Page 58 - Drumul_socialismului_1977_10
P. 58
Pag. '£■ DRUMUL SOCIALISMULUI © NR. 6 20
pentru
DiN îî
depunerea de candidaturi- CON
isressie de plan şl aRgajameiiteis O întîmp
(Urmare din pag. 1) toţalitate. Pînă la sfîrşitul a făcut ca ;
cincinalului, în perimetrul asismaie se îndeplirese Tereziei D<
Iar al municipiului Deva comunei vor fi înălţate va, str. Cuz
.şi a tovarăşelor Maria Lu- noi obiective social-cultu- foc. In vîrs
paş şi Elena Crişan, mem rale, va fi dezvoltată re cu succes bâtrînica a
bre ale C.A.P., pentru un ţeaua de învăţămînt prin tincioasă f<
loc de deputat în Consi construirea de noi şcoli Alături nldu-se colective carburanţi şi lubrifianţi. diul care i
liul popular al comunei şi grădiniţe; se vor con lor de oameni ai muncii Am obţinut pe 9 luni o e- proporţii. Ir
Şoimu.ş. strui două dispensare me din judeţul nostru, lu conomie faţă de plan de început
în cuvîntul lor, atît can dicale şi un modern com crătorii de la întreprinde 343 tone motorină şi 171 glas îndem
ţei, în cîte
didaţii cit şi cetăţenii Pe plex comercial. Vorbitorii rea de transporturi auto tone benzină. i venit în t
tru Moga, Aurel Maier, şi-au manifestat totala a- Deva depun eforturi sus Prin utilizarea mai bu i pad, Tihom-
Petru Tarţa, Maria Crişan, deziune la politica parti ţinute pentru depăşirea nă a capacităţilor de trans
dului şi statului nostru şi 1 Lăcătuş, Bi
Loghin Bodoa, Petru Işloc s-au angajat ca alături de sarcinilor de plân şi a an port la toţi beneficiarii ^ liana Raţ,
pe
asumate
şi alţii s-au referit la mo deputaţii ce vor fi -aleşi gajamentelor pentru satisfa noştri, am reuşit ca în lu l ciu, Mar
anul
să
ne
a.c.
1977,
na
septembrie
dul în care vor trebui să să nu precupeţească nici cerea în totalitate a cerin depăşim sarcinile de plan > toţi cei af
acţioneze împreună pen un efort pentru traduce ţelor de transport, de măr la toţi indicatorii. Astfel, ţ muncitori o
tru ca sarcinile şi obiecti rea în viaţă a programu furi şi călători, în deplină la tone expediate planul ( Teleconstruc
/ nedoara
vele economico-sociale pre lui de dezvoltare şi înfru siguranţă a circulaţiei. Ur s-a îndeplinit în procent ţ în apropier
de 101,3 la sută, la călă
văzute în programul co museţare a comunei lor. mare acestor eforturi, 9 sar tori transportaţi — 110,9 i introducere
cinile
luni
de
plan pe
Meseriaş
precizie,
locului
munei să fie realizate în MIRCEA LEPĂDATU din acest an s-au realizat la sută, la tone kilometrice muncă, harnic ele şi înaltă conştiincios, bun organizator al Lăscău, ele ! lefonic coa;
de
strungarul
Silviu
în procent de IOD la sută la convenţionale 101,5' la su la atelierul mecanic ÎI, din C.S. Hunedoara, îşi depăşeşte 1 împreună
tone expediate, şi de 105,7 tă, iar la venituri brute lună de lună sarcinile de producţie cu 15—25 Ia sută. ţ jan, şeful c
In toate circumscripţiile tea Mureşană şi Roşu Pe la sută — la călători trans — 101,6 la sută. Producti t M. Bujorea
i echipă, ini
electorale municipale, oră tru, cooperator, în circum portaţi. Cererile de trans vitatea muncii s-a reali ţ de construi
şeneşti şi comunale con scripţia nr. 13 Bretea Mu port de mărfuri ale bene zat în procent de 106,5 la Cantităţi .suplimentare î du-se cu
tinuă prezentarea, în faţa reşană ; Sorea Maria şi ficiarilor au fost depăşite sută. / salvat tot
alegătorilor, a candidaţilor Munteanu Elenă, coopera cu 95fli 006 tone, ceea ce Acum, în campania a- de minereu de fier 5j locuinţă. La
în alegerile -generale de toare, în circumscripţia, nr. demonstrează că s-au exe gricolă de toamnă, unită
deputaţi. Prezentăm azi alte 16 Săcămaş ; Popa Vasile, cutat transporturi peste ţile noastre sînt angajate i n.uţia de
candidaturi propuse. Oraşul secretar adjunct cu pro nivelul contractelor în cu o capacitate de 2 730 (Urmare din pag. 1) ca, Ioan Vinţan, Gheorghe Deva, sos
cîteva clipe
Brad : Boldea Nico-lae, iă- bleme de propagandă în cheiate. tone, din care 1 730 tone Braşoveanu, Iordache Scân ţâre, a reur
căltuş, şi Lup ea Nicolae, comitetul comunal de par In perioada celor nouă capacitate în judeţul nos extinde şi generaliza cea teie, Ianoş Dobroi şi alţii, I ze şi apoi
tehnician, de la I.M. Bar tid şi Pârău Nicolae, me luni s-au obţinut economii tru şi 1 006 tone în jude mai bună experienţă, cea care în luna septembrie
za, în circumscripţia elec canic de locomotivă, în la cheltuielile materiale ţul Ialomiţa. a brigăzilor conduse de depăşindu-şi substanţial i cendiul car<
) extindă la I
torală nr. .7 ; B'ocănici Ni circumscripţia electorală în valoare de 558 600 lei, Paralel cu rezolvarea pro Virgil Buzilă, Dobroi Ia- sarcinile de plan au câşti
colae, tehnician la E.G.C.L., nr. 17 Săcămaş ; Sorea Se- lucru ce a condus la de blemelor privind îndepli noş, Iordache Scînleie, gat mai bine de 5 C60 lei ţ apropiere,
i pagube şi
şi Cerbii Gheorghe, mais vnstian şi Crişan Teofil în păşirea planului de bene nirea şi depăşirea sarcini Constantin Trifan, Ioan fiecare. 1 Pâţan).
tru la I.M. Barza, în cir circumscripţia nr. 14 Cu- ficii al întreprinderii cu lor de transport pe anul Vinţan şi altele, care ob • — Greutăţi mai avem,
cumscripţia nr. 23 ; Maria ie.ş ; Vasiu Teodor, prima peste 356 000 lei. Un ac 1977, lucrătorii întreprin ţin cu regularitate o pro nu ne mulţumeşte că mer
Miheţ şi Viorica Herţa, rul comunei, în circum cent deosebit s-a pus pe derii noastre se preocupă ductivitate fizică înaltă. gem bine „per total", ea
membre ale C.A.P. Mes scripţia nr. 1 llia. reducerea consumului de pentru asigurarea condiţi Mari posibilităţi există — să zic aşa — continua to
teacăn, în circumscripţia ilor pentru anul 1978. Este şi minerii sînt pe deplin varăşul Carol Alic. Dacă
nr. 8 ; Dărăştean Viorel, în curs pregătirea bazei conştienţi de ele — în o luăm pe bucăţele mai
preşedintele cooperativei Duminicâ, zf de muncă tehnico-materiale, a în ceea ce priveşte mai buna avem multe de rezolvat DE CE N
orăşeneşti de consum şi cheierii contractelor de folosire a maşinilor şi u- pentru ca într-adevăr pro MOR
Bord ea Florian, tehnician, intensă pe ogoare ■transport şi a contractelor tilajelor, a fondului de ducţia să meargă bine. E-
în circumscripţia nr. 1 ; de aprovizionare pentru timp. Acum maşinile de senţial este însă că cele
Ancaş Maria şi Huza Voi- anul viitor cu beneficiarii încărcat cu siloz sînt fo 19 organizaţii de partid ale t La ferma
chiţa, muncitoare, în cir (Urmare din pag. 1) Nicolae Mărgineanu la insă- noştri de transport şi cu losite numai în procent noastre, toţi cei aproape ^ Simeria cîrr
i de morcovi,
cumscripţia nr. 4 ; Zăhuţ lucrat 3a insămînţări, iar minţări. Ceilalţi mecanizatori furnizorii din ţară. de 89 la sută, maşinile de 1C66 de mineri comunişti,
din secţia condusă de Trif
Nicolae, directorul I.C.S.M., alţi 12 mecanizatori din sec Gligor au efectuat arături şi Pregătindu-ne temeinic încărcat de la înaintări a- colectivul în întregul său l ridicaţi de
şi Antonescu Ioan, direc ţie şi de la C.A.P. Romoşel discuitul terenului. Pentru şi din timp cu cele nece bia 80 la sută, excavatoa îşi cunosc puterile, ştiu bi ^ ciari —
tor adjunct al I.C.S.M., în au făcut arături şi ctiscui- a asigura front larg dc lu sare, aşa cum se pregă rele SR 3 — 81,5 la sută, ne că pot mai mult. Toate t plexui de n
circumscripţia nr. 10 ; Mo rea terenului. cru la insămînţări, o forma tesc toţi gospodarii, vom iar fondul de timp 93,8 forţele noastre sânt subor ? tat. Pe lîn-
ga Violeta, profesoară şi Mecanizatorii au lost pre ţie de mecanizatori de la crea condiţii pentru ca la sută. donate realizării de canti \ morcovi, se
Domşa Ileana, învăţătoare, zenţi la datorie, knbrâcîn.d S.M.A. Geoagiu a folosit din din prima zi a anului 1978 Arătam că diferenţele la' tăţi suplimentare de mi i stoc 25 ton
în circumscripţia nr. 18. hainele de lucru şi la C.A.P. plin trei combine de siloz la să ne achităm în mod co productivitatea fizică în nereu de fier pentru si 1 tone gog
Gcoagiu. Cornel Beca a lu
eliberatul terenului In cadrul
Comuna Ilia. Hui Ioan, crat la recoltatul porumbu cooperativei agricole din respunzător de sarcinile tre brigăzi sînt însemnate. derurgia românească, pen ) pe care ni
preşedintele C.A.P. Bre- lui cu combina „Gloria" iar Cigmău. de transport, să ne înde Ele se reflectă şi în câşti tru dezvoltarea economică ^ să le preia,
plinim exemplar sarcinile gurile minerilor. Produc tot mai impetuoasă a ţării, i ţie cu totul
de plan. ţia sporită aduce cîştiguri pentru traiul nostru tot I mun.. S-a
ing. lOSIF BULEA sporite. Aşa este cazul lui mai bun. ţ muncă peni
directorul I.T.A. Deva Virgil Buzilă, Dumitru Du- GH. I. NEGREA t această p
«siuftiii rmuuini» ţ depreciere
’ acum este
1 Ce părere c
} unităţilor v
j făta răspun:
^ Ionel).
MANIFESTĂRI care
AU MARCAT Corul din Haţeg la 98 \ DE
ÎNCHEIEREA l NE AS(
FESTIVALULUI de ani de activitate ţ Arhitecton
„SARMIS ’77“ ^ a noilor blc
In oraşele şi centrele de / te în peisa
comună ale judeţului nos La mulţi ani, oameni ai cu viaţa corului, am cu 1 jan, dă ci
tru, rrfanifestările organi cintecului desprins din dra noscut alături de el şi ^ Deva o fru
zate duminică la aşeză- gostea de ţară şi de neam ! greutăţile — cînd făceam i . Păcat, îr
mintele de cultură, cinema La mulţi ani, formaţie co repetiţii sub cerul liber — J beneficiază
tografe şi cluburi au mar rală, care ai străbătui un dar şi marile bucurii ale
cat încheierea „Bunii cul drum de nouă decenii şi, succeselor în întrecerile ar ţ căminului îi
turii şi educaţiei socialis înfruntind opreliştile vre tistice. De 50 de ani cint i — şi nu
te — S-armis ’77“. mii, ai adus frumuseţi ce şi voi mai cînta cit îmi — nu ştiu :
azi sa împletesc cu ade dă voie sănătatea. Aş dori ţ preţuiască
„TINEREŢE DE AUR" vărurile durate de epoca să-mi urmeze exemplul cil ( curăţenia Io
socialismului ! Te-am as mai mulţi" — îndemna,
Casa dc cultură din Hu 1 r_ trăiesc. ,
simbătă
ve
cînd
seara,
cultat,
nedoara a găzduit specta pe scena sărbătorească din în aplauzele mulţimii, Teodor ţ ferit ţie Iaci
corului,
teranul
colul tematic „Tinereţe de Haţeg ţi-ai aniversat vir- Pietrarii, ca şi colegul său, Cu prilejul „Zilei energeticlanului", Ia Termocentrala Mintia s-a deschis o expoziţie
aur“ la a cărui reuşită sta, moment pregătit cu Pavel Dragola, de trei de cu piesele asimilate aici în ultima perioadă. Lucrătorii urmăresc cu interes piesele expo l te pentru sl
şi-au dat concursul forma grijă de consiliul orăşenesc cenii susţinător al cintecu ziţiei. Foto : VIRGIL ONOIU / tobuzelor e
ţiile artistice ale aşezămân de educaţie politică şi cul lui coral din Haţeg. ţ staţia „Mici
tului de cultură şi scrii I r 5 l exemplu —
torii Ana Ciontea, Ion tură socialistă, desfăşurat ,,Omul care cintă se 1 re de pes
Mcrmozan, Mariana Pinda- in cadrul manifestărilor înalţă pe el, muzica ne lu EXPOZIŢIE DE FOTOGRAFII „CARTE-FILM" \ 1 iarba e inui
,,Sarmis
ru, Ioan Evu, Valeriu Bâr- festivalului haţeganilor ’77“. minează şi înfrumuseţează LA LUNCA CERNII j ţ lete de au
Ai
cli
oferit
gău, Eugen Evu şi Neculai sufletul“ — îşi mărturisea In cinstea „Zilei cnerge- Vineri seara, locuitorii l
Chirica. Aceiaşi scriitori pele înălţătoare ale unei gîndurile Ana Popa, iar ticianului", fotoclubui ama din Lunca Cernii s-au in- 1 / mii de bile
s-au întilnit, duminică, cu biografii prestigioase, pa dirijoarea Maria Vasiu, ca torilor de la Uzina elec tilnit la o îndrăgită acţiu- \ I te de vînt,
publicul hunedorean, venit care Steluţa Rădoni, di re- in ultimii doi ani a ţi ! ! trică Paroşeni a deschis o ţ coşurile pen
„carte-
i
ne
culturală gen
la clubul „Constructorul", rectoarea casei orăşeneşti nut aprinsă flacăra cinte I l interesantă expoziţie' de film", organizată de între- ) l goale (un
moment la care şi-au dat de cultură, ne-a prezen- cului coral in Haţeg, mul fotografii cu aspecte din care lucrează la Petroşani, prinderea cinematog.a*.că i / două existe
concursul şi formaţiile ar ial-o cu căldura omului ţumea cu emoţie coriştilor ; S munca şi viata energeti- traseul autobuzului Petro ) fost scos di
a
tistice gazde ale manifes care trăieşte frumuseţea pentru colaborarea lor cienilor de aici. şani — Maleea a fost pre judeţeană. un înlîlnirea dialog /
prilejuit
I
viu
tării. cintecului coral. De la fructuoasă. ! ! lungit pină în satul Jieţ. 1 şi aruncat
„Reuniunea de cinlări“ de Cine ar putea spune cit ÎNTRECEREA Prin sprijinul locuitorilor despre creaţia sadoveniană, i , Cînd coboo
TRECERE IN REVISTA acum 90 de ani la corul de adincă a fost emoţia ? \ „BOBOCILOR" satului, a fost reparat dru întregit de filmul „Fraţii 1 1 buz, mulţi
casei de cultură de azi, ca Jderi". La reuşita acţiunii l
Brigăzile artistice din re a cunoscut adevăratele „Momentul înălţător pe ca mul pentru autobuz pe 1,5 au colaborat prof. Ana / l prefac că
zona Haţegului au mar împliniri in anii libertăţii re îl trăim nu poate fi ex Simbătă, peste. 500 de km, iar în prezent se lu Purcariu şi Olivia Ralin- \ 1 tul. Oare di
cat încheierea festivalu — drumul a fost lung, dar primat. El vibrează în fie studenţi ai anului I de la crează la repararea dru toiu. cundem ? (I
lui „Sarmis ’77“ prin- înnobilat de laurii succe care fibră, îl încercăm Facultatea de mine din mului în continuare, pen
tr-o apreciată trecere în selor. toţi cei care ne-am legat Petroşani şi-au dovedit tru ca autobuzul să poată S-AU TERMINAT l ! l DEI
revistă a programelor lor. întotdeauna cintecul a dorul şi năzuinţele de cin vrednicia la recoltarea po merge pînă în centrul lo
La Casa de cultură din fost înfrăţit, cu munca, cu tecul coral. Acum zece ani rumbului de pe ogoarele calităţii. LUCRĂRILE / AL NEi
Haţeg, publicul a aplaudat dragostea de ţară, cu do vă invitam la aniversarea I.A.S. Haţeg, la construc DE REPARAŢII LA UZINA >
spectacole în care s-a e- de azi. Acum vă invităm, ţia Fabricii de tricotaje din EXCURSII PRIN O.J.T. DE TERMOFICARE \ Lîngă rarr
logiat munca şi s-au cri rul, cu visele. Aici în for peste 10 ani, la centenarul \ \ Petroşani şi la colectarea VULCAN ( Orăştie stai
năzuinţele
maţie
cîntat
am
ticat aspectele negative. formaţiei noastre liaţega- fierului vechi de la I.M. © O.J.T. face înscrieri la intr-un ad«
concetăţenilor mei, am cin- La Centrala de termo- ^
TEATRU SCURT tat frumuseţea muncii, dra ne“. Invilaţia-indemn o Petrila. Acţiunea — orga excursia ce se organizează ficare Vulcan, s-au înche- i aî neglijent
La Deva, formaţia de gostea -de libertate, am face omul al cărui crez \ nizată de Consiliul U.A.S.C. cu ocazia vizionării meciu iat lucrările de reparaţii şi 1 de materii
teatru a casei municipale înălţat imn de slavă par s-a identificat cu cintecul din institut — a continuat lui de fotbal România— remedieri în uzină şi la l lemn, tam
do cultură a susţinut, du tidului conducător, am cin- haţegan, dirijorul Viclorin I S ^ pînă azi (Şt. Costea). conductele magistrale. U- / care fac nc
minică seara, în sala „Ar tat împlinirile zilelor pe Iugoslavia, dc la 20 noiem zina asigură termoficarea \ tă cu spiritu
ia" din localitate, comedia care le trăim“ — mărturi Bătrincea, care dc două de I i brie a.c. © Organizează, oraşului. Lucrările, de ca- l podari. E c
lui Ion Băieşu „în căuta sea, încercînd fiorul cald cenii a urcat cu oamenii AUTOBUZ de asemenea, excursie la litate, au fost conduse de I
rea sensului pierdut". Pie al momentului, prof. Flo- corului treptele atîtor suc PETROŞANI-JIEŢ maistrul principal Traian » puţin mai d
sa, pusă în scenă în re rica Barbu. ! I meciul Ungaria! — Bolivia, Moldovan şi tehnicianul 1 ră dar och
gia lui Traian Vasiu, s-a „De o jumătate de veac cese. Pentru a veni în spriji pentru zilele de 28. 29, 30 principal Alexandru Lăză- 1 trebuie să
bucurat dc succes. viaţa mea s-a identificat LUCIA L!C!U i t nul locuitorilor .Tieţului, octombrie. rut. i (T. Novac).