Page 65 - Drumul_socialismului_1977_10
P. 65
Proletari din toate fărlle, unlfi-vă !
ANUL XXIX
NR. G209
/
JOI,
20 OCTOMBRIE
1977
4 pagini — 30 bani
Vizita de lucru a tovarăşului APELUL
NICOLAE CEAUŞESCU Frontului Unităţii
pe şantierele metroului 9
din Capitală Socialiste
/
Tovarăşul Nicolae Miu Dobrescu, Ion Ursii, neral al partidului este TOVARĂŞI Şl TOVARĂŞE ! negaţie şi eroism ale clasei noastre mun
Ceauşescu, secretar gene Ion Stănescu, precum şi informat despre mersul lu citoare, ale tuturor oamenilor muncii, s-a
ral al Partidului Comunist conducătorii ministerelor crărilor la celelalte punc OAMENI Al MUNCII reuşit să se asigure înfăptuirea şi depă
Român, preşedintele Re şi departamentelor care te de lucru ce se înşiruie şirea obiectivelor de dezvoltare stabilite
publicii Socialiste Româ participă direct la con pe axul est-vest al Capita DE LA ORAŞE Şl SATE ! pentru această perioadă, obţinîndu-se su
nia, a făcut, miercuri di struirea metroului. lei. plimentar în primele 21 de luni din cin
mineaţa, o vizită de lucru Vizita a început la sta Au trecut numai doi CETĂŢENI Al REPUBLICII cinal o producţie industrială în valoare
pe şantierele metroului ţia Piaţa Unirii a metro ani de cînd, potrivit ho- de circa 30 miliarde lei. S-a accelerat
bucureştean pentru a exa ului. tărîrii Comitetului Politie SOCIALISTE ROMÂNIA I creşterea ramurilor moderne ale indus
mina stadiul de execuţie a Grupurile de muncitori Executiv al C.C. al P.C.R.,i triei, s-au realizat progrese în organiza
acestui important obiec iniţiată de tovarăşul rea producţiei şi a muncii, au fost în
care lucrează aici l-au sa La 20 noiembrie vor fi aleşi în consi deplinite şi depăşite prevederile de plan
tiv, pentru a stabili, îm lutat cu entuziasm pe se Nicolae Ceauşescu, s-a liile populare municipale, ale sectoarelor privind creşterea productivităţii muncii.
preună cu specialiştii, mă cretarul general al parti trecut la construcţia aces municipiului Bucureşti, orăşeneşti şi co
surile cele mai potrivite dului, aplaudînd îndelung, tui obiectiv de deosebită munale reprezentanţii poporului, care sînţ Realizări importante s-au obţinut şi
în scoijduI realizării sale în scandiîrid cu putere însemnătate, ce reclamă o chemaţi să acţioneze, împreună cu toţi în agricultură. Munca harnică a ţărăni
condiţii cit mai bune şi la „Ceauşescu — P.C.R.". mare concentrare de forţă oamenii muncii de la oraşe şi sate, cu mii, în condiţiile dezvoltării bazei lob
termenele prevăzute. şi un volum de lucru im ii ico-materiale a agriculturii, a extinderii
Sint vizitate principale întreaga naţiune, pentru înfăptuirea sar mecanizării, chimizării, irigaţiilor, a făcut
La vizită au luat parte le compartimente ale sta presionant. în acest timp, cinilor. actualului cincinal, pentru progre posibilă creşterea continuă a producţiei
tovarăşa Elena Ceauşescu, ţiei din Piaţa Unirii, care constructorii metroului bu sul multilateral şi propăşirea continuă a
tovarăşii Manea Mănescu, va constitui, în viitor, un cureştean 'au executat o României socialiste. agricole vegetale şi animale. In 1976, s-au
Cornel Burtică, Gheorghe nod central al magistrale parte importantă din lu întîmpinate cu entuziasm de către toţi realizat aproape 20 milioane de tone ce
Cioară, Ion Dincă, Ion lo- lor metroului bucureştean. crările prevăzute, obiecti cetăţenii, alegerile vor constitui o nouă reale, cea mai mare recoltă din istoria
ţării, iar în acest an, cu toate că a exis
niţă, Petre Lupu, Paul Ni- în imensa hală subte vul aflîndu-se într-un sta şi puternică expresie a democratismului tat o perioadă îndelungată de secetă, pro
culescu, Gheorghe Oprea, rană, tovarăşul Nicolae diu avansat. profund al orînduirii noastre, a condi ducţia agricolă este satisfăcătoare, agri
Dumitru Popescu, Gheop- Ceauşescu examinează Prezcntînd stadiul actu ţiilor create în societatea românească pen cultura asigurînd astfel satisfacerea din
ghe Rădulescu, Leonte Ră- stadiul lucrărilor, modali al al lucrărilor, gazdele a- tru ca poporul muncitor să participe efec ce în ce,mai bine a necesităţilor de con
utu, Iosif Uglar, Ilie Ver- tăţile de execuţie a ac.es- rată, între altele, faptul că tiv la conducerea treburilor obşteşti, să-şi sum ale populaţiei precum- şi cerinţele
deţ, Ştefan Voitec, Ştefan tora. La nivelul peronului, staţiile dispun de peroane făurească în mod conştient propriul său industriei.
Andrei, Iosif Banc, Ion în faţa unor planşe, schiţe destin. Politica de repartizare a unei rate înal
Coman, Teodor Coman, şi machete, secretarul ge (Continuare în pag. a 4-a) Pentru mandatul de deputat în consi te din venitul naţional pentru fondul de
liile populare vor candida cei mai buni dezvoltare — opţiune socială fundamen
dintre cei mai buni muncitori, ţărani, in tală a Partidului Comunist Român — a
telectuali, tineri şi vîrstnici, bărbaţi şi permis înfăptuirea unui amplu program
femei — români, maghiari, germani, sîrbi de investiţii, orientate consecvent spre
naţionalităţi
potenţialului
modernizarea
mărirea
D E C R E T CONSILIUL DE STAT şi de alte harnici, cu —, oameni activi, productiv, şi îmbunătăţirea repartizării teri
iniţiativă,
energici,
pătrunşi
AL devotaţi trup răspunderii faţă de societate, toriale a forţelor de producţie, realizarea
spiritul
de
şi
suflet
intereselor
obşteşti,
PREZIDENŢIAL REPUBLICII SOCIALISTE caipei socialismului şi comunismului, ca unor ritmuri mai ridicate de creştere eco
în
rămase
nomică
şi
localităţile
judeţele
ROMÂNIA
pabili să asigure buna gospodărire _ şi în
florire a tuturor localităţilor patriei, sa în urmă în trecut.
PENTRU CONVOCAREA contribuie astfel la înaintarea mai rapidă Ca urmare a complexului de măsuri pe
care
CAMEREI LEGISLATIVE D E C R E T a ţării pe calea progresului şi civilizaţiei adoptat conducerea de partidului şi statului l-a
încă
la
începutul
cincinalului
socialiste.
A CONSILIILOR POPULARE PENTRU CONVOCAREA pentru gospodărirea la un nivel superior
— în toate judeţele şi în toate ramurile
MARII ADUNĂRI CETĂŢENI Şl CETĂJENE ! de activitate — a resurselor materiale,
In temeiul articolului 14 din Legea
nr. 5/1975 privind Congresul, Camera NAŢIONALE Precedentele alegeri de deputaţi pen s-a creat posibilitatea ca obiectivele pre
legislativă şi conferinţele consiliilor tru consiliile populare au avut loc acum văzute în cincinal să fie realizate cu chel
populare, In temeiul articolului 54 din Consti tuieli mai mici, cele 110 miliarde lei eco
tuţie, Consiliul de Stat ol Republicii doi ani şi jumătate, la scurt timp după nomii rezultate pînă în prezent fiind re
Preşedintele Republicii Socialiste Congresul al Xl-lea al Partidului Comu
România Socialiste România nist Român, care a adoptat Programul partizate cu precădere pentru construi
D E C R E T E A Z Ă : partidului de făurire a societăţii socialiste rea unor obiective noi, în industrie şi în
D E C R E T E A Z Ă : multilateral dezvoltate şi înaintare a agricultură. Ca urmare, în primii doi ani
Articol unic — Se convoacă Marea României spre comunism, Directivele cu ai cincinalului au intrat în funcţiune
Articol unic — Se convoacă Camera Adunare Naţională în a şasea sesiune privire la cincinalul 1976—1980 şi Hnijle peste 800 capacităţi productive impor
legislativă a consiliilor populare în a celei de-a şaptea legislaturi, în directoare ale dezvoltării economico-so- tante.
ziua de 27 octombrie 1977. ziua de 28 octombrie 1977, ora 10. ciale a României pentru perioada 1981— Totodată, pe baza rezultatelor obţinute
1990, deschizînd o epocă nouă în istoria în îndeplinirea planului, a creşterii su
NICOLAE CEAUŞESCU NICOLAE CEAUŞESCU României. Viaţa însăşi a confirmat pe de plimentare a producţiei şi a venitului
fost
preşedintele preşedintele plin justeţea şi realismul acestor docu naţional, a Nicolae adoptat — din iniţiativa
Ceauşescu
tovarăşului
Progra
—’
importanţă
deosebită
o
Republicii Socialiste Republicii Socialiste mente de forţelor de producţie în pentru mul sporirii mai accentuate a retribuţiei
dezvoltarea
ţara
România România noastră, pentru făurirea societăţii socia şi a altor venituri ale populaţiei, potrivit
liste multilateral dezvoltatei pentru ridi căruia retribuţia reală a oamenilor mun
carea nivelului de trai material şi spiri cii din toate sectoarele economiei urmea
tual al întregului nostru popor. ză să crească cu circa 30 la sută, în loc
Frontul Unităţii Socialiste se prezintă de 18—20 Ia sută, eît'se prevăzuse în ho-
în actualele alegeri cu un bilanţ bogat tărîrile Congresului al Xl-lea.
de realizări obţinute în aplicarea hotărâ încă din acest an, prin aplicarea pre
rilor Congresului al Xl-lea, cu însemnate vederilor Programului, 3,7 milioane de
succese atît pe planul dezvoltării de an pameni ai muncii beneficiază de o ma
samblu a ţării, cit şi pe pian local, în jorare a retribuţiei cuprinsă între 15—23
activitatea organelor locale ale puterii.de la sută, urmînd ca în cursul anului vii
stat. tor să primească această majorare to'i oa
In acest răstimp, s-a continuat cu fer menii muncii. Au fost adoptate, de ase
mitate şi consecvenţă industrializarea so menea, măsuri privind creşterea pensii
cialistă a ţării, temelia dezvoltării întregii lor, cu 23,2 la sută, faţă de 16—18 la
economii naţionale, a creşterii neconte sută cît era prevăzut în Directivele Con
nite a nivelului de trai, a progresului ge gresului, a alocaţiilor pentru copii cu
neral şi a independenţei ţării. Producţia circa 30 la sută, precum şi a ajutoarelor
industrială a crescut în primii doi ani ai pentru mamele cu mai mulţi copii. S-au
cincinalului într-un ritm de 11,5 la ţgită, stabilit măsuri pentru îmbunătăţirea, îa
superior prevederilor planului, ceea ce în continuare, a_ nivelului de trai al oame
scrie România între ţările cu cele mai nilor muncii din agricultură ; între care
ridicate ritmuri de creştere economică din sporirea cu circa 30 la sută a veniturilor
lume. Industria românească realizează reale ale ţăranilor cooperatori, creşterea
astăzi o producţie globală de 38 de ori pensiilor lor şi instituirea sistemului de
mai mare decîţ în anul 1938 pensionare a ţăranilor din zonele necoo-
Cu toate daunele provocate economiei perativizate.
Maistrul Gheorghe Teşculă, împreună cu şeful de echioă Ioan Pavel, de Ia C.S. Hune naţionale de cutremurul catastrofal din 4
doara efectuează verificarea u nor lagăre de la laminorul de sîrmă. _ ■ _ martie, datorită eforturilor pline de ab- (Continuare în pag. a 2-a)
