Page 7 - Drumul_socialismului_1977_10
P. 7
DUMINICA, 2 OCTOMBRIE 1977 Pag. 3
—'——-
informaţi utile
ĂTATE, s
■ 1
» cartea ■ scena a ecranul
Călan \ O NOUĂ VALOARE
1
e perete. \ PENTRU TIMBRELE Programul competiţiilor sportive
„Sănăta l DE ECONOMII FARMECUL nedoara a luat fiinţă în o- de cea mai bună calitate
te. E în 1 ŞCOLARE PAMÎNTULUI raşul siderurgiştilor pri a susţinut poetul şi cintă-
I
{ unităţii. \ mul ansamblu artistic al reful de muzică foile Ioan (2 OCTOMBRIE 1977) C.S.M. Sibiu (Sala sporturilor,
se găsea Incepînd din acest an, Recenta carte a lui George tineretului. Reunind peste Evu însoţit de fratele său ta RUGBI. o Divizia A : ora 10) o Juniori : C.S. şco
lar
Hunedoara
—
şcolar
C.S.
exprimă
fideli
Macovescu
cu
irciţiu" la l 1 C.E.C.-ul a introdus în cir- tate ceea ce titlul ei anunţă : patruzeci de artişti ama Eugen Evu. acest spectacol Ştiinţa Petroşaiâ — „U“ Timi Sibiu (sala „Constructorul",
tori tineri — primul spec
Pentru
3 tem brie ? \ bucuria de a se împărtăşi de tacol dat pe scena Casei care a ineîntat publicul şoara (stadion „Ştiinţa", ora ora 0). n TENIS DE MASA. m
9,30) o Divizia juniorilor : C.S.
Victoria
judeţean
Campionatul
;
on Jalea. de economii cu valoarea farmecul pământului şi ai vie de cultură a scos la ivea aflat in sală, se cuvine să şcolar Petroşani — Şcolarul O- Călan — Minerul Lupeni (Ca
în
trăite
îi dorim de & lei. La completarea ţii simple, drepte, fundamenta lă noi virtuţi ale tineretu subliniem iniţiativa deose radea (stadion „Ştiinţa", ora 8). sa de cultură, ora 10) ; Uti
tre
etice
repere
Campionatul
Bl
HANDBAL,
a
laj lâ Petroşani — Constructorul
lui Jalea, le şi incoruptibile. Fără a a- lui hunedorean afară de bit de valoroasă a orga judeţean — masculin : C. S. II Hunedoara (Şc. sportivă, ora
de mare || mei de 50 lei se eliberează luneca în didacticism, cartea cele binecunoscute cu care nizatorilor — Comitetul şcolar Hunedoara — Sportul 10) ; C.S. şcolar Petroşani —
aparte
in
iun cetă- , libret de economii. încetul aceasta cu totul literar degajă ne-a obişnuit in mod coti municipal Hunedoara al staid. Hunedoara (teren „Meta Voinţa Ilia (Şc. sportivă, ora
nostru
peisajul
la gazeta ) cu încetul se cultivă spiri o înaltă ţinută etică. „Trecu- dian la furnale şi oţelării, XJ.T.C. şi Casa de cultură, lul", ora 10) ; Ponorul Vata — 10) ; Voinţa Hunedoara — Vo
laminoarelor, pe coregrafului
Ştiinţa
(teren
Petroşani
Şc.
Mircea
i ta tea" a tul economisirii, spre fo t-au anii“ — cuvintele cu ca în halele marilor construc şi scenaristului Eugen Ocoş gen., ora 11) ; Victoria Călan inţa Deva (sala „Constructorul",
ora 10). » TENIS DE CIMP. •
E-
schelele
litare era losul societăţii şi al indi re ea începe şl se sfirşeşte —' ţii hunedorene, în băncile vu. Aceştia, alături de teh — C.S. şcolar I Petroşani (te Campionatul judeţean : Con
o aşează implicit sub semnul
vidului.
îva ; sau nostalgiilor şl al vastelor per şi amfiteatrele şcolilor şi nicienii Ion Chezan şi La- ren „Victoria", ora 10) ; C.S. structorul II Hunedoara — Ci
—
Petrlla
Deva
Jiul
şcolar
Deva
ceva, ca spective existenţiale emines ale învăţăminiului superi dislau Koclczi — au consti (teren Liceul pedagogic, ora mentul ora 10); (teren „Construc
C.F.R.
Simeria
torul",
STAŢIE DE TRANSFORMARE ciene. volum de memorii,
ca re sâ portretistică, jurnal de călă or. tuit grupul de entuziaşti 10) • Juniori : Gr. şc. Crişcior — Justiţia Deva (teren C.F.R.,
e preocu- SUB TENSIUNE torie ? Din toate eîte ceva : Vrind să trecem in re sufletişti. Semnalind de — Liceul industrial Călan (ora ora 10) ; Electrica Deva — 1
11) ; Lic. ind. Simeria — C.S.
butul şi primul succes al
ui pentru t Incepînd din 29 septem- amintiri din satul copilăriei, vistă primul spectacol pe Ansamblului hunedorean şcolar II Petroşani (terenul li Bucura Haţeg (stadion „Ceta-1
te", ora 10) ; Aurul Brad —|
asistenţei i brie a fost pusă sub ten- siluete de mari prieteni, pei trecut în faţa unei săli ar al tineretului, se cuvine ceului, ora 11) H VOLEI. • Voinţa Ilia (teren „Aurul", ora :
exotice,
saje
asupra
reflecţii
aşa ceva. vieţii şi artei, scurte poeme, hipline nu putem să nu Divizia B : Corvinul Deva — 10).
ţ siune staţia de transforma- pure şi adinei ca iezerele, to începem cu muzica uşoară. să aducem cuvinte de la
l re de 220/110 kV de la tul într-o compoziţie aparent Surprinzător cit de mulţi udă şi publicului tinăr care
? Baru. Ea va contribui la întâmplătoare, alertă şl inso tineri hunedoreni cîntă şi a trăit cu intensitate fie
l-VĂ lită. Expresia, din punct de îndrăgesc acest gen. Dova care cuvint sau sunet al 7 zile in sport
AR ! \ îmbunătăţirea alimentării vedere stilistic e de o cuce dă stau vocile care au cin- scenei alături de* artişti.
l cu energie electrică a con- ritoare simplitate, proprie nu tat şi sala care a aplaudat Ansamblul tineretului
5- ' sumatorilor industriali si şi
tasta pe- 1 sumatorilor industriali mai maturităţii artistice, care îndelung. Astfel au debu hunedorean doreşte să fie
•
Săptămâna
sportivă
în
te treburi ) casnici de pe o zonă mai ajunge la exprimarea esenţe tat atit în muzica uşoară prezent în curind şi pe cheiată a fost dominată de moralul tonifiat după exce-,
lor ; simplitatea curată şi e-
lentul joc şi rezultat cu Di
joare. Or l .largă a judeţului. lementară a pîinii, a laptelui, cit şi în ansamblul tinere alte scene din judeţ ca etapa meciurilor — retur din namo, firesc ar fi ca Jiul să •
Consiliului [ a copacului, a pion. tului hunedorean — Car mesager al ariei revoluţio cupele europene. O In com nu cedeze în faţa elanului |
I Băcia \ PROGRAMUL ATELIERELOR Cred că e suficient un sin men Iuga, Geta Zbora, şi nare tinere, încărcate de pensaţia puţinelor satisfacţii tinerei echipe pioieştene. •
t DE ASISTENŢĂ TEHNICĂ gur exemplu, acest memora Maria Andruţ. Remarcabil optimismul vieţii noastre
dar bil portret al lui Sadoveanu, pe aceste meleaguri. aduse de comportarea echi Pe litoral, Corvinul, echipă
jco ' zi de ALE A.C.R. schiţat din cîteva linii funda şi la curent cu cele mai pelor române — doar Uni matură, cu Lucescu şi Dumi-
mentale şi încărcat cu atît de noi cîntece de muzică u- VALERIU BÂRGĂU versitatea Craiova este ca triu în formă mare, ar tre
\ Filialele din Deva, Hu- Filialele din bogate sugestii şi semnifica şoară îndrăgite de tineri lificată în turul II şi va în-
m incinta > ţii : „L-am zărit stînd pe un este grupul ansamblului tîlni. la 19 oot., la Moscova, bui să încerce o revanşă
sâ obser- l nedoara şi Petroşani ale trunchi de copac cioplit în a- „SELENA” — Emeric BUZDUGANUL pe Dinamo —, reţinem alte pentru punctul pierdut, la i
ai trebuie a A.C.R. răspund la solici- fara aşezării, în tăpşanul din Hummel, Kirsos Lakis şi CU 3 PECETI Hunedoara, în campionatul |
ţ ţările membrilor A.C.R. fata casei, uitîndu-se peste solista Zoia Gruia. Toţi au noi elogii şi superlative la trecut, în aspra bătălie de
Producţie a Oaselor de fil
te conce- ^ următorul program : valea Nemţişorului. M-am cîntat în aşa fel incit mu me 1 şi 3, „Buzduganul cu adresa înaltei valori a gim atunci a celor două echipe,
tras de o parte şi m-am as nasticii feminine, a „fetiţei pentru supravieţuire. • Ie
resturilor Deva ~ silnic (inclusiv cuns. Nemişcat, cu amîndouă zica uşoară a constituit un trei peceţi", al doilea film de aur" a României, Nadia
ani
lj • ] duminica) — in.tre orele mîtnile sprijinite pe un bas punct deosebit al progra din ultimii confirmă despre Mihai Comăneci, cucerite in turneul şite din „Cupa României"
cu... capul plecat, diviziona
Viteazul,
de
fapt
suprafeţei la Hunedoara şi Pe- ton, cu trupul uşor aplecat fn mului prezentat. Revelaţia interesul nutrit faţă de a- întreprins in America Latină. relor B nu le-au mai rămas
faţă, parcă păstorea o tur serii a fost insă grupul de
probleme ( ~ Zilnic intre ore ‘ mă imensă, nevăzută, risipită dansatoare instruit de co ceastă puternică personalita De joi, la Atena, Nadia şi decît... reabilitarea. in cam
pînă în zări. Jos, la o distan te a istoriei noastre de către tinerele sale colege se află
enţie. Alt- ţă nu prea mare, un şir de regraful Mircea Ocoş. Nicu oamenii de artă şi cultură, pionat. O Sperăm deci că
nîne un., ÎMBUNĂTĂŢIRI cosaşi retezau iarba înaltă. Gheorgheoni s-a dovedit a de cineaşti. Conceput după la Campionatele balcanice de Mureşul va juca la Moldova
gimnastică. Un nou succes S
un scenariu de Eugen Mân
iţei. (N IN TRANSPORTUL Sadoveanu le privea ritmul fi un umorist de cea mai drie şi în regia artistică a lui • De luni au început, pe a- Nouă mai bine ca la... strun
iar
meritorie
clasă,
bună
necontenit al mişcărilor şi el
URBAN nu se mişca". a fost şi prezenţa muzicii Constantin Vaeni, filmul în renele „Progresul" din Ca gul Arad. • La Reghin, Mi
nerul Lupeni trebuie să în
Farmecul pămintului e car populare in cadrul căreia scrie pe generic numele unor pitală, Campionatele republi
D ASA.. tea unui mare om de cultură actori cunoscuţi ca Victor cerce să ia ambele puncte.
r In foarte scurt timp In- s-au remarcat soliştii Rebengiuc (în rolul titular), cane de tenis, cu participa Doar Avîntul nu-şi va schim
neglijenţă l treprinderea judeţeană de care a ajuns la vârsta de un Gheorghe lenei, Maria An- Toma Caragiu, Cornel Co- rea celor mai bune jucătoa ba „stilul" chiar acum. •
de poate privi lumea nu cu
a folosirii 1 gospodărie comunală şi detaşare, ci cu înţelepciunea druţ, Angela Jinaru şi E- man, Ovidiu Xuliu Moldovan, re ale ţjirii — Virginia Ru- După ce a învins pe ,,U“,'
George Motoi, Iurie Darie ş.a.
organice. 1 locativă va intra în pose- celor ce ştiu preţui bucuria lena Sabo. Am mai remar Dincolo de sobrietatea stilu zici, Florenţa Mihai. Mariana normal ar fi ca Victoria Că
cat interpretările la clari
de a trăi pe pămînt.
^ sia unor autobuze arti’cu- net ale lui Gheorghe Sime- lui şi profunzimea analizei Simionescu. In întrecerile lan să învingă şi pe Gloria
şi
^ late de mare capacitate, cu RADU CIOBANU drea şi conducerea tarafu personajelor calitatea evenimentelor băieţiilpr, nr. 1 pe tabela de Bistriţa — echipă ce nu pafe
epocii,
primordială
care va îmbunătăţi trans- lui ce aparţine lui Gh. a peliculei este împletirea concurs este Dumitru Hără- prea dispusă să piardă în de
\ portul urban în munici- STELELE Maxim. luptei pentru libertate si ne dău. Pentru Jiul... au concu plasare. Dar, cu • rapiditatea
i piile Deva, Hunedoara şi HUNEDOAREI Cu oarecare tradiţie la atârnare a poporului nostru rat Constantin Năstase, Fio atacanţilor din Călan — Tă-
rin Manea, B. Almăjan, C.
realizarea
uni
ţi pui în- / Petroşani şi, prin crearea Hunedoara — muzica folii cu celor trei idealului româneşti tîncă, Rizescu, Jean — şi cu
rii
ţări
•
■I de gos- ţ unui disponibil de mij- Din iniţiativa Comitetu a răsunat (in spectacol) pe sub sceptrul marelui voie Dumitrescu. mai Au început, Şchiopu foarte bun la mijloc
vineri,
multe oraşe
în
cooperati- 1 loace de transport auto pe lui municipal U.T.C. şi a parcursul unei ore întregi. vod. din ţară, Campionatele mon şi „libero" — prima şansă
Strei-Să- / ’ această cale, şi în celelal Casei de cultură din Hu- O oră de muzică şi poezie AL. MARDARI diale de handbal rezervate rămîne tot -Viotoriei. • Da
a gunoiul 1 te oraşe ale judeţului. junioarelor. în primul meci, cia, in „duel" cu Aurul —
meci de rivalitate tradiţiona
it în cîmp, ^ echipa României — din care lă. Sperăm, şi... sportivă. •
at la cui- i fac parte şi tinerele jucătoa Adevărat derbi al seriei a
se depo- > re de la Constructorul Hune Vil-a a diviziei C, meciul
ăşune în ţ Fosleton doara, Oltea Jalbă,. Cristina Ştiinţa Petroşani — I.O.B.
□ posturilor j Lada şi Rodiea Ardeleanu — Balş poate clarifica puţin
probabil ^ a surclasat reprezentativa şansele întiietăţii în serie: •
Franţei cu 21—8. ® Azi, la
âjple o l Petroşani, derbiul grupei D Minerul Ghelar şi Laminorul
3- >
otita co- , A m b i ţ i o ş i i a campionatului de rugbi : Teliuc sînt încă datoare pu
te de mi- ţ Ştiinţa — „U“ Timişoara. Pî blicului din Poiana Ruscăi...
ţiile obţi- i Ţin ei, şi nu de azi de tat să mai aducă şi lem nă la acest meci, clasamen • Azi începe campionatul
stiva agri- - ieri, cu toată ambiţia să nele • plătite. Gospodarul tul grupei arată astfel : 1. judeţean al juniorilor echipe
la un ni- \ se afirme. Care mai de ca şef, adică preşedintele, zi „U“ Timişoara 13 p.; 2. Ştiin lor divizionare : Dacia —
Jicolau). ^ re s-au pornit pe fapte ce,' că de avut nu cam a- ţa 12 p. ; 3. Poli. Iaşi 10 p. ; Aurul ; Victoria — Mureşul;
mari. Nu prea contează vea acoperire, cum că ce Min. Ghelar — Laminorul ;
dacă ceea ce fac, sau mai va metri cubi s-ar fi adus 4. Minerul Gura Humorului
,RE bine zis tiu fac, încurcă pe la C.A.P., dar contabi 5 p. De azi, clasamentul va Liceul nr. 2 Deva — F.I.L.
• In campionatul judeţean,
putea suferi modificări... mai
:ă" nişte treburi ale obştii. litatea a încurcat borcane ales ia primele locuri. ® Aurul Certej va încerca, la
Dar să trecem la concret. le (a se citi evidenţele). Competiţiile în cadrul „Da- Grişcior, o nouă confirmare
Dorobanţi- Se făceau ei, mai ales Uite aşa, din una în alta, ciadei“ domină activitatea a evoluţiei bune din acest
s-au supărat' ei şi pe cin-
i — ar- losif Munteanu, preşedin tarul bascul, că n-au mai sportivă de masă din între an, aureolată şi de elimina
tele şi Petru Mironiuc, in
irafic de ginerul şef, că vor să. ex vrut să-l monteze ca să-l prinderi şi instituţii, din rea unei divizionare B (Da
dar şi de tindă irigaţiile: Intenţie poată folosi aşa cum o Blocuri noi, cu apax-tamente confortabile, largi spaţii şcoli. © în fotbal, o nouă cia) din „Cupa României".
elemente
joacă
de
verzi
şi
apărut o bună, lăudabilă, de nota face ţoală lumea în scopul oferă acea locuri specifică de pentru copii şi — civilizaţie oraşu ce etapă, care va trebui să con Dar Explorări Deva nu este
notă
modernism
Je marcaj zece. Ce s-au mai bucurat pentru care a fost constru lui Deva. firme rezultatele din cea du aceeaşi părere... ^
îrginile a- oamenii de la grădină cind it, au ţinut cu tot dina Iată o vedere de sus a noilor cartiere. precedentă. Dar, e mai greu.
dinsul să tortureze o to
înseamnâ au auzit că n-o să mai ca cătoare şi alte utilaje, care Foto: VIRGIL ONOIU • Jiul joacă la Petrolul. Cu NICOLAE STANCIU
trotuar ! re apa cu găleata ! De la mult au mai avut de sufe
re că aşa vorbă laTfaptă se vede in rit din lipsa unui şopron
>pundă e- să treaba că e cale de acoperitor. Se impune o conlucrare perfectă între factorii
eselor ce- vreun cincinal. S-au „prins" Colac peste pupăză, a in
în plan 25 de hectare şi cu
aţilor uni- asta basta. Cum am văzut trat în competiţia ambiţio
:e şi co eu lup mîncat de oaie, aşa şilor şi Olivia Bujoran, care răspund de aprovizionare şi desfacere
brigadieră
De
zootehnică.
lea stă zo- au văzut şi cooperatorii ce să se lase ea mai pre
e mătase, din Lăsău apa curgind pe jos ? Ce, strică cu ceva
mobilă, canalele imaginare de la dacă la un moment dat ai Sesiunea din 26 septem de bunuri de consum ale rată în condiţiile sprijinirii alimentare, reţin atenţia
etc.) de grădină. cincisprezece viţei în plus brie a Consiliului popular pieţei. întreprinderii de legume şi măsurile legate de' crearea
otuare fa O întîmplare şi mai în efectiv ? Simplu de mo judeţean a aprobat pro Ce se impune pentru ca fructe, complexelor de ma pînă la 15 noiembrie a.c.
gul străzii năstruşnică s-a ■ întîmplat tivat ,,mişcarea". Cind vi gramul de măsuri privind acest bogat program de gazine ale I.A.S. şi AGRO- a stocurilor planificate pen
i de acci- cu nişte porumb. Nu pe ne controlul dai zor cu tot aprovizionarea populaţiei măsuri să fie înfăptuit în COOP cu forţe de muncă, tru localităţile supuse izo
işurile" cu unu-două, ci pe vreo cin felul de acte : ba de fătări, în perioada de toamnă-iar- tocmai ? Mai întîi — pu necesare sortării şi însilo- lării.
cizeci de hectare. Cică a de mortalităţi, ba de sa
care „be- fost ierbicidat, dar ierbici- crificări, ba de mai ştii ce nă 1977—1978, a cărui în nerea grabnică la adăpost zării produselor. Un capitol specific îl
cerea ma- dul respectiv n-a prea şi cite boli sînt în lumea făptuire integrală şi la ter a legumelor şi fructelor, o- Constituirea stocurilor ne constituie măsurile-privind
răţenia a- vrut să-şi facă efectul. Se animală. Principalul e să menele stabilite se va răs- peraţiune al cărei succes cesare pe timpul iernii im- contractele şi achiziţiile
uitată de uitau năpăstuiţi conducerea ai ambiţie să nu faci ac frînge pozitiv asupra nive de carne, lapte, legume şi
eh, e de- cooperativei agricole şi co tele la timp, dar pînă la lului de viaţă al populaţi fructe. Realizarea lor im
a-
operatorii cum buruienile urmă să ieşi basma curată. ei judeţului. El vizează mar Pe marginea programului de măsuri plică participarea nemijlo
au năpădit cultura şi le-au Numai că asta n-o mai sigurarea fondului de cită a consiliilor populare,
„suflat“ bunătatea de pro poate nimeni pricepe. în fă cu legume-fructe, cu al unităţilor cooperaţiei de
NERE scripte ai 158 da vaci, dar privind aprovizionarea populaţiei în
ducţie şi venituri. Inter în teren doar 152. Zice că te produse alimentare, cu consum, întreprinderilor de
venţia cu sapele a fost produse nealimentare, cu industrializare a cărnii şi
gării din tardivă şi fără efectul s-au livrat vaci, dar scă- combustibili, păstrarea în perioada de toamnă-iarnă 1077-1978 a laptelui.
areu mare \ scontat. Acum se căinează zămîntul s-a făcut de la bune condiţii a acestui fond
meni, unii i că hambarul le e cam gol. tineret bovin! Ce fel de de marfă, repartizarea lui desfacerea în condiţii ci
socoteli şi evidenţe or mai
ii vin la ? Ce să-i faci. După muncă, fi şi astea ? pe localităţi în funcţie de depinde de buna colabora- pune realizarea în întregi vilizate, . operative a măr
fi ca aici, 1 şi răsplată. Nu ştiu ce-or mai fi plă- cerinţele populaţiei. re între mai mulţi factori : me a aprovizionării con furilor solicitate de popu
Jnităţi co- I) Au mai vrut ei să iasă ' nuind în continuare ambi din agricultură, din co tractate în din alte judeţe, laţie pe în această perioadă
fixează
centrul
atenţiei
scop
întreprinderea
care
uncţioneze i din anonimat cu o plantaţie ţioşii din Lăsău. Cu cele Cantităţile prevăzute a fi merţ, din transporturile preocupările pentru ritmi
s difuzare J model de răchită. Vorba de pînă acum au cam fă desfăcute pentru această e- auto. de legume şi fructe va tre citatea aprovizionării unită
vine de plantaţie, că bu
efortu
bui
să-şi
intensifice
bă - omul ţ taşii au pierit la locul de cut-o de oaie. Dacă s-ar tapă vădesc grija deosebi însilozarea acestor produ rile. Măsuri speciale se a- ţilor de desfacere. Aici va
in ziar, o l stratificare. ambiţiona să-şi încerce ta tă a organelor locale de se în bune condiţii de păs dresează unităţilor care au trebui să intervină cu toa
lentul în a ne arăta cum
sînt. Se / In marea lor ambiţie, fructifică bogăţiile laten partid Şi de stat pentru a trare impune respectarea în subordine consumuri co tă eficienţa talentul profe
multă o- j „gospodarii" noştri au fă te din unitate,. ar merita asigura populaţiei o‘ bună unor termene — 31 octom lective. sional al lucrătorilor din
rezolvarea i cut o încărcătură cu nişte felicitări. Dar aşa... S-au aprovizionare. Ele demons brie pentru cartofi, 15 no în. ceea ce priveşte asi reţeaua de desfacere, cu
hi dolean- , lemne de le-a mers vestea zim de bine. trează existenţa unor po iembrie pentru diverse al gurarea fondului de marfă noaşterea bună a -cerinţelor
ie cititori, 1 şi povestea. Au dat ceva sibilităţi sporite ale econo te legume, 1 noiembrie zilnice ale pieţii.
miişoare bune, dar au ui T. DOBRICEANU miei de a satisface în tot pentru fructe. Respectarea cu celelalte produse aii-
dhflcfni'o xro nntrin Ti nci rfi i_ m^nlnro r*îf ci r*n ppIp TIP- ION ClOCLEI