Page 62 - Drumul_socialismului_1977_10
P. 62
DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 6208$
Pag. 2
Din experienfa organizaţiilor cadran'^dnoHiic cadran economic
LECUIJI DE. .
de partid
Şoferii
Trai'
Oameni superiori oţelului Pavel Vid şi \
Calitatea de membru ţi-a Turmaş, d
cînd se apropi<
partidului — celor mai septembrie 1974, ţinută ocazia . In ultimii ani am asimilat că le vom putea face la noi, muncească mai bine şi să Orâştie — Mă
In
cuvin'tarea
în
Dineu Mt-.J sai
gîndească mai profund.
inginerul
ne
Alexan
şi produceaţi noi tipodimen-
spune
cu
— în secţia noastră (lami
jubileului siderurgiei hune- siuni de oţel. Aş aminti lăr dru Dragotă, şeful secţiei. norul de profile mijlocii şi erau cuprinşi d
De exemplu, oţelul CIHCOR
dorene,
şi „uitau" să m
buni oameni ai muncii Ceauşescu, tovarăşul Nicolae girea la gamei tipodimensiona- (marcă hunedoreană), îna benzi), ne spune tovarăşul că. I.T.A. Deva
secretarul
patr&te,
la
oţelurile
le
gene
ral al partidului, chema co cele cornier şi la oţelurile inte se producea numai în Iacob Topliceanu, secretarul de la călători r
lectivul de aici să dea oţel de armare a galeriilor de cuptoare electrice. Noi îl comitetului de partid pe sec tă boală a
Un loc central în activita Constatăm însă, că un de calitate, să formeze oa mină, foarte solicitate de că realizăm acum în cuptoarele ţie, toţi oamenii muncii au
tea comitetului de partid de număr de membri de par meni superiori oţelului, ..cu tre întreprinderile miniere Siemens Martin de 400 de studiile generale complete. ţilor şoferi — k
la I.M. Barza îl ocupă con tid au o pregătire de cul spirit revoluţionar, cu o pre din Valea Jiului. Concomi tone. Facem şi oţeluri spe 70 la sută au absolvi ţ şcoli un „medicarm
solidarea permanentă a or tură generală încă scăzută, gătire profesională şi politi tent cu asimilarea de noi ciale pentru autoturisme, iar profesoinale, iar 30 la sută scris de. Dec.
ganizaţiilor de bază prin pri ceea ce impune să ne ocu că înaltă. Chemarea, lansată repere, ne-am preocupat în prin aplicarea unei noi teh sint absolvenţi de licee, de Rezultatul a fc
mirea în rindurile lor a ce păm îndeaproape de ei, să-i de întiiul comunist al tării, permanenţă de perfecţiona nologii la fabricarea oţelu şcoli tehnice de maiştri. 20 los. S-au vin
lor mai merituoşi muncitori, ajutăm să-şi completeze stu a mobilizat miile de side- rea tehnologiilor. Am îmbu lui beton asigurăm un pro- dintre muncitorii noştri au trei de amnezie
maiştri, ingineri, alţi oameni diile. rurgişti, înaripindu-le con absolvit Institutul de subin- le-a fost luată
ai muncii. Biroul comitetului de par ştiinţa, voinţa, spiritul de gineri. Asta fără să mai pu
Am avut şi avem în vede tid şi majoritatea organiza creativitate. O CHEMARE CARE A ÎNARIPAT CONŞTIINŢA nem la socoteală pe cei (N. Zamfir).
re ca în partid să fie primiţi ţiilor de bază acordă o aten S-au scurs trei ani de a- care urmează acum liceul şi
cei mai înaintaţi şi mai ac ţie sporită creşterii calitati tunci, trei ani în care har SIDERURGISTILOR HUNEDORENI' institutul de subingineri la
tivi oameni, care se disting ve a rindurilor partidului, nicul colectiv al combinatu seral. Promotorii şi mobili DIN NOU !
prin calităţile lor morale, po prin perfecţionarea continuă lui hunedorean şi-a adăugat zatorii tuturor în activitatea CURĂŢENIAt C
litice şi profesionale, care a muncii de educaţie a celor noi lauri la salba de succe nătâţit tehnologiile de încăl cent de scoatere a metalului de perfecţionare a cunoştin
luptă cu energie şi pasiune nou primiţi. Cu această ca se în muncă. In rindurile de zire şi laminare a otelurilor de 84 la sută faţă de 78 la ţelor sînt comuniştii. Dealt
revoluţionară pentru înfăp tegorie de membri de partid faţă ard încercat să surprin slab aliate, a celor din gama sută înainte. fel, jumătate din oamenii In incinta au
tuirea programului partidu organizăm trimestrial discu dem citeva aspecte din am „rotund" şi a celor cu pro — Dacă ar fi să remar colectivului secţiei noastre Brad există
lui. oameni care. au o con ţii, cu care prilej analizăm pla şi permanenta bătălie filuri speciale. La obţinerea caţi citeva nume de oameni, sînt -membri de partid. I chioşcuri ca
duită morală ireproşabilă în modul în care sînt integraţi pentru obţinerea de metal acestor rezultate a contribuit pe cine aţi alege ? Unul din multele exemple
familie şi societate, care lup în activităţile de partid, da de calitate, pentru formarea întregul colectiv, merite deo — Sintem un colectiv unit, de acest fel pe care le pu
tă cu consecventă pentru că au sarcini cum şi le înde de oameni superiori oţelului. sebite avind laminatorii Ion avem un fond valoros de team culege din combinat.
promovarea în viaţa socială plinesc, cum sînt ajutaţi să ...Laminorul de profi.le Maier, Viorel Munteanu, Fi- cadre. Oamenii sînt con Pentru ^majoritatea oameni
a principiilor eticii şi echită şi le îndeplinească. în nu mijlocii şi benzi este una lip Bălăcescu, Constantin ştiincioşi şi disciplinaţi. De lor muncii de aici activita
ţii socialiste. meroase adunări generale din secţiile fruntaşe ale Ghenman, Ionel Muntean şi fapt munca lor plină de res tea productivă se împleteşte \
întreaga muncă de pregăti punem în dezbatere proble combinatului. De la intrarea Avram Ocolişan. Astăzi „o- ponsabilitate stă la baza strîns cu perfecţionarea teh- t băuturii mititei,
re a celor ce solicită primi me privind modul în care lui în funcţie nu s-a întâm ţelul de Hunedoara", pre succeselor noastre. Oţelarii nico-profesională, cu ridica
rea în partid, ca şi actul pri comuniştii participă la înde plat ca planul să nu fie zent pe toate şantierele ţă Marin Găină şi Ioan Raş- rea continuă a pregătirii po i iutii., îngheţa
mirii le desfăşurăm pe baza plinirea planului, gradul lor realizat. în acest an scoţia rii, este tot mai des întâlnit tea, turnătorul Ilie Motorgă, litice şi de cultură genera : care comerciali
instrucţiunilor C.C. al P.C.R., de angajare responsabilă în are la activ peste 500 de to şi solicitat peste hotare, maiştrii Ioan Achim şi Vic lă. Aceasta deoarece hunedo- 1 inele, abţibildu
a exigenţelor sporite pe muncă în lumina Statutului, ne oţeluri laminate date pe chiar în ţări cu veche tra tor Petroesc ar fi cei • mai renii, transpunînd în viaţă ţ felul cu aspe
care tovarăşul Nicolae a Codului eticii şi echităţii ste plan şi economii la cos diţie în metalurgie. buni dintre cei buni. chemarea secretarului gene / de aur şi orgi
Ceauşescu le pune în socialiste, adoptind o atitu turile-de producţie în valoa ...Oţelăria Siemens Martin ...Oţelul, chiar şi cei mai ral al partidului, şi-au pro i ria care se «m
faţa organizaţiilor de partid. dine combativă faţă de ma re de 2,5 milioane lei. nr. 2. Din 1974 oţelarii de superior, este făcut de oa pus ca, pentru a da un oţel ţ rul numitelor; c
Pornind de aici, în toate or nifestările de indisciplină în — Ne-am străduit conti aici au trecut la producerea meni. Aici, în combinat, de calitate, să formeze oa
ganizaţiile de bază au fost muncă. Asemenea adunări nuu să îmbunătăţim proce oţelurilor speciale. stînd zi şi noapte la gura meni superiori oricărui oţel i sortată cu eît<
— Am asimilat tipuri de
sul de fabricare a oţelurilor
întocmite studii care, de fapt, laminate, ne spune ingine oţeluri pe care cu câţiva ani vetrelor de foc ale furnale de calitate. ' nere de gunoi
cuptoarelor,
oamenii
şi
lor
dau o perspectivă acestei ac constituie o adevărată şcoală rul Ilie Marcu, şeful secţiei. în urmă nimeni nu credea s-au oţelit. Ei au învăţat să ţ piere (un ade’
tivităţi. Tovarăşii care înde de educaţie comunistă a noi MIRCEA LEPĂDATU i dis pentru ori
plinesc condiţiile cerute de lor membri de partid. cini'lor) oferă
Analizînd
cu
statut au fost încadraţi în în- calitatea muncii de răspundere ) un aspect de
primire
văţămintul de partid şi sînt Zile decisive pentru încheierea i neplăcut. Pri
antrenaţi în diverse activităţi în partid, mai ales în lumi 7 ar fi intrarea
politico-organizatorice. Para na sarcinilor reieşite din cu j funcţiune a u
vântările
general
secretarului
lel, organizaţiile U.T.C. sînt al partidului la consfătuirile grabnică a însămînfărilor l Celelalte măsi
sprijinite în munca educati 1 a fi luate de
vă, pentru ca din rindurile de lucru din septembrie, des 1 şului. Aşteptărr
lor să poată fi recomandaţi prindem concluzia că în acti şi recoltării porumbului
vitatea
noastră
persistă
mai
tineri merituoşi. Pe de altă încă deficiente, pentru înlă
parte, am acordat şi acor turarea cărora trebuie să ! PE CINE SĂ
dăm o atenţie sporită îndru acţionăm cu toată fermita recoltă de porumb, legume
mării oamenilor spre a-şi tea. Unele organizaţii de (Urmare din pag. 1} şi ’ sfeclă, iar azi se însă- i Duminică,
completa studiile. In ultimii bază, cum sînt cele de la ’ care au dorit
ultimele
ha
ani, mai bine de 260 de Valea Morii şi de la ante- de toamnă. Aportul meca mînţează Pentru sprijinul cu ţ că specialitat
grîu.
ce
muncitori au absolvit 8 cla zdrobitor sînt încă slab spri nizatorilor Dumitru Lungu l-au acordat la strîngerea ^ ciorba de
se, din care mulţi au fost jinite în această muncă. In şi Dumitru Movilaru a fost
primiţi în partid. altele mai avem membri de hotărîtor»în finalizarea în- recoltei în cadrul fermei r ies iul X 1 U II IU 1
Ca urmare a activităţii des partid cu o comportare neco sămînţărilor înainte de de stat Mesteacăn şi C.A.P. \ ce" au
făşurate, organizaţiile noastre respunzătoare in producţie expirarea epocii optime. La Brad la însilozarea car ţ plet i derutaţi.
de bază s-au întărit conside şi în societate, ceea ce în C.A.P. Zlaşti s-a strîns re tofilor, merită evidenţi Iul, Gheorg
rabil, ponderea comuniştilor aţi şi elevii şcolii generale 1 spunea : „lua
din totalul angajaţilor fiind seamnă că atît în munca de colta de porumb de pe în din Crişcior. \ sa, va serv
educaţie cit şi in cea de pri
în prezent de 54,8 la sută. mire manifestăm încă o sla treaga suprafaţă, s-au ono însămînţarea griului se i Cînd venea
In sectoarele miniere de ba bă combativitate, un nivel de rat integral obligaţiile la găseşte intr-un stadiu a- î ia comand
ză acest procent este mai exigenţă scăzut. fondul de stat şi se acţio propiat de finalizare şi la \ zicea : „Nu a
mare, ajungînd la Brădişor la nează pentru pregătirea şi C.A.P. Vaidei, Căstău, Tur- i va pregătit
Comitetul de partid şi bi
58 la sută. la Musariu I — rourile' organizaţiilor de ba însămînţarea griului pe ul
55, Valea Morii — 54 la su timele 10 ha. Merită sub daş, Pricaz, Orăştioara de Atelierul mecanicii II al C.S. Hunedoara, secţia sculărie. l aşteptaţi vre<
tă etc. iar la cele de deser ză trebuie să desprindă con Jos, precum şi în alte uni In fotografie : muncitorul specialist Marin Radu, lucrează i ‘'■ate". Aşa
cluziile-necesare din cerinţe liniate şi eforturile mecani la o maşină de electroeroziune, la care execută operaţii de
vire la fel : la transporturi tăţi. Deoarece s-au mobili mare complexitate şi fineţe. ; bunul renul
subterane — 61 la sută, la le şi exigentele pe care se zatorilor Ştefan Herdea şi zat forţe masive la recolta \ local (N. Tire
electromecanici — 59 la su cretarul general, tovarăşul Petru Danciu, care se stră rea porumbului şi elibera
tă. In acest an au fost pri Nicolae Ceauşescu, le pune duiesc să finalizeze semă i
este
terenului,
imperi
miţi 59 de noi membri de în faţa muncii de întărire a natul la C.A.P. Cinciş. rea necesar să fie temeinic îndeplinirea integrală a planului i PARCĂ
partid din care 41 provin din rindurilor partidului şi să ac Printr-o largă mobilizare os O RE
rindurile organizaţiei U.T.C. ţionăm cu toată răspunderea a forţelor şi mijloacelor e- organizată activitatea me S , -
O recentă analiză a activită pentru îmbunătăţirea ei. canizatorilor pentru a fo şi angajamentelor in toate i s Ştiam ca
ţii de primire în partid arată xistente, membrii coopera > maşinile treb
că muncitorii reprezintă 89 NICOLAE PANTEA tori şi ţăranii cu gospodă losi în schimburi prelungi \ la peroa.Tâje
la sută din efectivul întregii secretar al Comitetului de rie individuală din comuna te tractoarele la arături şi unităţile, atingerea indicatorilor 1 cu 5 minute
organizaţii. partid de la I.M. Barza Crişcior au strîns întreaga pregătirea terenului. .* de pornire I
prevăzuţi pentru 1978 ) văzut la Dev
l nedoara,
) şoferi proce<
Realizarea şi predarea în termen a construcţiilor (Urmare din pag. 1) nerile în urmă şi-au luat şi l Dar tot aici,
j răştie şi Sirr
cimentiştii,
pro
forestierii,
materiale
de
ducătorii
rea unor raminen m urma, construcţii, de celelalte colec l află nu |
cînd maşinik
diminuează
care
realizările
de locuinţe si social-culturale pe judeţ şi aduc prejudicii tive car. nu au realizat ţ ron la fix s
şi dereglări în mecanismul integral producţia fizică, ţ pă, fără ca
Construcţia de locuinţe, buţii şi răspunderi, într-o deschiderea finanţării, ma toarnă structura de rezis echilibrat al planului. Sînt sortimentală. Se aşteaptă i mişcare să ii
a obiectivelor' social-cultu discuţie avută cu tovară teriale, utilaje, forţă de tenţă la etajul III, bloc pe rămîneri în urmă, unele şi din partea lor noi efor i este şi fires
rale este un program care şul Alexandru Todor, vice muncă ş.a. — organizarea care s-au angajat să-l dea foarte serioase, la cărbune turi şi fapte ! 1 nea cazuri
oferă un larg cîmp de ac preşedinte al Biroului exe temeinică a muncii la fie în folosinţă pînă la sfîr- net, huilă spălată pentru întîmpinăm, în acest fi ţ cursă cu i
ţiune consiliilor populare, cutiv al Consiliului popu care obiectiv şi punct de şitul lunii decembrie a.c. cocs, la semicocs, ciment, nal de an, evenimente de l întîrziere. Nl
de manifestare şi valorifi lar al oraşului Vulcan, am lucru, asigurarea asistenţei Pentru anul 1978 sînt pre utilaje miniere, fire arti o deosebită însemnătate în ţ loc... (Gh. I
care a iniţiativei locale, de reţinut preocuparea primă tehnice şi urmărirea reali văzute a se construi aici, ficiale, buşteni şi lemn de viaţa politică a ţării : ale
exex-citare a răspunderilor riei, a constructorilor, a ce zării sarcinilor de plan fi la Vulcan, 185 apartamen celuloză, produse din va gerile de deputaţi, Confe CE FACEN
şi atribuţiilor pe care le te şi 2 500 mp spaţii comer tă minerală, placaj de mar rinţa Naţională a partidu VAGAI
au ca organe locale ale tăţenilor înşişi pentru rea- zice şi nu numai valorice ciale la parterul blocurilor, mură, mobilier, uşi şi fe lui, cea de-a XXX-a ani i
puterii şi administraţiei de precum şi un magazin uni restre pentru noile aparta versare a proclamării Re
stat în realizarea progra versal. Toate construcţiile mente, precum şi la une publicii. în tradiţia oame \ Repetăm
mului partidului de ridi au asigurate amplasamen le produse ale industriei a- nilor muncii hunedoreni ţ dresată şi a
care a nivelului de trai al Pe agenda de lucru a consiliului popular te, proiecte şi finanţarea, limentare. Minerii Văii Ji s-a manifestat întotdeauna î podarilor D<
oamenilor muncii de la o- iar la unele din blocuri ului s-au angajat solemn, hotărîrea de a cinsti ase I ră... „legitirr
raşe. şi sate. Marele .volum s-au atacat lucrările de în faţa conducerii partidu menea evenimente cu cele ţ Asociaţia ch
de investiţii sociale prevă lizarea integrală a preve — s-a concretizat în reali fundaţii. lui, a secretarului general mai alese buchete de reali l lăduiesc prii
zut în acest cincinal — derilor planului de con zarea cu un avans de 3 Consiliul popular, depu al partidului, de a face to zări în toate domeniile. ) şului şi împ
menit să contribuie la creş strucţii la locuinţe şi obiec luni a planului fizic pe a- taţii şi constructorii acţio- tul pentru recuperarea ră- Pentru comunişti, pentru ţ le, prin cai
terea calităţii vieţii tutu tive social-culturale. Locui cest an, adică 260 aparta nînd în mod ferm, respon mînerilor în urmă şi asigu toate colectivele de muncă 1 tale, în jui
ror cetăţenilor — este o torii oraşului, viitorii loca mente. Au mai fost reali sabil, sub conducerea orga rarea economiei cu cărbu din judeţ constituie o ches ? lor menajei
expresie vie a grijii perma tari, mobilizaţi de consiliul zate o şcoală, o creşă şi nelor şi organizaţiilor de nele necesar. Acest angaja tiune de înalt prestigiu 1 un cetăţear
nente a partidului şi sta popular şi deputaţi parti grădiniţă, precum şi noua partid, amplifieîndu-şi e- ment unanim, însuşit de muncitoresc ca acum să în ţ ne aduce
tului pentru îmbunătăţirea cipă, în timpul liber, la e- clădire a poştei. In pre forturile vor reuşi să rea toţi muncitorii mineri, de cununăm munca şi efortu l că şi aici
condiţiilor de trai ale ofme- xecutarea diverselor lucrări zent harnicii constructori, lizeze în continuare con cadrele de conducere, de rile de un an cu îndepli 1 mulţit. Cf
Ailor muncii. Această grijă pe şantier, dînd un ajutor în frunte cu şeful şantie strucţiile de locuinţe şi organizaţia municipală de nirea exemplară a planu ţ lui i-au r
se concretizează în con preţios constructorilor. Ac rului, subinginerul Vasile cele social-culturale prevă partid obligă la un răs lui, angajamentelor, a pre i cîinii ce...
strucţia a sute de mii de tivitatea pe şantierul de Stroie, maistrul Emil Sur- zute pentru 1978, -obiecti vederilor suplimentare şi să J zia Autoser
apartamente anual, şcoli, construcţii din Vulcan — du, deputat. Dumitru Cio- ve care vor contribui la puns demn la măsurile de pregătim temeinic — prin \ trul oraşulu
cămine, grădiniţe şi creşe, datorită asigurării unor bescu, secretarul organi îmbunătăţirea condiţiilor osebite luate de partid pen atingerea din acest trimes ^ hingherii
condiţii
tru
îmbunătăţirea
unităţi spitaliceşti, case de condiţii tehnico-materiale zaţiei de partid, şefii de de viaţă ale minerilor şi tru a indicatorilor de ba i cîinii vagah
bune în vederea realizării echipă Nicolae Popescu, lor de viaţă şi de muncă ză — producţia din 1978, > plimbările
cultură şi alte obiective so celorlalţi oameni ai muncii
întregului volum de lucrări Varga Iulian — lucrează din oraşul Vulcan. ale minerilor, ale întregu al treilea an al cincinalu \ (N. Stanciu'
cial-culturale. înscrise în plan şi anume: de zor la blocul 30 A cu 65 lui popor. Angajamente so lui revoluţiei tehnico-ştiin-
In contextul acestor atri amplasamente, proiecte, de apartamente, unde se N. BADIU lemne de a recupera ramî- ţifice.