Page 71 - Drumul_socialismului_1977_10
P. 71
@ VINERI, 21 OCTOMBRIE 1977 Pag. 3
La BJ.Lupeni: SiOtOfU! d@ transporturi
? - t i d o r e s c t i e ,
cultul»!
trebuie să asigure seoaterea
*/#/£&* Român „CÎNTARE ROMÂNIEI
SOCIALISTE"
esajul trans- erou/Pe cel care ţine pe tiştilor amatori cu cea a ...s-a intitulat montajul ritmică ia suprafaţă a cărbunelui
lizarea artis- neam tricolorul!Şi suflet al marilor ’ profesionişti. „A de versuri organizat de
l-frescă găz- ţării e sufletul său/De om fost o muncă grea — ne-a Clubul sindicatelor din
eara, da Casa şi erou". mărturisit artistul emerit Simeria la staţia C.F.R. 'La întreprinderea minie şi cu secretarul comitetu te condiţii minusul se ac-U
Deva rămîne, Jurămintul, pecetluit cu Fory Etterle — dar pe care din localitate,' în cadrul ră Lupeni se prestează un lui de partid pe sector, A-
■eme încă, in '„Tricolorul" înălţat din suie am realizat-o în condiţii manifestărilor dedicate centuează de la - o zi ia-]
i şi a inter- de piepturi, încheie măreţ deosebit de bune, deşi am celei de-a XXX-a aniver lăudabil efort pentru in lexe Furdui, care nu nu alta.
fost Aat să marele spectacol la a că lucrat in mare parte cu ar sări -a Republicii. „Ţara troducerea progresului teh mai că împărtăşesc punc — Aşa stînd lucrurile,^
adincă emo- rui realizare au colaborat tişti amatori". ,,împreună cu . mea de glorii" a fost ti nic în exploatarea cărbu tul de vedere al mineru ce credeţi că trebuie fă«1
lindrie „răs- artistul emerit Fory Etterle, colegii mei de operă — a- tlul manifestării organi nelui. în sectorul 4, de lui dar. adaugă noi ele cut ?
risă cu vite- soliştii Operei Române din daugă prim regizorul Hero zate de colectivul biblio pildă, funcţionează în pre mente. D. Dănciulescu : Pentru .
■ pe străbun Bucureşti — artistul emerit Lupescu — am făcut din tecii din Simeria la sa zent două complexe meca banda care se află pe unt
c. Cornel Stavru, Pompei Hă- oraşul Deva cu acest spec la de apel a staţiei C.F.R. nizate de mare randament îi întrebăm : plan înclinat la 25 de gra-u
tulnicăreselor răşteanu, Nicolae Constanti- tacol fo a doua casă a noas — Triaj. iar în decembrie va fi — Ce se întîmplă cu de trebuie să se asigure:
i hronicul a- tră. Aceasta pentru că ar montat cel de al treilea. benzile ? motorului care o acţionea-:
;i momentele tiştii amatori şi profesionişti BRIGĂZI ARTISTICE — D. Dănciulescu : Nu ştim
istoriei ne UN SPECTACOL — FRESCĂ din judeţul Hunedoara sint PE ACEEAŞI SCENA Unul din complexele de ză o turaţie mai mare. In
hile. Pe „zi- oameni deosebiţi, şi ca ta care vorbim se află în a- ce se întâmplă, dar au un prezent, datorită înclina- i
vulturilor de înaltă tinuta lent şi ca oameni, şi pentru batajul lui Ioan Sălăgean, mers extrem de redus. Am ţiei mari şi umezelii exce
nizegetusa — ARTISTICĂ că gazdele ne-au fost fraţi O parte dintre bri miner de frunte de ani de putea spune că, în medie, sive, cărbunele alunecă j
il e rege. I buni. Apreciez că activitatea găzile artistice din zo zile. Coborîm în abataj. funcţionează cam zece ore înapoi. Pentru celelalte j
mădirii nea- artistică — atit cea de ama na Călan s-au Sntîlnit. Aici întâlnim pe , şeful bri din 24. întreţinerea lor benzi, soluţia ar fi buna
romăne ne tori cit şi cea profesionistă pe aceeaşi scenă, în ora găzii, ortacii, câţiva meca lor întreţinere. Unii dintre;
veacurile se nescu, George Crăsnaru, ac — este cu competenţă îndru şul gazdă, participînd la este slabă.
'.ea de-a 18-a torii Teatrului de stat „Va mată". „Pentru noi — re o reuşită trecere îin re nici şi electricieni. oamenii de la transporturi
''osul răscoă- lea Jiului“ — Mihai Clita, marcă artistul Nicolae Con- vistă cu programele „In — Nu merge bine — ne nu-şi fac datoria cum tre
’loşca şi Cri- Florin Plaur, Dumitru Pe- stantinescu — a fost o bucu cocserie" (a secţiei coc- spune Ioan Sălăgean. Am Daforia de onoare buie. Nu o dată găsim pe
n inimi şi se trescu, Constantin Delica. rie să ne integrăm in aceas serie de la I.V. Călan — putea da cărbune mult... unii dormind în timp ce
i flacăra is- corpul de balet al Teatrului tă familie de oameni entu instructor Simion Perţa), ■ — Ce nu merge ? banda merge.
n 1821, şi în de estradă Deva (prim so ziaşti de la Deva, şi am fă „Muncim, vorbind despre a minerilor— Al. Furdui : Şi repara-,
, pagini . 'ie lişti Eli şi Tică Hanea) şi cut aceasta cu dăruire, cu ' muncă" (I.V. Călan — in • — Banda de pe galerie. ţiile sînt deficitare. Sînt şi
ul neamului, actriţa Mira Iordănescu, an pasiune chiar. Ne-ar bucura structori Gh. Sima, Ange- Una alunecă, alta s-a rupt. unele situaţii cărora nu
lumină de samblul folcloric „Haţega- o revenire pe aceste locuri, la Sturza), „Cu luneta — Cît v-a mers azi, în cărbune cît mai
zel mai 1921 na“ Hunedoara, corurile ca şi prin colaborare, şi cu prin Boşorod" (căminul ştii cum să le dai de ca
partidul, drelor didactice şi pionierilor spectacole ale Operei Româ cultural Boşorod — in schimbul I, complexul ? mult patriei! păt. Să vă dau un exem
easul istoriei din Deva, ansamblurile co ne pe care să le prezentăm structor Lucian Piele). — Cam o oră şi jumă plu : a fost realizat un
acel August regrafice „Silvana" al Casei pe scenele hunedorene". ,,A- Pe aceeaşi scenă s-au tate. dispozitiv cu care se agra-
irile purpurii de cultură din Deva, al Clu ce st spectacol — conchide întîlnit, într-un spec — Cum staţi cu planul fează benzile cînd se rup,
nesc pe veş- bului ,,Siderurgistul“ Hune artistul emerit Cornel Sta tacol apreciat, şi bri pe luna asta ? Al. Furdui : Am avut deci nu se mai vulcanizea-
unduirea lor, doara, elevi de la liceele din vru — înseamnă un exemplu găzile artistice ale că
nouă a ţării, Deva. Spectacolul — o fres fericit de îmbinare a mun minelor culturale din Să- — Trebuie să dăm 720 nenumărate discuţii cu ză. Ce a rezultat ? Pe de
ni sugerate că muzicală retrospectivă a cii artiştilor profesionişti cu laşu de Jos (cu progra de tone pe zi şi dăm doar tovarăşii de la transpor o parte timpul de repara
1
nuseţea dan- compozitorului Gheorghe Du- amatorii, lucru pe ca mul „Pastilă la brigadă"), 400 —600. Nu ne putem turi, le-am arătat starea ţie s-a scurtat de la circa
al minerilor, mitrescu, pe un libret de re noi îl urmăream. Am Pui („Prin comună"), fi face ciclul stabilit. de lucruri. De fapt, o cu 4 ore la una singură,
al ţesăloa- Claudiu Negulescu — a fost avut bucuria la Deva nirea („Flori şi ghimpi"), Acesta este adevărul. nosc şi ei... Cele patru ceea ce e bine. Pe de
realizat de : dirijori Voiau de a nu putea delimita Săcel („Cu luneta prin Complexul este în stare benzi deservesc şi sectorul altă parte însă, agrafele,
-şi urcă pi- Stănescu, Gh. Bercea, co artiştii profesionişti de cei , comună"), Densuş („Cu fiind din metal, sfîşie ban
elodia, ca să loana sonoră — Valeriu Po- amatori. Dorim ca pe aceas reflectorul prin comună"), bună, minerii sînt la post, nostru şi o parte din sec da, provocîndu-i rupturi
i bucuria' — pescu, coregrafia — Amatto tă cale să mulţumim orga Toteşti („Cu luneta prin dar cărbunele iese ane toarele 3 şi 6, ceea ce
ric al vetrei Checiulescu, Valeriu Erzian, nelor locale de partid şi de voie, datorită defecţiunilor nu-i deloc de neglijat. Ca mai dese. Cineva trebuie,
elevă in toată Vasile Chevereşan, Titus stat, Comitetului judeţean Toteşti") şi a Casei de la benzile transportoare. să vă daţi seama mai bine totuşi, să stabilească solu
Bucuria creş- Burducea, scenografia — E- pentru cultură şi educaţie cultură din Haţeg („As Ne întâlnim apoi în bi de proporţia problemei vă ţia bună, ca să nu pier
3 cind scena lena Buzdugan, Ştefan Ba socialistă pentru condiţiile pecte, aspecte"). dem la pod ce am cîştigat
chipurile ca rat, asistent regie — Florin create in realizarea specta roul sectorului cu ingine spunem doar că sectorul la punte. cum e vorba
ile de cristal Plaur, regie artistică — He- colului. Vom colabora şi în rul Dumitru' Dănciulescu, nostru dă 33 la sută din românului.
or cravatelor ro Lupescu, prim regizor la viitor cu aceeaşi bucurie, dra producţia minei, iar noi
, ca momen- Opera Română Bucureşti. goste şi pasiune — consi- nu putem scoate această Am recurs la aceste stări
solemn. cind Colaborarea unor reputate derind artiştii amatori şi producţie pe altă parte. reale de fapte pentru a
oturi se-nalţă personalităţi ale scenei profesionişti din Hunedoara A j u t emor sui isfanţic sublinia că pentru secto
icâ-te ţară şi româneşti la spectacolul de marea noastră familie de pe Luna trecută brigada lui rul cel mai mare de la
.'o bun, feri- la Deva a dat frescei muzi tărâmul înnobilării omului Anul acesta, I.T.A. De Laszlo, Viorel Săbău, Sălăgean a realizat o pro mina Lupeni în' momentul
viitorul/Pri- cale o aleasă ţinută artisti nou". va a sprijinit cu forţe Ioan Forai, Augustin Pi ductivitate de zece tone
nu
trag
i, pe-al ţării că, îmbinînd activitatea ar LUCIA LICIU deosebite strângerea re per, Adrian Vîjăilă— de pe post, iar acum reali de faţă producţia, abatajele trans
înapoi
ci
coltei de toamnă, trans la 'autobaza Deva-1 mar zează circa 7. Imagina-, portul. Sectorul de trans
portul acesteia în ham fă, Mihai Ciul, Vasile ţi-vă că acelaşi lucru so porturi trebuie să facă to
bare. Cu 2 730 tone ca Petrovan, Vasile Lungu, întîmplă şi în brigăzile tul pentru ca aceste mij
pacitate de transport este Alexandru Gergely, Emil conduse de Constantin Ni- loace să funcţioneze fără
angajată întreprinderea Codică — autobaza Hu chita, Ioan Solomon şi reproş.
în campania de toamnă nedoara, Ioan Ghiţă, Constantin Popa. în aces
a anului, în judeţul nos CORNEL ARMEANU
tru şi în alte judeţe. Se Constantin Tacea, Vasile
remarcă prin sîrguinţa cu Cornea, Constantin Cru-
care muncesc şoferii La- ceru — autobaza Petro
zăr Moldovan, Grigore şani. agendă electorală a agendă electorală
(Urmare din pag. 1) canizatori, cooperatori şi
de alte profesii, ingineri,
\ I.J.G.C.L. DEVA de 21.10. 1977 între ţ ieri 336 adunări electorale profesori, medici, econo
în cadrul cărora s-au de mişti, gospodine şi pensio- ;
\ informează abonaţii orele 8,30-15,00 se l| pus, din partea Frontului nari, conducători de uni- !
\ de apă din munici- va sista furnizarea \ Unităţii Socialiste, un nu tăţi -economice şi instituţii, ]
măr de 737 candidaturi. activişti de partid şi de
J pilii Deva şi oraşul apei pentru lucrări \ La aceste adunări au par stat, alte categorii de oa
| Simeria că în data de întreţinere. \ ticipat peste 28 600 de cetă meni ai muncii — au fost j
ţeni, au luat cuvîntul 1 422 desemnaţi şi aprobaţi în I
şi s-au făcut 724 de propu
l ____________________
din spectacolul „Ce-ţi doresc eu ţie, dulce Românie". Foto: V. ONOXU neri. Toţi cei propuşi — unanimitate drept candi-:,
1
siderurgişti, mineri, con daţi în alegerile de depus
structori, energeticieni, me taţi de la 20 noiembrie.
'calităţile ju- Intr-adevăr, deşi era
zvoltă. Apar Magazinele de eartîer pot să fie ora 19,30, în magazin nu
numărul Io se găsea nici un gram de Fruntaşi la locul de muncă,
te. Concomi- salam, doar cîteva bucăţi
a se dezvol- la meiul calitativ al celor de centru de slănină afumată. Cum
lt şi reţeaua părătorii veneau, nu gă fruntaşi în activitatea obştească
Deşi distri- seau ce căutau şi se în
i comerciale menea, covoarele din iută, cooperaţiei meşteşugăreşti, servire nr. 10. Responsabi torceau nemulţumiţi acasă. Adunarea alegătorilor oameni cu o aleasă ţinută
monios, deşi de mărimi şi modele dife de la artizanat la confec lă unităţii este tovarăşa Vînzătoarele motivau
comportare,
circumscripţia
electo
ă există su- rite şi elegantele perdele ţii, încălţăminte, tricotaje, Emilia Puiuţ. Dacă pînă lipsa de alimente prin din nr. 7 Valea Brad-Po- morală, cu în o muncă şU
rală
exemplară
tatea maga- de nailon. covoare, produse de ma- acum pentru toate unită faptul că responsabila se tingani, din oraşul Brad, viaţă. Sînt — aşa cum i-au
bine aprovi- ... O altă unitate mare, i'ochinărie şi de blănărie, ţile vizitate am avut nu pregăteşte să predea ges caracterizat cei care au,
se observă din apropierea celei din magazinul este permanent mai cuvinte de laudă, aici tiunea şi nu se mai pre a desemnat în unanimitate luat cuvîntul — fruntaşi]
tendinţa de ţii, este magazinul alimen căutat de cumpărători. lucrurile nu stăteau prea ocupă în ultimul timp de drept candidaţi în alege la locul de muncă şi în]
rile de deputaţi de la 20
pârâturile la tar cu autoservire nr. 99. ... Unitatea de legume şi bine. Dar să redăm mai buna aprovizionare a uni noiembrie pe tovarăşii Ni activitatea obştească. In.
1
intrale, sub- Şi acesta este bine apro fructe nr. 7 din Gojdu întîi opiniile unor cumpă tăţii. Responsabila Emilia
;ori magazi- vizionat cu majoritatea rători : Puiuţ se disculpă, arătîn- colae Boldea, lăcătuş, şi cadrul adunării, la care.'
au
cetăţi
participat
434
de
îri asemănă- sortimentelor căutate de „Cu toate că acesta-i du-ne notele de comandă, Nicolae Lupea, tehnician, ţeni, s-a exprimat opinia |
nele în care cumpărători. In ziua rai CÎND EXISTĂ singurul magazin alimen spunînd că deşi face co care fac parte din colecti că oricare dintre ei va ifij
unitate
vul
M.
Barza,
I.
ind să cu- dului nostru, în magazin PREOCUPARE PENTRU tar din cartier, aprovizio menzi, acestea nu i se o- fruntaşă în întrecerea so ales deputat va fi spriji-]
ele acestui se găsea o mare varietate BUNA SERVIRE narea este destul de slabă. norează de către I.C.R.A. cialistă pe judeţ. nit astfel îneît, acţionîndi
magazinele de mezeluri, printre oare Mezeluri se aduc în can Dar adevărul este undeva
n întreprins şi mult solicitatul salam tităţi insuficiente şi în pe la mijloc, şi nor cre Amîndoi — aşa cum au împreună — cetăţeni şi -j
deputat — să ridice şi mai'
anele unităţi de vară. In rafturile auto (responsabil Dumitru Ro sortimente puţine. Lipsesc dem că şi conducerea I.C.S. fost prezentaţi de tovară mult gradul edilitar-gospo-
î municipiul servirii, alături de produ şu) este una din cele mai de mult timp unele măr mărfuri alimentare are u- şul Viorel Lupu, din par dăresc al oraşului şi looa-H
sele preambalate (zahăr solicitate unităţi de acest furi solicitate de cumpă nele lucruri de pus la tea consiliului orăşenesc lităţilor aparţinătoare, săi
dombrie a.c. pudră, tos şi cubic; făină gen din Deva, datorită rători, ca mălai, zahărul punct în această unitate. al F.U.S., dar mai ales asigure condiţii de viaţfil
1 nostru în albă şi mălai etc.) se gă faptului că este singurul pudră, brînza telemea etc. In încheiere putem con cum i-au caracterizat cei tot mai bune pentru toţii
5. Prima u- seau însemnate cantităţi magazin de acest fel din (Mircea Oprean, str. Păun cluziona că magazinele din care au luat cuvîntul — locuitorii.
este maga- de ulei din floarea soare zonă. Am constatat şi a- Pincio nr. 6). „Pe lîngă se remarcă atît în activi în cadrul adunării
e — tricota- lui (la sticle de 1 şi 0,5 cum, ca dealtfel şi cu alte faptul că lipsesc unele reţeaua comercială a mu tatea de producţie, cît şi exprimat hotărîrea cetăţeni
: pe str. M. litri). iRaveca Tomuş, res ocazii, că magazinul este mărfuri din magazin, aş nicipiului sînt bine apro în cea obştească prin ini nilor ca, răspunzînd che-d
localurile,
per
îazinul, spa- ponsabila magazinului, ne bine aprovizionat cu măr arăta că produsele lactate vizionate, climatul existent ţiativă, hărnicie şi răspun mărilor Apelului Frontului]
sonalul,
'Vizionat din spunea că pentru a asigu furi de sezon, frumos am şi plinea vin tîrziu, după fiind propice unui comerţ dere. Ei participă activ la Unităţii Socialiste, să ac-i
mai diferi- ra buna aprovizionare a balate, aşezate în lăzi şi-n orele 11, şi cîteodată chiar civilizat, modern, la în- soluţionarea problemelor ţioneze cu toate forţele j
textile şi populaţiei din zonă, de rafturi. Singura nemulţu mult mâi tîrziu" (Cumpă- demîna cumpărătorului. A- de larg interes cetăţenesc, pentru creşterea producţiei
1
Agă o gamă seori a suplimentat co mire a cumpărătorilor este rătoarea Florica Brăneţ). colo unde mai există ex la gospodărirea şi înfru şi productivităţii muncii,,
use indigene menzile. că uneori, în orele de vîrf, „Prefer să-mi fac cumpă museţarea oraşului, sînt a- pentru îndeplinirea exem- i
produse din Părăsim microraionul 15, trebuie să aştepte prea răturile' în centru, aici risc cepţii, ele se datorează im propiaţi de oameni, buni piară a tuturor sarcinilor]
azinul este dar nu înainte de a re mult la rînd. de multe ori să nu găsesc suficientei preocupări a sfătuitori şi îndrumători stabilite de Congresul al]
iat şi cu ar- marca magazinul nr. 7 al ... Iatâ-ne ajunşi şi în cele de trebuinţă" (Aurel lucrătorilor gestionari. pentru cei tineri, pe care Xl-lea al partidului.
:on, pentru U.J.C.M. Foarte bine apro cartierul Viile noi, la ma Vraciu, str. BarbU Lăuta- îi ajută să-şi ridice califi
ăm, de ase- vizionat cu produse ale gazinul alimentar cu auto ru nr. 31). MIRCEA LEPÂDATU carea profesională, să fie N. BADIUf