Page 63 - Drumul_socialismului_1977_10

MIERCURI, 19 OCTOMBRIE 1977
Pag. 3

1
V învăţămînt'—- cultură
AMNEZIE
\ Ascensiunea
ar -Bunea, ţ
'ic . Ştef, i Folosim procedee adecvate pentru unei ■comune
du de sta- î
e pe ruta j i
rtineşti — l a realiza Secţii vii, atractive ^ (Urmare din pag. 1) activitate culturală. Dintre |
i Jelectinţi, ? echipele q.rtistice de ama­
e amnezie J t teşugăresc, bloc de locuin­ tori, in ' ultimii ani s-au I
,ai opreas- l Colectivului nostru i s-a care întregesc conţinutul tică, la o lecţie de conso­ DESCHIDEREA ţe, ca la oraş. Aproape impus cu precădere tara- ,
-"’-d /
— aflînd încredinţat sarcina de a lecţiilor şi facilitează înţe­ lidare : după momentul de MICROSTAGIUNILOR \ toate lucrările au fost rea- ful, clasat al doilea pe ju­
Je ceas munci şi acţiona sub em­ \ Uzate prin forţe locale. Va- deţ in cadrul Festivalului |
a legerea de către elevi. calcul mintal, timp în care SIMFONICE i loarea muncii patriotice a naţional ,,Cintarea Româ­
sus-numi- ^ blema : „şcoală pilot“. A- Avînd în vedere cerinţa se lucrează cu întreaga ) cetăţenilor se ridică la a- niei“, iar un component al I
t-a aplicat I ceasta presupune sporirea pusă în faţa şcolii de Con­ clasă, se dă elevilor cu PERMANENTE l proape 3 milioane de lei. ■acestui taraf,- taragotistul
Dnt" pre- î eforturilor comuniştilor, tu­ gresul educaţiei politice şi posibilităţi mai mari de în­ / Şi fiindcă na aflăm in pli- Pera Bulz, a obţinut pre- , (
d'e
stat
Filarmonica
retul 2507. \ turor cadrelor didactice din al culturii socialiste, de a văţare să lucreze indepen­ Cluj-Napoca, în colabora­ ţ no campanie electorală, miiul II în finala acestei '
ist miracu- l şcoală pentru a promova acorda mai multă grijă dent exerciţii şi probleme re cu Comitetul judeţean l primarul comunei ne-a ru- mari întreceri ! \
idecat toţi ? un învăţămînt activ, de ca­ predării şi însuşirii limbii alcătuite de învăţător sau de cultură şi educaţie so­ i gat să consemnăm numele Fiind totodată şi staţiune ,
. de parcă \ litate, corespunzător cerin­ române, comisia metodică luate din culegere. Elevilor cialistă, a redeschis — l unor deputaţi harnici care balneoclimaterică, la Vaţa
cu mina. ^ ţelor majore pe care parti­ a claselor I-II şi-a fixat cu dezvoltare medie li se luni la Hunedoara şi ieri ! s-au remarcat in toate ac- de Jos vin anual cam in |
dul şi statul le pun în fa­ pentru acest an şcolar ca împart fişe ce conţin exer­ la Deva microstagiunea ! ţiunile : Florian Tomuş şi jur de 10 000 de oameni
\ Dora Bulz din Tir nava de pentru tratament. De a- '
ţa şcolii. Pentru a răspun­ temă de studiu : „Mijloace ciţii corespunzătoare cu simfonică permanentă. Ca­ '1 Criş, Roman Dărău din ceea, s-au construit în ul- |
sa de cultură din Hune­
t de acestei cerinţe, comisia şi procedee folosite pentru capacitatea lor de lucru. doara şi teatrul „Arta“ din i» Prihodişte, Cristian Petru finiri ani două noi pavilioa­
DESPRE metodică a claseloi* I-II dezvoltarea la elevi a unei Cei care întîmpină greutăţi Deva au găzduit concerte \ din Ciung ani, Gheorghe ne şi e în curs de ridica- I
.'RASULUI } şi-a propus ca obiective exprimări corecte orale şi în învăţare lucrează direct care s-au bucurat de un \[ Petrică din Ociu, Ioan re un al treilea. Despre e-
I pentru ridicarea -calităţii scrise". Urmărim, astfel, cu învăţătorul la tablă. Ac­ deosebit succes. Sub il Crepcea din Brotuna. fectul băilor, dr. Troian
i
Dezvoltarea in ritm in­
togării din l învăţământului cunoaşterea tivitatea aceasta durează bagheta dirijorului A- ii tens a economiei Băncilă ne-a oferit citeva
mai multe 1 ştiinţifică a elevilor; trata­ Succesul şcolar — 20-25 de minute. Se dă, a- drian Sunschine (S.U.A.), \ se concretizează comunei exemple. Astfel, aflăm de­
perma- spre o bolnavă adusă aici 1
langoşerie, 1 rea diferenţiată a acestora, poi, muncă independentă filarmonica clujeană a i nent in ridicarea nivelului pe largă şi care, după 21
formarea deprinderilor de oglinda calităţii grupei ce a lucrat direct susţinut, într-o alea­ de trai al locuitorilor ei. de zile de tratament, îna­
„Sim­
l muncă independentă nece­ învâţâmîntului cu dascălul, timp în care să interpretare, „Scoţiană" _i Viaţa, oamenilor s-a îmbu- inte de plecarea din sta­
IlI-a
fonia
a
s sară cunoaşterii, folosirea se verifică activitatea ce­ de Felix Mendelssohn ; nătăţit considerabil, s-au ţiune a fost in stare să
1
mijloacelor audio-vizuale lorlalţi elevi. Aceste forme Bartholdy, „Concert pen­ ţ creat noi locuri de muncă, danseze ! Efectul terapcu-
şi a acelor procedee care să-i învăţăm pe elevi să se schimbă periodic pentru tru violoncel" de Camille i au crescut veniturile, ma- tic al băilor este de o lar­
fac din şcolar un aliat al se exprime cu propriile a nu se şabloniza. Saint-Saens şi alte piese 1 gazinele desfac anual pro- gă întindere : afecţiuni
piine, virş- ^ învăţătorului. mijloace, să asigurăm per­ de o înaltă ţinută artisti­ l duse în valoare de peste reumatice, ginecologice,
Desigur,
de
gastrice,
ale
1 25 milioane lei. La cele a- cronice,
căi­
tâ şi unui , Ştiind că şcolarul mic în­ fecţionarea acestor mijloa­ creaţie a capacitatea cadru că. y proape 1 800 de familii, e- lor biliare, nevrozele aste­
fiecărui
zează ace, * vaţă şi din afecţiune pen­ ce, să le -oferim posibilita­ didactic poate scoate fa i xistă la ora actuală 428 de nice ş.a.
ri de tot ţ tru dascălul său, ne-am tea de a-şi ^dezvolta per­ I televizoare şi 597 aparate
Desigur, ascensiunea co­
ct, exterior i propus să ne comportăm manent limbajul, capacita­ iveală o gamă variată de FORMAŢIILE i de radio, fapt care a de- munei in cei 30 de ani ai
nti Murdă- ' în relaţiile cu elevii în aşa tea de a se exprima corect, procedee de acest gen. Pen­ DE TEATRU — terminat dealtfel descliide- Republicii este spectacu- I
işte în ju- ^ fel încît să fim cît mai a- clar şi nuanţat. tru aceasta, însă, se cere o LA RAMPA ţ rea şi a unui atelier de re- Joasă dacă privim doar ci- ,
lioşcuri, a- 1 proape de sufletul acesto­ Folosirea momentului or­ minuţioasă pregătire a lec­ I paraţii radio-tv. frele. Să nu uităm insă că
,/a contei- / ra. Ne străduim ca la cla­ tografic la orele de citire, ţiilor de fiecare zi, docu­ Formaţiile de teatru / In toate localităţile co- toate realizările acestea au |
din apro- \ sele I-II să îmbogăţim ex­ gramatică, compunere, du-' mentare în domeniul ştiin­ scurt ale căminelor cul­ \ munei funcţionează şcoli, fost obţinute zi de zi, an
arat para- l perienţa de viaţă a şcola­ ce la îmbunătăţirea scrierii ţelor didactice generale, în turale din Ribiţa, Zdrapţi, i iar in Vaţa de Jos întîl- de an prin munca neoste- I
' nim o şcoală generală de nită a locuitorilor ei, mun- ,
tăniile ve- rilor, de un real folos fiin- şi la introducerea treptată Vălişoara şi Luncoiu de V zece ani, cuateliere, şi a- citărilor, ţăranilor coopera­
călătorilor 1 du-ne mijloacele audio-vi­ în scrisul copiilor a unor probleme speciale de peda­ Jos au prezentat, pe sce­ 1 nexe. Despre dezvoltarea tori, intelectualilor, avînd j
isebit de ^ zuale care, prin însuşirile cuvinte cu ortografie spe­ gogie, preocupare pentru na Casei de cultură din ţ învăţămintului din comună în frunte pe comunişti. Pe
na măsură i lor — mişcare, luminozita­ cială. Dictarea din ziua stimularea caracterului ac­ Brad, alături de forma­ 1 ne-a vorbit directorul şco- agenda de lucru a aciua- I
•rabnică in J te, culoare, sunet, mărime respectivă are o temă strict tiv, practic, interpretativ, ţia gazdă, o adevărată ' Iii, prof. Sabin Selagea. lului cincinal sini înscrise /
tor mături. ^ — ajută la trezirea intere­ delimitată — aplicarea li­ suită a pieselor din dra­ \ „In anul 1947 aveam in încă numeroase trepte. Şi
ri : urmează t sului, a curiozităţii elevi­ nei reguli. Astfel, am con­ formarea unei motivaţii so- maturgia românească. O , comună opt învăţători, din- toate constituie de fapt I
1 tre care numai doi califi-
edilii ora- ' lor pentru conţinutul lec­ fecţionat jetoane care con­ cial-politice. asemenea trecere în re­ l cofi; azi avem 18 profe- drumul spre înfăptuirea i
(G. Drozd). ţ ţiilor. Prin folosirea lor co­ ţin cîte o ortogramă. Je­ vistă a avut loc şi la Ca­ ’ sori şi 14 învăţători, iar scopului fundamental al
tonul rămîne afişat în cla­ învăţătoare sa de cultură din Ha­ y peste puţin tirnp vom în- politicii partidului nostru : I
t rectă, asigurăm un învăţă­ să timp de o săptămînă, HORTENZIA LUNGU, ţeg, unde au participat e- i cepe lucrările de extinde- ridicarea continuă a bună- ,
CREDEM ? \ mînt intensiv şi complet, urmărindu-se folosirea în responsabil a comisiei chipele de teatru din o- 1 re la internat şi cantina stării mat triale şi spiritua-
mai viu şi mai atractiv. forme diferite a acestuia. metodice de la clasele raşul gazdă şi din loca­ ( şcolii“. De asemenea, în le a întregului nostru po- I
Dealtfel, noi confecţio­ ! cadrul celor opt cămine por.
onsumatorii J M-aş referi la un exem­ ! şi a ll-a lităţile Unirea, Densuş şi CAROL DROZD 1
;ă veas- 1 năm, cu mijloace proprii, plu privind tratarea dife­ Şcoala generală nr. 8 Răchitova. ţ culturale pulsează o vie
3 casei — l unele materiale didactice renţiată, folosită la aritme­ Hunedoara
jrtă — la i
Izvorul re- 1
st corn- ^
esponsabi- i
: Conachi, >
loc la ma- )
i imediat", t
pătarul să
' acesta \ Anonima — practică folosită uneori Util pentru
m aşa ce- ||
Dacă mai i
4---5 ore... } pentru a ascunde calomnia dumneavoastră
e pătează ’
MĂRFURI DE SEZON
al unui \ Din Stănija-Bdceş a sosit Intre cei citaţi în sesizarea suri. împotriva soţului, an­ CE VOR INTRA ZILELE
)• \ o scrisoare. Semnatarul „un cercetată de organele I.L.F. . gajat pină nu demult la ACESTEA IN MAGAZINE
grup de oameni ai mun­ că ar cunoaşte despre pre­ I.P.E.G. — sectorul Stănija,
[ISTĂ ) cii" — cerea să se in­ supusele abuzuri ale actua­ a trebuit să luăm măsuri şi Din depozitele între­
Aşa arată azi clasele în c are se pregătesc cadrele de tervină pentru curmarea u- lei gestionare, figurînd ca pe linie de partid. La origi­ prinderii comerciale cu
ILĂ | miine. nor nereguli — vînzări pre­ expeditor şi pe scrisoarea in nea faptelor , pentru care a xădicata pentru textile şi
ferenţiale şi cu suprapreţ — cercetarea căreia ne aflam fost san-.cţionat a stat ca­ încălţămihte vor lua dru­
i autogări l ce s-ar perpetua la uni­ la Stănija se numără şi co­ lomnia. dovedită atunci cînd mul către magazinele de
să tragă / agendă electorală a agendă electorală tatea C.L.F. jin sat. Şi se munistul Nicoiae Crăciun. acuzaţiile aduse de el au desfacere o gamă variată
e pfecore 1 mai condamnă în a- L-am găsit la cules de po­ fost confruntate cu oamenii, de mărfuri de sezon. Se
intea orei l cea scrisoare modul cum rumb. cu realitatea. numără intre acestea :
cercetată
altă
fost
a
drum. Am < (Urmare din pag. 1) Marcu Pogan, Ion Muntea- scrisoare, pe aceeaşi o temă, — Vreţi să veniţi puţin să 1 500 paltoane din stofă
pentru femei, 500 paltoa­
Brad, Hu- I nu, Nicoiae Fotoca, Szabo de către organele I.L.F., stăm de vorbă ? ne imitaţie de blană im­
eg, mulţi ^ refractare. A fost evidenţiat Chiş Nicoiae, au susţinut „care nu au cerut părerea — Eu ori vin tot, ori de­ Ar trebui să încheiem an­ port din Austria pentru
astfel. , faptul că harnicul colectiv candidatura, exprimîndu-şi celor semnalaţi în scrisoare". loc ; puţin nu pot veni că-s cheta de faţă cu fraza stereo­ femei, 3 000 paltoane şi
cam mare — glumeşte Ni­
şi la O- ' al fabricii, în care munceşte hotărîrea ca prin eforturi co­ Ca să nu păcătuim ca pre­ coiae Crăciun. Adesea din- tipă „cele sesizate în scri­ pardesie din stofă pentru
soarea anonimă — căci ano­
mune să contribuie la pro­
\f se mai ^ şi candidatul desemnat, a păşirea comunei. Adunarea decesorii în ale cercetării a- tr-o glumă se poate ghici nimă este, cu toate că are copii, 1 500 paltoane băr­
planu­
raportat
îndeplinirea
ie cazuri i lui pe 1977 în ziua de 8 oc­ a desemnat în unanimitate, cestui caz, ne-am îndreptat firea omului. Nicoiae Cră­ pe plic un expeditor — nu băteşti, 2 000 perechi de
la
direct
autobuz
ig la pe- ' tombrie a.c. La toate lucră­ în spirit democratic, pe to­ de la cu pricina, proce- ciun e o fire deschisă. In­ se confirmă". „Anonimul" cizme din piele şi 3 000
perechi de cizme din imi­
chioşcul
chiar du- \ rile de gospodărire a comu­ varăşul Adrian • N. Popovici dînd la un sondaj inopinat dignarea lui e uşor de în­ însă a uzat de un credit taţie pentru femei, 4 000
iegaţii de ^ nei, la acţiunile de înfrumu­ să candideze in alegerile de — confruntarea preţurilor ce ţeles cînd află că cineva i-a numit bună credinţă ; a u- perechi de cizme şi ghete
seţare, la alte activităţi, a deputaţi de la 20 noiembrie folosit numele pentru a ca­ zat de el punînd pe dru­
lină. Cum i participat cu însufleţire şi se practicau la vînzare cu pentru bărbaţi şi 5 000 de
a ăseme- J spirit organizatoric şi tova­ a.c. cele înscrise în facturile de lomnia. Căci devine din ce ■ muri mai'° mulţi oameni, a- perechi de cizmuliţe pen­
îndoielii
în
sămînţa
runeînd
în cc mai clar că, la adă­
la
a
livrare
mărfurilor
de
asemenea,'
De
>leacă în 1 răşul _ Adrian N. Popovici. GHEORGHE BOLEA depozit. Nici o neconcordan- postul anonimatului, cineva sufletele altora. Din orice tru copii. de sezon vor
tricotajele
Iată "de ce, toţi cei secretarul Biroului executiv din Stănija calomniază, pu­ unghi ar fi cercetată, ca­
a minute \ care au luat cuvîntul, al Consiliului popular ţă. Nu ne-am mulţumit cu lomnia iese' la iveală. Ceea intra în magazine în ga­
o rect de- ^ între care Fisek Carol. comunal Baru" atît. Primul om căruia i-am ne oamenii pe drumuri. ce surprinde însă în cazul mă variată şi cantităţi
50 000 piese de
solicitat
mari :
legătură
relaţii
în
— Eu sînt comunist şi am
cu modul cum îşi îndepli­ curajul să le spun oameni­ de faţă este o ciudată coin­ lenjerie flotirată pentru
\ neşte îndatoririle gestionara lor în faţă ce am de spus. cidentă. Reclamaţiile anoni­ adulţi şi copii, 20 000 pie­
I CÎINII \ Depuneri de candidaturi de la chioşcul C.L.F. nu cu­ Nu am făcut o asemenea re- me la diferite organe îm­ se căciulite şi 10 000 pe­
ZI ? noştea scopul vizitei noastre clamaţie şi ea nu corespun­ potriva actualei gestionare rechi mănuşi din P.N.A.'
\ In ultimele zile s-au mai nr. 19 Ohaba-Ponor ; Costea la Stănija. Ne servise drept de adevărului. Cine s-a fo­ de Ia magazinul C.L.F. Stă­ pentru femei şi bărbaţi,
alte
can­
depus
numeroase
sarea a- \ didaturi. Comuna Pui : Va- Mihai şi Donca Drăghin, ţă­ ghid de ocazie, avînd ace­ losit de numele meu e un nija s-au înmulţit de cind a- la care se vor adăuga
luat
a
ceasta
de
gestiunea
ată gos- ^ siu Iustina şi Biriş Doina, o- rani cu gospodărie individu­ laşi drum de la autobuz. Se om de rea intenţie. la predecesoarea sa. 10 000 bucăţi pulovere din
ală, în circumscripţia nr. 5
Cîinii fă- i ficiante P.T.T.R., in circum­ Fizeşti ; Panaite Lazăr . şi numeşte N.V. şi lucrează la P.N.A. pentru adulţi şi
U.U.M.R. Crişcior.
de la i scripţia nr. 1 : Obîrşie Da- Barb Petru, ţărani cu gos­ ION CIOCLEI copii.
— Acum — zice N.V. —
gică hă- ^ ja şi Nădăşan Maria, func­ podărie individuală, în cir­ lumea e mulţumită. înainte
La
comunal
cui ora- i ţionare, în circumscripţia nr. cumscripţia nr. 6 Fizeţti ; însă... partid Comitetul discutăm de
Buceş
cu
mile sa- > 2 ; Toader Ioan, secretar ad­ Gherman Teodoria şi Cor- — Cum era înainte ? tovarăşul Simion Chifor, se­ — mm
junct cu problemele de pro­
şi cvar- ţ pagandă al comitetului co­ nea Zoe, cooperatoare, în cretarul comitetului comunal ■"■
— Şefa de unitate de mai
latforme- t munal de partid şi Antal circumscripţia nr. 7 Galaţi ; înainte îşi batea pur şi sim­ de partid, primarul comu­
Gruiescu Ion Adrian, prima­
ai mult, 7 Aurel, directorul căminului rul comunei, în circumscrip­ plu joc de oameni. nei.
Simeria 1 cultural, în circumscripţia ţia nr. 8 Galaţi ; Lungu Pe­ între cetăţenii cu care am — In urma cercetării de­
jnoştinţă ţ nr. 3 ; Mara Rusă şi Andraş tru şi Botescu Petru, coo­ discutat acelaşi lucru se nu­ selor reclamaţii ale cetăţe­
. - ^
s-au rn- Aldina, cooperatoare, în cir­ peratori, în circumscripţia mără si gospodina Veronica nilor din Stănija privind
esizantu- cumscripţia nr. 4 : Vlaicu nr. 9 Ruşor. Comuna Tur- Orb. modul cum îi servea fosta
antalonii Teofil, preşedintele coo­ daş : Săbău Virgil, învăţă­ — Cine v-a pus pe dru­ gestionară, Veronica Iancu.
comunale
perativei
de
a’m luat măsura înlocuirii a-
: maga- consum şi Corbeanu Ma­ tor şi Crişan Dragoş, ingi­ muri —spune ea — a făcut
circum­
ner
agronom,
în
lin cen- . rin, tehnician Ia U.M.T.F., scripţia nr. 1 ; Lula Adam rău, sau vrea să facă cuiva cesteia de la chioşcul C.L.F.
Mai mult, am înlocuit şi pe
dispărut ţ în circumscripţia nr. 14 IIo- şi Marc Avram, cooperatori, rău. înainte vreme, cînd gestionara de la magazinul
apărut ( biţa ; Munteanu Alexandru, în circumscripţia nr. 2 ; chioşcul de legume nu era sătesc, care se făcea vinova­
cooperator şi Oprişe Romu- la gestionara de acum, a-
Opriţi-le i Iancu Ioan şi Lula Ioan, tă de practici asemănătoare
oraşe ! j lus, muncitor I.A.S., în cir­ ; cooperatori, în circumscrip­ tunci da, am avut destule si care de fapt este fiica
nr.
motive , ă ne plîngem ; e-
Uric
15
cumscripţia
s
Veronicăi Iancu. Familia lui
__ J Neceş Ion şi Filip Romu- ţia nr. 3 ; Biriş Iosif şi Tel- xact despre lucruri de care ne-a făcut destule neajun­ Stănija duse electrice. Foto : VIRGIL ONOIU
Magazinul „Ulpia“ din Deva. Aspect din raionul eu pro­
lus, ţărani cu gospodărie in­
man
Simion
Iancu
din
spuneţi că s-au reclamat că
cooperatori.
Ioan,
în
_____
se petrec acum.
circumscripţia nr. 6 Rîpaş.
dividuală, în circumscripţia