Page 6 - Drumul_socialismului_1977_10
P. 6
DRUMUL SOCIALISMULUI 9 NI
Pag. 2
A.B.C.-ul eticii socialiste — munca pasionantă, creatoare^
Învăţămîntul politico- ----------------------------------------------------,—----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------- ^ ML
(
ideologic—puternic ancorat Creaţia tehnică—element dinamic Polk
are o
In sarcinile economico-sociale ăi procesului de producţie Se int
tea",
ton
ale fiecărui colectiv Colectivul de muncă de vate, asimilate în producţie ne confruntăm cu o seamă Ştiţi c
la edil
Ia I.M.M.R. Simeria aVdo- cu bune rezultate. Aş de situaţii, cu greutăţi — data i
sublinia tovarăşul inginer
(Urmare din pag. 1) s p o r i r e a productivităţii Deva, şantierele I.C.M.M. bîndit, de-a lungul anilor, numi cîteva : braţ-clapă la suunnia tovarăşul inginer .■ Un r
muncii, reducerea cheltuie Petroşani, „Marmura", Si- o bună experienţă în valo vagoanele gondolă, bare de Remus Gherman, şeful bi- \ Multă
lilor şi consumurilor, îm meria, I.F.'E.T. şi I.L. De rificarea inteligenţei şi tracţiune pentru vagoane roului tehnic. Soluţionarea l toţ
cu
exigenţe formulate de se bunătăţirea calităţii pro va, şi altele, au obliga creaţiei tehnice proprii, în le cisternă, capac-oblon acestora, indiferent de lo- a
e
c
cretarul general al parti duselor, îndeplinirea sarci ţia ca în centrul activităţii dreptate cu precădere spre pentru vagoanele acoperi cui de muncă unde se ri- ţ talent
dului, tovarăşul Nicolae nilor de investiţii. Ţinînd lor să pună cu toată hotă- continua modernizare a te, dispozitiv de echilibra dică, învingerea neajunsu- j ţean c
Ceauşescu, la consfătuirile seama de această realitate, rîrea mobilizarea tuturor procesului de producţie, re la mecanismele de izo rilor sînt tocmai temele ca- i de pe
de lucru din luna septem forţelor materiale şi uma creşterea productivităţii lare y pentru toate tipurile re ne- frămîntă, spre care ’ unei it
-
brie de la C.C. al P.C.R. cursanţii şi propagandiştii muncii, reducerea consu de vagoane, uşă perforată se îndreaptă şi „bătaia" ) nevoie
Una din cerinţele funda au datoria să aşeze în cen ne pentru recuperarea ră- mului de metal, uşurarea la vagoanele acoperite, cale creaţiei tehnice. Pentru fie- l în orie
mentale ce se desprind trul activităţii de studiu şi mînerilor în urmă, să com efortului fizic al oameni de acces pe vagoanele aco care specialist există sta- / re lip:
pentru întreaga muncă de dezbatere ca atît obiectiv fun bată cu tărie slaba organi lor, siguranţă deplină în perite şi altele. vorbea
damental
explicarea
propagandă, deci şi pentru zare, supei-ficialitatea, in circulaţia materialului ru bilită concret tema tehni- i părilel
învăţămînt, este aceea a tezelor, conceptelor, a li-% disciplina, munca în sal lant ce iese pe poarta în — M-aş referi la cea mai că de care se ocupă pen- ţ îmbunic
transformării acestei sfere niilor directoare, dar mai turi. In cadrul învăţămîn- treprinderii — într-un cu- recentă realizare, maşina tru a o finaliza într-o anu- 1 sanitar
a muncii de partid într-o ales cum trebuie să se ac tului comuniştii sînt che vînt, în îndeplinirea la,un de expandat tablă, al că mită perioadă de timp. '
puternică forţă mobiliza ţioneze pentru îndeplinirea maţi să arate deschis ade nivel calitativ superior a rei autor principal este — Calitatea lucrărilor şi i
toare, de unire a eforturi obiectivelor, să învedereze văratele cauze ale fenome sarcinilor mereu sporite ale tehnicianul Victor Mihăi- deplina siguranţă a circu- ţ r>
lor pentru înfăptuirea nea rezervele existente în fie nelor negative şi să dez planului de producţie. lescu — a intervenit proiec laţiei sînt temele a căror i *x <
bătută a politicii partidu care unitate, căile concre volte mîndria şi demnita — Aş zice că există la tantul Cornel Herlea, de la • bună rezolvare ne intere- 1
lui, într-o activitate efi te ale efortului colectiv. tea colectivelor pentru în noi o bună tradiţie în a biroul tehnic — dar o con sează pe noi în mod deo- ^ îŞigu
cientă. Pentru aceasta, în Chiar în condiţiile în care lăturarea lor grabnică. Cul capta şi pune în valoare tribuţie însemnată şi-a a- sebit — declara tovarăşul i rioadă
văţămîntul este chemat să colectivele îşi îndeplinesc tivarea răspunderii, a con creaţia tehnică, a o cana dus şi lăcătuşul specialist inginer Lucian Munteanu, 1 u de fă<
se ancoreze puternic, prin cu regularitate sarcinile ştiinţei înaintate, a spiritu liza spre rezolvarea, pro Ioan Coman, toţi inginerii, şeful serviciului recepţie \ fi ei t
toate firele sale, de viaţă, de plan, învăţămîntul po- lui revoluţionar, stimula blemelor pe care le ridi tehnicienii şi maiştrii noş din cadrul direcţiei tracţiuy>_‘, popula
de problemele concrete şi litico-ideologic, alături de că procesul de producţie tri. Se gîndeşte, se acţio ne-vagoane al Regionale ocupaţ
stringente ale unităţilor e- celelalte forme ale activi rea iniţiativei în muncă, a — arăta tovarăşul Nicolae nează colectiv, există con de căi ferate Timişoara, ţ nici o:
conomice, de sarcinile ce tăţii de propagandă, tre dăruirii, pasiunii, şi sîr- Capră, tehnician principal lucrare efectivă când este beneficianil lucrărilor de l zi de
revin colectivelor din do buie să stimuleze preocu guinţei în îndeplinirea sar la biroul organizarea pro vorba să rezolvăm diferi la I.M.M.R. Simeria. Pen- t lingă t
cumentele Congresului al pările formaţiilor de lucru cinilor — iată doar cîteva ducţiei şi a muncii. Pentru tele probleme pe care pro tru a preveni orice eveni- i --------------------- :l:
consilii
Xl-lea, plenarele C.' C. al pentru depăşirea mai con cerinţe care stau în faţa acest an, de pildă, au fost cesul muncii de zi cu zi mente de cale, ne-am pre- 1 ve că
P.C.R., şedinţele de lucru sistentă a nivelurilor sta învăţămîntului politico - nominalizate 14 teme mari le ridică. ocupat de extinderea con- | pusă n1
ale Comitetului Politic E- bilite, pentru perfecţiona ideologic în noul an de de rezolvat. La această da Urmărim noua maşină de trolului ultrasonic la de- ţ dar ni
xecutiv, din expunerile şi rea activităţii pe toate studiu. tă 12 dintre ele sînt rezol- expandat tablă în funcţiu pistarea fisurilor interioa- i pe. In
cuvîntările secretarului ge planurile în vederea unor ne, dirijată de lăcătuşul re de oboseală la cîrligele j vegeta
neral al partidului. rezultate superioare. Dez Pek Francisc, timp în care şi barele de tracţiune, la 1 însăm-îi
baterile trebuie să se des
Sub conducerea Comite autorul ei, tehnicianul Vic roţile monobloc. Depistarea < respec*
tului judeţean de partid, făşoare sub semnul înalte tor Mihăilescu,ne-o pre acestor fisuri ne-a deter- * care n
colectivele hunedorene de lor exigenţe puse în faţa 1978 începe acum pentru zintă : minat să schimbăm unele ( fel s
pun eforturi susţinute pen întregului partid de către to — Ani în şir, întreprin tehnologii de fabricaţie, să / colţ _ a
tru înfăptuirea exemplară varăşul Nicolae Ceauşescu, derea noastră, ca mare asimilăm altele. J Pîrcăla
a sarcinilor de plan, pre să se caracterizeze prin constructori. Să-l pregătim temeinic! consumatoare de metal, îşi Nu există secţie, am zice, )
cum şi a angajamentelor intransigenţă faţă de lip procura furnituri de tablă loc de muncă la I.M.M.R. i e m;
asumate în întrecerea so suri, prin fermitate faţă expandată de la o unitate Simeria unde noul să nu 7 Văzîi
cialistă. In covîrşitoarea de orice tendinţă de auto- La această dată, deci cu începe de pe acum şi că din Arad. O furnitură cos fie prezent. Se moderni- i există
majoritate a colectivelor mulţumire, de suficienţă. 3 luni înaintea încheierii de modul în care se pre ta 960 lei, la care se adău zează procesul de produc- ţ îngrăşc
se acţionează cu hotărîre Cursurile ce se desfăşoa anului, Trustul de con ocupă fiecare de pregăti gau cheltuielile de trans ţie, se uşurează munca oa- i
şi responsabilitate pentru ră în unităţile rămase în strucţii Deva înregistrează rea producţiei anului vii port, în total 1 768 lei fur menilor, se economiseşte i
creşterea producţiei fizice urmă la unii indicatori, în o nerealizare de plan cam tor aşa se va desfăşura nitura. In 1976, de pildă, metal, energie electrică, |
de metal, cărbune, mate colectivele care se confrun mare, generată atît de u- activitatea de-a lungul în întreprinderea a cheltuit combustibili. Oamenii cu
nele
neajunsuri tregului an.
greutăţi
şi
riale de construcţie, ener tă cu greută'.i, cum sînt I.M. proprii' cît şi de cauze a- 1 163 960 lei pentru furni care am stat de vorbă sînt
Ceea ce se impune de
gie electrică etc., pentru Dîlja, I.M. Aninoasa, T.C. parţinîmd proiectanţilor şi urgenţă este ca unii prin turi de tablă expandată. însă de o rară modestie, 1 nu po
beneficiarilor de investiţii. cipali beneficiari de inves Maşina pe care am conce n-au pretenţii de mari ino- 1 trebare
In aceste zile, pe toate tiţii, cum sint Trustul put-o şi realizat-o cu aju podari
şantierele trustului, la vatori şi inventatori, dar i
mism al economiei, crearea judeţean pentru I.A.S., torul multor tovarăşi de caută, se frămîntă necon- 1 va agi
a milioane de noi locuri de toate loturile şi punctele U.J.C.M., I.C.R.A., consi muncă aduce peste 500 000 cel •?
muncă, mărirea sistematică a de lucru se acţionează cu tenit pentru a descoperi ^
productivităţii muncii sociale, intensitate sporită pentru liile populare municipale lei economii anual. noul şi a-1 afirma în mun- i să fie
sporirea masivă a venitului / accelerarea ritmurilor de Deva şi Petroşani şi cele — Fiind zi de zi în ca lor, pentru a munci * să fie
naţional pe locuitor şi, oda comunale, Centrala mine
tă cu aceasta, ridicarea ni execuţie, încadrarea tutu reurilor Deva şi Combina mijlocul oamenilor, în mie mai rodnic de la o zi la \ turile
politicp-eobnomio velului de trai şi de civili ror lucrărilor în grafice şi zul problemelor pe care le alta. i zitează
zaţie al populaţiei. predarea la termen a o- tul minier Valea Jiului să ridică necontenit producţia, GH. I. NEGREA J
biectivelor din planul a- se preocupe mai mult de
cestui an. investiţiile ce le aparţin şi
Legea acumulării socialiste,
lege economică a reproduc Totodată, se depun efor să asigure din timp con
ţiei socialiste lărgite, potrivit turi pentru pregătirea con structorului toate condiţi
căreia o parte a valorii nou diţiilor de lucru pe timpul ile de începere a obiecti
create în societate trebuie Loialitate, trăsătură morală iernii şi asigurarea atacă velor, să-l sprijine şi îp
folosită în permanenţă pen şi socială care presupune în rii obiectivelor din planul continuare, pe tot timpul
dintre
raporturilor
temeierea
tru sporirea dimensiunii fon indivizi pe cerinţele fideli anului viitor. Ceea ce tre desfăşurării lucrărilor, aşa
durilor unităţilor socialiste, tăţii, sincerităţii, cinstei, buie să aibă în centrul a-
în vederea reluării procesu dreptăţii, corectitudinii, prin cum a recomandat în re
lui de producţie pe un plan cipialităţii. L. incumbă, pen tenţiei nu numai construc petate rînduri conducerea
superior, dezvoltînd în acest tru individ, respectarea şi torul, ci şi proiectantul şi noastră de partid şi de
scop baza tehnico-materială promovarea normelor, valori beneficiarul este că 1978 stat.
a socialismului spre a mări lor şi regulilor morale exis
producţia şi productivitatea tente în societate, respecta-
muncii sociale şi a ridica, pe ' rea obiceiurilor şi tradiţiilor, Pe
această bază, nivelul de trai devenite norme elementare,
al tuturor membrilor societă general-umane, ale colectivi lor d
ţii. Mobilul acumulării socia tăţii în mijlocul căreia mun teră ci
liste îl reprezintă interesul ceşte şi trăieşte. Pe plan ge n vederea extinderii auto vel
întregii societăţi pentru spo neral, L. presupune respec
rirea cantitativă şi calitativă tul reciproc între state şi po pietoni
a producţiei. Numai amplifi poare, rezolvarea probleme culturii căpşunului bandă
când dimensiunile producţiei, lor dintre naţiuni în spiritul pe unc
societatea poate asigura con principiilor eticii şi ale drep
diţiile materiale necesare di tului internaţional. cesteia
versificării nevoilor de con Ieri, la C.A.P. Haţeg a anul 1977 la această cul j marcaj
sum productiv şi neproductiv, avut loc o consfătuire de tură şi au fost prezentate l Da, dc
îşi poate permite satisface •lucru la care au participat
rea cit mai deplină a nece tehnologiile de lucru şi / au gă:
sităţilor de consum, contri şefii fermelor horticole programul de dezvoltare a Mecanizatorul Simihai Dam inescu, ajutat de brigadiera ) dilii oi
buind astfel, .la satisfacerea unde există în cultură căp culturii respective, care în Victoria Bălăban şi cooperatoarea Marişca Hălmaj, execută i rinţe a
intereselor membrilor socie Inviolabilitate, principiu ca semănatul secarei pe o tarla de 20 ha,' la C.A.P. Băieşti.
tăţii socialiste în dubla lor re asigură desfăşurarea re şuni. S-a făcut o analiză . anul 1978 se va extinde ? tăţilor
ipostază, proprietari socialişti laţiilor diplomatice în. condi a rezultatelor obţinute în pe 100 ha. Foto: VIRGIL ONOIU J mercial
uniţi şi producători. Sursa ţiile unei depline securităţi, \ nă (f
esenţială a acumulării socia prin interzicerea oricăror a-
liste o constituie plusprodu- tingeri aduse libertăţii, sigu i depozit
sul. Fondul de dezvoltare ranţei fizice a diplomaţilor, 1 I.R.T.A.,
împreună cu cel de amorti membrilor familiilor, perso Din activitatea consiliilor populare ^ a se c
zare formează fondul naţio nalului de serviciu, corespon
nal de dezvoltare economico- denţei, locuinţei, avutului a- ţ terale
socială. Manifestîndu-şi acţiu cestora, infractorii expunîn- pentru
nea în contextul relaţiilor de du-se unor sancţiuni severe. LUCRĂRI DE LARG tribuna I şi la vestiare lu efectuat fertilizări pe 390 loare de 3 566 000 lei. Mai j dente ■
producţie socialiste şi în in I. personală a diplomatului, INTERES OBŞTESC crările sînt executate în
terdependenţă cu întreg sis cea mai importantă dintre ha. Din pepiniera proprie tîrziu, angajamentul a fost ^ noroi ş
temul legilor economice, obi imunităţile diplomaţilor, imu proporţie de 50 la sută. s-au plantat cu salcîmi 5 suplimentat cu încă 500 000 i neficiaz
ective ale socialismului. L.a.s. nitate diplomatică, conform între cele mai importan ha terenuri improprii agri lei. Făcînd bilanţul reali- 1 şinilor.
imprimă progresului societă căreia, statul de reşedinţă a- te lucrări de larg interes PENTRU REALIZAREA
ţii dimensiuni proprii. înfăp- sigură ocrotirea diplomaţilor PROGRAMULUI DE culturii. în satele Văleni, zărilor rezultă că valoarea ^ ceste i
tuindu-se planificat, acumu acreditaţi împotriva oricăror obştesc realizate de către ÎMBUNĂTĂŢIRI Homorod, Bozeş şi Ren-' lucrărilor efectuate se ri- i multă
larea socialistă trebuie să a- atentate, garantează că pe cetăţenii oraşului Vulcan, ghet s-au decolmatat albii dică în prezent la 4 166 000 * parte c
sigure o valorificare superi- teritoriul statului respectiv cu sprijinul nemijlocit al FUNCIARE
oar ă, Ia nivelul întregii eco nu vor fi aplicate nici un fel de văi pe o lungime de lei, angajamentul anual \
nomii naţionale, a tuturor de constringeri, presiuni îm consiliului popular, şe nu Locuitorii comunei Geoa- 1 800 ml, îndiguiri pe 200 fiind îndeplinit şi depăşit. l-y O
resurselor materiale, finan potriva persoanei lor, din mără cele de la cabana giu,„ în frunte cu deputaţii, ml, defrişări şi curăţiri de Activitatea depusă de ce- /
ciare şi umane, să ducă la partea autorităţilor sau din Pasul Vulcan şi stadion. mobilizaţi de consiliul
modificarea structurii econo partea altcuiva. I. sediului vegetaţie lemnoasă pe tăţeni şi deputaţi, de către ) In zc
miei naţionale în conformi şi arhivelor misiunii diplo La cabană s-au înlocuit popular, acţionează perma 8 0,00 mp şi alte lucrări. Ca colectivele întreprinderilor ( Orăştie
tate cu tendinţele progresu matice, principiu potrivit că pereţii din lemn cu pereţi nent, cu pasiune şi răs urmare, comuna Geoagiu şi instituţiilor din oraş, se / afluenţi
lui tehnic, să determine spo- ruia autorităţile statului de din cărămidă, atît în ex
rirea productivităţii muncii reşedinţă au obligaţia de a pundere civică'pentru ma a realizat integral sarcini concretizează în executa- i călător
sociale, a produsului social nu pătrunde şi a nu lăsa pe terior cît şi în interior şi terializarea sarcinilor ce le le de plan pe acest an la rea de lucrări de reparaţii l piaţă. I
şi venitului naţional şi a fon alţii să pătrundă în sediul s-a făcut o nouă împărţi revin din programul jude executarea lucrărilor de şi întreţineri pe 25 000 mp / pe Jînc
dului de consum pe locuitor, misiunii diplomatice fără a- re a camerelor, s-au pus
să contribuie la crearea ca seftfimentuî şefului misiunii, ţean de îmbunătăţiri fun îmbunătăţiri funciare. străzi, 4,7 km drumuri, ex- i * mercial
drului obiectiv necesar dez de a asigura ocrotirea sediu uşi şi ferestre noi, a fost ciare, adoptat de prima tinderea spaţiilor verzi cu \ şi un ■
voltării plenare a personali lui şi a arhivei misiunilor înlocuită instalaţia electri Conferinţă judeţeană a de ANGAJAMENT
tăţii umane şi procesului de diplomatice. I. teritorială, că. Acum se lucrează la a- 2,7 ha, îndiguiri pe 1,1 km, i a pres<
omogenizare a societăţii so normă de drept International putaţilor. Astfel, au fost ANUAL ÎNDEPLINIT plantarea a 1 500 arbori şi J de unc
cialiste. Acţiunea L.a.s. în care ocroteşte suveranitatea, coperirea cabanei cu tablă. reamenajate pentru iriga arbuşti, amenajarea unei \ revistă,
România şi-a găsit expresie supremaţia teritorială a sta De asemenea, va fi dota ţii 460 ha, iar sistemele de Cetăţenii oraşului' Haţeg
într-o înaltă rată a acumu telor, frontierele de stat îm- tă cu mobilier nou. La sta desecări pe 200 ha şi s-au baze de agrement şi a u- l cere d
lării, care a permis făurirea ootriva oricărei agresiuni sau s-au angajat să execute în nui teatru de vară etc.. Iu- / perativi
şi dezvoltarea bazei tehnice- încălcări săvîrşite cu folo dion s-au făcut taluzări executat lucrări de comba acest an prin muncă pa crări care evidenţiază hăr- j
materiale a socialismului, a- sirea forţei sau în orice alt pe 1 000 mp, a fost termi tere a eroziunii solului pe triotică un volum de lu acestei
sigurarea unui puternic dina mod. nată tribuna a Il-a, parca 48 ha. S-au curăţat 230 crări edilitar-gospodăreşti nicia şi grija locuitorilor ( ţe exp
rea de la intrare, iar la ha păşuni şi fineţe, s-au şi de înfrumuseţare în va pentru buna gospodărire a 1 ţ,»-.
oraşului lor.