathail, Jonathan" (Arta);
Preşedintele Republicii So rea, în spirit umanitar, a strucţia ţării. sută, sc arată în datele sta „Ora spectacolului" (Con
cialiste România, tovarăşul marilor probleme ale lumii s-au desfăşurat două mari tistice oficiale publicate vi structorii!) ; BRAD : „Buz
cu
trei
Nicolae Ceauşescu, a fost contemporane. PARTIDUL DEMOCRAT- manifestaţii antifasciste, la neri ia Londra. duganul (Steaua roşie) ; peceţi"
oare au participat zeci de
(I-II)
O-
invitat să ia cuvîntul. Tovarăşul Nicolae , CREŞTIN DIN OLANDA mii de persoane. RĂŞTIE: „Rocky" (Patria);
Primit cu căldură, cu ma Ceauşescu a urat încă o da a respins propunerea pri CUNOSCUTUL CÎNTĂ- „Tufă de Veneţia" (Flacă
nifestări de stimă şi preţui tă participanţilor succes în vind repartiţia portofoliilor REŢ american, Bing Cros- ra) ; SIMERIA : „Rocky"
re, preşedintele NICOLAE desfăşurarea lucrărilor con ministeriale, avansată de BIROUL INTERNAŢIO by, a încetat din viaţă, la (Mureşul) ; PETROŞANI :
CEAUŞESCU a rostii o cu- ferinţei, în întreaga lor ac Maarten Vrolijk şi Jiaoo-bus NALEI SOCIALISTE s-a Madrid, în vîrstă de 73 „Hereule Spre centrul pă-
vîntare, urmărită eu deose tivitate închinată înfăptuirii Verdam, desemnaţi de re întrunit, sknbătăi 1a Ma de ani, ca urmare a unui mintului" (Unirea); „Puşca
bit interes şi deplină satis idealurilor nobile ale ome gina Iuliana cu o misiune drid, sub preşedinţia lui infarct. veche" (7 Noiembrie) ;
facţie, subliniată în mai mul nirii. „Oaspeţi de seară" (Repu
blica) LUPENI : „Străi
na" I-II) (Cultural) ; „Că
lătoriile lui Guliver" (Mun
citoresc) ; VULCAN „Fra
Mozaic duminical ţii mei, păsări lonea ;
călătoare"
(Muncitoresc)
„Misterul lui Herodot" (Mi
nerul) ; PETRILA : „înge
raşii negri (Muncitoresc) ;
DIN LUMEA Cinstire — Ca la carte ; 8. Ali te anterior avantajul de a nu URICANI : „Dick Turpin"
fie — Bun la glume ; 9. Un necesita demontarea liniei. O (7 Noiembrie) ; ANINOA-
VORBELOR stil mai vechi — Dau vinului altă caracteristică importantă SA : „Roşcovanul" (Munci
calitate ; 10. Campion — La este productivitatea sa ridica toresc) ; HAŢEG : „Holly
mina oricui. (SIGISMUND tă, maşina reuşind să execute
ORIZONTAL, : 1. Lumea vor wood, Hollywood" (Popu
belor ; 2. Omul oamenilor — DUMA, Haţeg). în opt ore debavurarea a 480 lar) ; CĂLAN : „Premiera"
Se pne tare ; 3. Băluti în cap metri de cale ferată. Nu mai (Casa de cultură) ; „Vinză-
— Din dicţionar ! ; 4. Un mat... puţin important este şi faptul torul de baloane" (11 Iu
invers ! — Succesul... altora ; că, prin utilizarea noii creaţii nie) ; GURABARZA: ..Trei
5. Mereu al doilea — Alt timp UTILAJ DE RECTIFICARE se reduce în mod considerabil zile şi trei nopţi" (Mine
— Ca să fie ! ; 6. Un fel de rul) ; ILIA : „Accident"
grafic — Lume, lume... ; 7. AUTOMATĂ A ŞINELOR timpul afectat reparaţiilor şi (Lumina) ; GHELAR : „Şa
Sclipiri ; 8. Poftim — Măcinat se face o mare economie de tra" (Minerul) ; TELIUC :
forţă de muncă.
de vreme — în ochiul altora ; Un grup de specialişti de la „Instanţa amîftă pronunţa
9. Drumul florilor — In coada Institutul de studii şi cerce rea" (Minerul) ; GEOAGIU-
cozii ; 10. Gol-goluţ — In tări in transporturi din Bucu BAI : „Diavolii din Sparti-
toamna vieţii. reşti a conceput şi executat MAT ÎN TREI MUTĂRI vento" (Casa dc cultură).
o interesantă maşină folosită
VERTICAL : 1. Materie pri la lucrările dc înlăturare a Controlul poziţiei :
mă la oală — Vai şi vai ; bavurilor formate pe şinele Alb : RaG, Dg4, Nd4. spectacoleI
2. Nevăzuţi ; 3. Mama tuluror de calc ferată ca urmare a Negru : Rc4, p. e«, d5.
— Unul care trage sforile — circulaţiei intense. Prevăzut cu Rezolvarea problemei din
Din vedere ! ; 4. Unul după un motor de 9 C.P. instalat numărul G 200 :
altul ; 5. Face gură mare — pe un cărucior, utilajul execu 1. Rc8 — d8 RbG — a7 DUMINICA, 16 octom
Literă grecească. G. Ca măga tă automat toate operaţiile de 2. Rd8 — d7 Ra7 — b8 UN TABLOU REGĂSIT brie. Petroşani : Teatrul
rul — Drum bun, cale bă rectificare a şinelor, prezen- sau b6 Acţiunea ele depistare a trind denumirea iniţială şi de revistă „Fantasio" din
tută ; 7. Tot fără nimic ! — tînd faţă de metodele folosi 3. Ce7 — cG sau c8 + mat menţionează dispariţia ei). Constanţa.
unor bunuri culturale de va
*7/ )yj loare excepţională, desfăşu A fost realizat de artist in LUNI, 17 OCTOMBRIE.
V///A ni rată de Oficiul pentru pa perioada cunoscută de spe Hunedoara : Concert susţi
stat
de
denumirea
de
m L Wa Wa trimoniul naţional Hunedoa cialişti sub buzoiană", înainte nut de Filarmonica (deschiderea
Cluj-Napoea
,,Perioada
'ff/s ra — Deva a furnizat nu microstagiunii simfonice
de mult o surpriză deosebi de sfiVşitul anului 1878. permanente), dirijor Adrian
n m W/r 1 tă : s-a descoperit la un de lui" a fost remarcat de cri Sunschinc — S.U.A.
satu
la
„Plopi
marginea
din
Simeria
tabloul
w i W/ ţinător la marginea salului“ tica de artă şi expus Ia cele
,,Plopi
Wa m Wa i de Ion Andreescu, lucrare de mai reprezentative manifes
y//7 ‘//A/, mare importanţă pentru is tări postume dedicate crea IPfVREMEA 1
memoriei
Wi. i i$ toria picturii naţionale. ţiei şi documentaţia artistului.
existentă
Din
ATT, ''////, Tabloul (0,392x0,478, sem Timpul probabil pentru
v/v/ nătură dublă dreapta jos reiese că tabloul a aparţinut 1G octombrie 1977 : Vreme
# „I. And.") face parte din cunoscutului colecţionar La- în general frumoasă şl ră
aceeaşi familie de preocu zăr Munteahu din Bucureşti, coroasă, cu cerul variabil.
m pări stilistice cu lucrarea colecţie distrusă in urma Vintul va sufla moderat,
j 1 wn „Casa duraţilor", aflat este gust 1944, ajungind apoi la cu unele 40—50 km/h lo
intensificări
bombardamentelor
din
Au
in
din
l;
de
cale
Galeria
Naţională,
dar
Tempera
r-r-r— it H superior acesteia prin trans Simeria. şi fotografia in alb- sectorul Va nordic. cuprinsă ziua
fi
tura
Iată
wtâ punerea sa picturală. (Radu între 9 şl 34 grade, iar în
Bogdan, in monografia „Ion negrti a tabloului regăsit. timpul nopţii între 0 Şi 5
n Andreescu", Ed. Meridiane, Prof. MIRCEA BELE grade.
1969, citează lucrarea păs- Deva
COLEGIUL DE REDACŢIE:
GHEORGHE CĂLINESCU, ION CIOCLEI, DUMITRU GHEONEA, REDACŢIA Şl ADMINISTRAŢIA TIPARUL
TIBERIU ISTRATE (secretar responsabil de redacţie), LUCIA Deva, str. Dr. Petru Groza, nr. 35
ELENA LICIU, GHEORGHE PAVEL (redactor şef), VASILE PATAN. Telefoane: 11275, 11585, 11608 44 0G!> Tipografia Deva, str. 23 August, nr. 257