Page 61 - Drumul_socialismului_1977_10
P. 61
Proletari din foaie fările, uniti-vă !
ANUL 'XXIX
NR. 6 208
MIERCURI,
19 OCTOMBRIE
1977
4 pagini — 30 bani
Ofctotive centrale ale activităţii
TEHNOLOGIE MODERNĂ \
economice în asest ultim trimestru DE LUCRU |
Zilele
trecute,
colecti-
al anului: vul de constructori de la 9 |
lotul „Castel", din cadrul J
şantierului nr. 1, de pe 8
■ lîidepiirrirea integrală a pianului amenajarea hidroenerge- ’
tică Riu Mare-Retezat, a |
trecut la aplicarea, în 8
premieră pe ţară, a unei »
şi anpjareittelQr în toate noi tehnologii de săpare 9
a galeriilor forţate. Prin '
această nouă metodă de J
lucru — la aplicarea că- |
v unităţile, atingerea indlcatoriisr reia se evidenţiază con- '
structorii şi mecanicii de 9
OKAŞTIE. Imagini din centrul civic al oraşului. la lotul „Castel", precum '
prevăzuţi pentru 1818 Foto : VIRGIL ONOIU şi lucrătorii de la atelie- J
rul mecanic al gruplui de *
şantiere — se uşurează '
mult eforturile fizice ale |
Au mai rămas două luni ru a îndeplinit deja- planul In Editura politică a apărut oamenilor, creşte con- J
şi o decadă de muncă din anual. Merită toate apreci oin mmm siderabil productivitatea |
acest an, perioadă care ri erile strădaniile încununa muncii.
dică o seamă de priorităţi te de succes ale siderurgiş- ÎTOE0ER1I NICOLAE CEAUŞESCU:
în activitatea economică a tilor de la Hunedoara şi
judeţului, în faţa colecti Căian pentru sporirea su SOCIALISTE CUVÎNTARE LA ŞEDINŢA DE CONSTITUIRE
velor de oameni ai muncit plimentară a producţiei de A CONSILIULUI NATIONAL AL
din industria hunedoreană. metal şi îmbunătăţirea con
Obiectivele centrale, fun tinuă a performanţelor ca CU UTILAJ OAMENILOR MUNCII.
damentale, de pe agenda litative şi de eficienţă ale a- DE FABRICAŢIE 13 octombrie 1977
întrecerii socialiste şi a cestui produs de bază, atît
preocupărilor din acest ul de cerut de progresul eco ROMÂNEASCĂ „PROCES
tim trimestru sînt asigura nomiei naţionale. Peste CINEMATOGRAFIC" j
rea îndeplinirii integrale a media realizărilor pe in La Termocentrala din agendă electorală, a agendă electorală
planului şi angajamentelor, dustria judeţului se situea Paroşeni se lucrează in o La cinematograful „Lu- ,
tens la modernizarea sta
a prevederilor suplimenta ză şi colectivele de la I.E. ţiei exterioare de 110 mina" din Ilia, s-a des- i
re în toate unităţile, de Deva, I.M.M.R. Simeria, kilovolţi. Această masivă Adunări pentru desemnarea candidaţilor făşurat un proces cine-1
punerea de eforturi cu to I.M.C. Bîrcea, Ţesătoria de lucrare este executată de A matografic pe marginea 1
tul deosebite pentru recu mătase Deva şi din alte u- către o formaţie de la filmului artistic romă- ]
perarea restanţelor la une nităţi. Rezultatele obţinute Grupul de şantiere elec- nesc „Accident", la care,
le produse fizice şi mobili de colectivele fruntaşe pun tromontaj Sibiu, con !n unsnrotate pentru omul gospodar au participat şi elevii
zarea colectivelor pentru a- în lumină acumularea u- dusă de inginerul Karf Tovarăşul Adrian Nicolae tul Valea Lupului se află Şcolii profesionale auto |
l in ger ea nivelurilor prevă nei bogate şi valoroase ex Fleischer. Modernizarea Popovici, lăcătuş, unul din in construcţie şi se vâ da din localitate. „Procesul"
s-a- impus-,din cauza de
zute pentru primul trimes perienţe, dau garanţia cir' păşirii puterii 'de rupe muncitorii fruntaşi de la curînd în folosinţă un ma a fost realizat de profe
tru al anului 1978 la prin aici se ating şi se vor atin re la întrerupătoarele de Fabrica de produse refrac gazin. Pentru combaterea i- sorii Iulian Haiduc, A-
cipalii indicatori, îndeosebi ge de pe acum nivelurile import, care se înlocuiesc, tare, om harnic, care a par nundaţiilor s-au construit 3 lexandru Alba, Gheorghe
la productivitatea muncii de producţie şi productivi acum, cu întrerupătoare ticipat şi participă alături- baraje (pe Bărişor, Muncel Gheară, precum şi de e-
şi cheltuielile materiale. tate prevăzute pentru în de tip indigen, I.O. — de noi toţi la gospodărirea şi Gloduri), s-au executat levii Radu Petruţ şi Eu
gen Petca.
110 kilovolţi, fabricate de
Făcînd un succint bilanţ ceputul anului viitor şi, Electropu-tere Craiova, şi înfrumuseţarea comunei, regularizări de albii şi talu-
km.
a fost ieri desemnat, în ca
Importante
zări
1
pe
al realizărilor obţinute pî- totodată, constituie un pu drul adunării cetăţenilor din fonduri de investiţii, au fost „AGORA"
nă acum se poato aprecia ternic imbold mobilizator circumscripţia electorală nr. alocate pentru sporirea rod
că majoritatea colectivelor pentru toţi oamenii muncii IMPORTANTE 1 Baru, candidat în alegeri niciei pămîntului, pentru Revista de cultură cu
de muncă hunedorene îşi din industria judeţului. Es ECONOMII DE METAL le de la 20 noiembrie. Tre- dezvoltarea sectorului fores public „Agora" din Brad
onorează exemplar planul te- necesar ca aceste colec cînd în revistă, cu acest pri tier şi a industriei în ca programează mîine, ore
-,şî angajamentele, obţinînd tive să nu slăbească ritmul, La secţia de stîlpi hi lej, cele mai importante rea drul comunei. Valoarea lor le 18,00, în sala casei de
.rezultate care evidenţiază să-şi îndeplinească cu ace draulici Vulcan, preocu lizări obţinute în perioada se ridică numai în ultimii 2 cultură, o nouă manifes
1976—1977 în dezvoltarea e-
ani la aproape 100 milioane
pregnant marea răspunde eaşi răspundere angaja pările pentru economia conomico-socială şi edilitar- lei. A fost construită şi. da tare, a 11-a de La apa
re muncitorească pentru mentele reînnoite, să-reali d& metal durează de ani gospodărească a comunei, to tă parţial în funcţiune o sta riţie. Rubricile revistei :
înfăptuirea neabătută a lw- zeze integral şi chiar cu de zile. Datorită unei varăşul Li viu Ceuţă, preşe ţie de transformare a cu editorial, proză, poezie,
bune colaborări s-au ob
tărîrilor Congresului al depăşire sarcinile ce le re ţinut succese remarcabile. dintele -jnsiliului comunal rentului dc înaltă tensiune, biologie, minerit, medi
Xl-îca, a sarcinilor şi indi vin din Programul supli In acest an — prin apli al F.U.S. arăta între altele noi secţii de producţie şi un cină, pictură, muzică,
caţiilor date de secretarul mentar de dezvoltare eco carea unor tehnologii noi, că aici s-a construit un bloc depozit pentru materia pri teatru , drept, caseta pen
1
;
general al partidului, tova nomică a României pe pe folosite la realizarea pie cu 6 apartamente şi spaţii mă, la fabrica de produse tru caricaturi, film. I
răşul NicoFae Ceauşescu. rioada 1976—1980, adoptat selor masive, prin inter comerciale la parter, un ma (Continuare în pag. a 3-a) , _ , __ , _ , _ , _ N
gazin de mobilă, iar în sa
Este deosebit de semnifica recent de Comitetul Poli venţiile făcute la furni
tiv şi un titlu de cinste fap tic Execţitiv al C.C. al zori pentru obţinerea la
tul că minerii de la Bar P.C.R. minatelor la cote optime,
soluţiile
constructive
za, din Poiana Ruse ăi, de In acest trimestru, orga priit prin recuperarea şi
noi,
la Deva, Certej, constructo nele şl organizaţiile de refolosirea întregii canti Zile decisive pentru încheierea grabnică
rii de utilaj minier din Pe partid, sindicat şi ale tăţi de metal s-au obţi
troşani, lucrătorii de la în U.T.C., consiliile oamenilor nut economii de 100 to
treprinderea mecanică O- muncii, colectivele de mun ne la laminate, 10 tone a insăminţăriior şi recoltării porumbului
răştie şi-au depăşit pe trei citori, maiştri, ingineri şi la neferoase şi o reduce
trimestre planul producţiei tehnreient au datoria de a re de 15—17 la sută la
otelurile
industriale cu 10-18 Ja su face totul pentru recupera- late. (I. speciale, asimi Acum, cînd ne apropiem pul asigurării unei baze superior. Mecanizatorii Ion
Popa, corespon
tă, iar, colectivul Fabricii dent). de limita epocii optime temeinice recoltei viitoare. Ştef, Gheorghe Tot şi Va-
de produse refractare Ba- (Continuare în pag. a 2-a) pentru însămînţări, fiecare Datorită măsurilor politice sile Amărincăi au respec
zi şi oră bună de lucru în şi organizatorice întreprin tat cu rigurozitate indica
cîmp trebuie folosită cu se, s-a reuşit ca într-o se ţiile tehnice date de ingi
r randament maxim în sco- rie de cooperative agricole nerul Constantin Miertoiu.
ASCENSIUNEA UNEI COMUNE J să -fie încheiate acţiunile de Inginerul şef al C.A.P.
recoltare a porumbului şi
Situaţia însămînţărU Hă.şdat, Viola Viţă, ne-a
Cu mulţi ani în urmă, Vata de Jos marca ^ griului în cooperativele însămînţarea griului. Meri informat că şi la- această
pe hartă o mică localitate din stingă văii \ agricole de producţie, pe tă evidenţiat exemplul ofe unitate s-au terminat însă-
Crişului Alb. la marginea de vest a jude- 1 consilii intercoopera- rit de C.Â.P. Oră.ştie, unde
tului Hunedoara, vag cunoscută pentru ape- ) mînţările şi s-a strins în
le sale curative şi pentru un început de ex- 1 tiste, în procente, la da însămînţarea griului pe în treaga recoltă a culturilor
ploatare forestieră... ' ta de 18 octombrie a.c. treaga suprafaţă s-a reali
Astăzi•, din punct de vedere economic. Va- ţ se prezenta astfel : zat la un nivel agrotehnic (Continuare in pag. a 2-a)
\ =, ta de Jos înseamnă două cooperative agrico- i ţ- Qr..
le de producţie, care, pe lingă cultura ce- '
realelor, au un puternic sector zootehnic, işi L Consiliul
sporesc an de an avuţia obştească, ajungînd [ intercoo- Realizat %
să fi multimilionare, înseamnă — după cum V peraiist
! !" afirma Aron Medrea, primarul comunei — i
o fabrică de cherestea, de cărămidă,', una \ Do.bra 79
pentru măcinat Benlonită şi caleită, atelier de ( G'eoagiu 74
confecţii metalice. Tot de la acesta aflăm ţ 73
numeroase date şi cifre, fiecare cuprinse in 1 Toteşti
obişnuitul context „mai mult dacît anul tre- ' Orăşitie 72
cut“, ,,peste prevederile planului“. Notăm la \ ITateg 70
rubrica realizări mai de seamă : s-au con- ! Ilia 70
slruit 22 km de drumuri, traseele de auto- ) Brad 67
buz legînd astăzi toate localităţile comunei ; 1 Simeria 62
s-au realizat noi magazine, s-au redat agri- / Căian 60
culturii noi terenuri prin lucrări de îmbu- \ Hunedoara 59
natăţiri funciare ,* s-a introdus ava curentă ,* i
a început electrificarea ultimelor două sa- V Deva 56
te; a fost sistematizată zona centrală din î în T.A.S. însămînţarea
vaţa de Jos — complex comercial şi meş- r griului s-a realizat pe
fIOBBj©lîâ 78 la sută din. suprafe Pregătirea grădinărească a- patului germinativ este o lu
se
(Continuare în pag; a 3-a) ţ ţele planificate. crare căreia la G.A.P. Martor eşti i Marian acordă maximă grijă.
execută
cu
Pavci
ras*
Emil
Mecanizatorii
şi
Trasau
------- 1 pnndere această lucrare.