Page 73 - Drumul_socialismului_1977_10
P. 73
ANUL XXIX
NR. 6 211
SlMBĂTĂ,
22 OCTOMBRIE
1977
4 pagini — 30 bani
în acfiunea „TRIMESTRUL IV — Din cronica
LA NIVELUL ANULU11978"
întrecerii socialiste
SE INTENSIFICĂ lioane kWh energie electri
Un tezaur lla, îndemâna tuturor RITMURILE MUNCII, că, 115 000 tone fontă, 22 000
tone cocs, 52 000 tone oţel,
colectivelor de munca RITMURILE ÎNTRECERII 40 000 tone laminate, 11000
SOCIALISTE tone fier în minereu, 35 800
FXPERÎENTA FRUNTAŞILOR S-au scurs 9 luni şi mai metri pătraţi dale mozaica-
bine de 20' de zile' de mun te, 5 000 metri cubi beton
celular
autoclavizat,
1100
că din acest an. Este o pe metri cubi lemn de mină,
rioadă deosebit de fructu 3 600 metri' cubi prefabricate
succese
încărcată
mmm ii ritm susţinut a oasă, prestigiu în de producţie, din beton — toate realizate"
de
înscrise de majoritatea co peste sarcinile de producţie
la zi, sînt avansurile cu care
kODUCTSVITĂTil MUICII - vârşitoare a colectivelor .oamenii muncii hunedoreni
muncitoreşti, din judeţul nos
întâmpină şi cinstesc marile
.> tru. Cifrele depăşirilor, ale evenimente de la finele a-
producţiei suplimentare pre cestu.ii rodnic an din viaţa
element hotsritar pentru mult decât iniţiale sînt pentru judeţului, din viaţa Româ
mai
vederilor
grăitoare
hărnicia şi abnegaţia cu ca niei’ socialiste !
re acţionează oamenii mun ROADELE HĂRNICIEI
pregătirea producţiei anului viitor cii hunedorani — sideeu/r- Colectivul de muncă al
gişti,, mineri, constructori, e-
nergeticieni, forestieri, pro întreprinderii de construcţii
cunoscut
Colectivul E.M. Deva a gului colectiv, de muncitori ducători de materiale de forestiere Deva, fapte de
numeroase
prin
reuşit, printr-o mobilizare mineri de la Deva, Muncel Strungarul Iulian Băda, de la slrungăria de cilindri a construcţie — în întâmpina hărnicie muncitorească, a-
deosebită — al cărui su şl Troiţa din lunile august C.S. Hunedoara, execută întotdeauna numai lucrări de bună rea alegerilor de’ la 20 no daugă Ia palmaresul reali
port angajant îl constituie şi septembrie pentru spo calitate, îşi depăşeşte lunar normele între 12 şi 15 la sută. iembrie şi a Conferinţei Na zărilor noi izbînzi. Impor
Foto : V. ONOIU
ţionale a partidului : 202 mi-
răspunsul muncitorilor mi rirea producţiei globale, tantele lucrări încredinţate
neri Ia. măsurile luate de marfă şi de metal, care a întreprinderii pe şantierul
partid pentru ridicarea ni fost depăşită în această pe Rîu Mare-Retezat se înca
drează în graficul de exe
velului lor de trai — să- rioadă cu; aproape G mi Toate forţele mobilizate le încheierea neinîirziată cuţie întocmit’ la începutul
atingă şi chiar să depă lioane lei la producţia glo anului, înregistrîndu-se o
şească, încă din Iurta sep bală şi cu 66 tone cupru, depăşire valorică pe 9 luni
tembrie, Ia principalii in zinc şi plumb (aproape o cu 1,8 milioane lei. Au fost
dicatori nivelul planificat treime din depăşirea supli e însăminţării griului şi le stringerea recoltei! predate cu recepţie drumuri
pe primul trimestru al a- mentară la metale din a- în lungime de peste 15 km
nului 1978, adică la pro cest an s-a obţinut în cele Printr-o temeinică orga reduse doar la cooperati ducerilor cooperativelor a- şi 6 poduri. Aceste succese
ducţia globală, producţia două luni), cu efecte im nizare a muncii în cadrul vele agricole din Gurasa- gricole o constituie, în a- se integrează în rezultatele
bune cu care această între
marfă, productivitate, la portante asupra creşterii formaţiilor de cooperatori da şi Sălciva. Concentrînd ceste zile, livrarea la fon prindere se mîndreşte : rea
cupru, plumb, zinc în con eficienţei întregii activităţi şi mecanizatori, acţionînd mijloacele mecanizate la lizarea în trimestrul III a
centrate. economice. în spirit de ordine şi dis aceste unităţi, se va fina dul de stat a cantităţilor unei producţii suplimentare
Baza pentru abordarea Pregătirea temeinică a ciplină, tot mai multe uni liza; grabnic şi semănatul de produse prevăzute în de 11,4 milioane lei şi
cu succes, fără mari pro producţiei anului viitor tăţi agricole au reuşit să griului pe întreg consiliul balanţe. a unui indice de pro-;
bleme, a sarcinilor anului este asigurată şi prin crea încheie însămînţarea griu intercooperatist. O preo ductivitate de 129 la sută.
viitor, ale întregului cin rea de pe acum a rezer lui şi stringerea recoltei cupare de căpetenie a con (Continuare in pag. a 2-a)
cinal, a fost dealtfel pre vei de fronturi de lucru culturilor tîrzii de toamnă
gătită de realizările aces pentru tot semestrul I 1978. de pe toate suprafeţele Propynereo
tui an, nu numai de rezul Elementul hotăritor pen planificate. O subliniere a-
1
tatele din luna septembrie. tru pregătirea corespunză parte merită preocuparea fffaminică—„Ziua recoltei“\ şl fespta
'Pe trei trimestre planul toare a producţiei anului comandamentelor locale
•producţiei globale a fost viitor, factorul eu influenţa pentru agricultură din l Miine în întreaga tară se sărbătoreşte „Ziua recoltei". \ La ultima decadă, deci
depăşit cu 23,3 milioane cea mai largă asupra în consiliul intercooperatist i Devenită tradiţională, pe baza hotărîrii conducerii parti- i la ultima analiză a acti
lei, al producţiei marfă cu tregii aetivităţi îl reprezin 1 dului, această sărbătoare prilejuieşte cinstirea hărniciei J vităţii în sectorul IV de
19,4 milioane lei, extracţia tă, desigur, creşterea în Ilia, unde s-a încheiat re 1 şi priceperii lucrătorilor ogoarelor, omagierea eforturilor ţ la mina Aninoasa, şeful
de minereu cuprifer şi ritm susţinut a productivi coltatul porumbului în toa ) ce le depun ţăranii cooperatori, mecanizatorii şi cadrele i de brigadă Ilie Steţ a
complex cu 18 500 tone, 1a tăţii muncii. Pe nouă luni te cooperativele agricole, i tehnice pentru sporirea producţiei aqricole şi îmbunată- 1 propus să se ia măsuri
! ţirea permanentă a aprovizionării oamenilor muncii cu 1
costurile de producţie s-au productivitatea pe exploa cu excepţia celei din Săl- ţ produse agroalimentare. } pentru descongestionarea
colector
dintre
silozului
obţinut 15,3 milioane lei tare a fost depăşită cu civa. De asemenea, ingine i La Deva, sărbătorirea „Zilei recoltei" are loc la Pădu- ) orizonturile XI mediu şi
economii, dintre care 8,3 15,38 la sută, adică cu pe rul şef al consiliului inter 1 rea Bejan. Aici vor fi organizate expoziţii agricole cu l XI. După ce a făcut pro
milioane la cheltuielile ste 12 000 lei/fiecare om al cooperatist, Ion Oargă, ţ vinzare de legume, cartofi, fructe, preparate culinare şi I
materiale, iar beneficiile muncii. Productivitatea fi ne-a informat că în cursul j alte produse agroalimentare. Pe lingă cooperativele agri- ţ
suplimentare se ridică la zică la mina Deva se ri zilei de azi se lucrează la
aproape 18,6 milioane lei. dică, datorită generalizării însămînţarea griului pe ( (Continuare în pag. a 2-a) ^
Totuşi, am remarca mobi ultimele hectare, rămînînd
lizarea deosebită a între (Continuare in pag. a 2-a) de însămînţat suprafeţe ............ ........,............v.v.v.., punerea, tot el şi-a dat
■,\v. -V.v. ■ . ’’ seama că pentru aşa ce
agendă electorală w agendă electorală va nu există la mină oa
meni specializaţi, drept
pentru care s-a oferit el
! APELUL FRONTULUI UNITĂŢII SOCIALISTE - BILANŢ FRUCTUOS, să rezolve chestiunea.
Adunări pentru Duminica trecută a venit
la şut împreună cu orta
\ VIBRANTĂ CHEMARE PENTRU RIDICAREA PATRIEI PE NOI CULMI \ cii Kovacs Gomor, loan
Ionescu şi Pamfil Tomuş
DE PROSPERITATE, BUNĂSTARE, CIVILIZAŢIE desemnarea candidaţilor şi au rezolvat problema.
Timp de 10 ore au lucrat
in siloz, atîrnaţl in frin-
Un mare număr de ce nica, sala de sporturi, noi ghii, pină au înlăturat
0 Românie olt 38 vechi Românii tăţeni au participat adunarea localuri de şcoli şi licee, depusese in siloz, astfel
materialul
care
marţi
tot
se
creşe; grădiniţe.
după-amiază
la
pentru desemnarea candi Adunarea cetăţenilor a incit cărbunele a căpătat
Apelul Frontului Unităţii Socialiste remar daţilor în circumscripţia e- constituit totodată şi un cale liberă. Au fost scoa
că lapidar: „Industria românească realizea b O lectorală rir. 15 din Deva. bun prilej pentru dezba se de acolo peste 100 to
ne de material, din care
ză astăzi o producţie de 38 de ori mai mare ia A fost im bun prilej pen terea unor probleme lega o bună parte era cărbu
deeit în anul 1938“. Dar cită însemnătate are tru o amplă trecere în re te de această circumscrip ne. întreaga operaţie, pli
această spectaculoasă creştere ! Ea este ro vistă — în lumina Apelu ţie : înfrumuseţarea zonei,
dul politicii ferme şi consecvente a lui Frontului Unităţii So nă de dificultate, a fost
de
condusă
secretarul
Partidului Comunist Român de industriali a ţări) realizarea de noi spaţii comitetului de partid
zare socialistă, operă care stă la temelia cialiste — a realizărilor ob de joacă pentru copii, păs din sector, tovarăşul
dezvoltării întregii economii naţionale, a ţinute în primii doi ani ai trarea ordinii; şi liniştei, Nicolae Ceapă.
creşterii necontenite a nivelului de trai, a actualului cincinal de către activitatea obştească, mun
apropierii cu paşi tot mai mari de nivelul oamenii muncii deveni în ca voluntar patriotică ş.a. CORNEL ARMEANU
ţărilor dezvoltate ale lumii, întăririi' inde diferite sectoare de acti Adunarea a desemnat
pendenţei şi suveranităţii naţionale. vitate, de către deputaţi
Puternica dezvoltare a industriei, ca de şi cetăţeni în actuala le candidaţi în alegerile de
altfel întreaga noastră evoluţie ascendentă gislatură. Au fost releva la 20 noiembrie pe tova In interiorul
economico-socială, se sprijină pe opţiunea răşii : Nicolae Devian,
fundamentală a partidului şi statului de a te progresele din indus maistru la I.M.C. Bîrcea
aloca o cotă înaltă din venitul naţional — trie — volumul producţiei şi Dumitru Constantin, ziarului
de 33—34 la sută — pentru dezvoltare. A- industriale în anul 1976 a mozaicar la T.C.H.
ceasta a permis ca în cincinalul trecut şi in fost de 6,5 ori mai mare
primii doi ani ai actualului cincinal Româ decît în anul 1970 şi' de FLORIN N1CULESCU Acţiuni bogate în
nia să sa înscrie constant in rîndurile ţări 47,5 ori mai mare decît în membru al Consiliului
lor cu cele mai ridicata ritmuri de creştere anul 1950 ; prin reţeaua municipal Deva conţinut, eficien
economică din lume. ^ comercială s-au desfăcut al Frontului Unităţii te
Este semnificativ de amintit că încă de la Socialiste
sfirşitul cincinalului trecut judeţul Hunedoa mărfuri de circa un mi Viaţa în colecti
ra întrecea întreaga producţie industrială a liard de lei. S-a subliniat ★
ţării din 1938. totodată dezvoltarea ba In circumscripţiile elec vităţi. „Vecinii**
Sintam, aşadar, de 38 de ori mai puternici zei social-culturale a mu torale ale municipiului De
decît am fost in anul antebelic cel mai nicipiului. în ultima vre va au fost depuse în ulti 1 Consemnări
prosper., iar la sfirşitul acestui deceniu vom me realizîndu-se o sea ..â ma vreme şi alte candida-
fi de peste 50 de ori !■ i Semnal
de obiective noi. cum sînt
casa de cultură, policli- (Continuare in pag; a; 2-a)
