Page 75 - Drumul_socialismului_1977_10
P. 75

SlMBĂTĂ, 22 OCTOMBRIE 1977                                                                                                                                      Pag. 3







   i\
   f  - L                           In casa pionierilor şi a şoimilor patriei                                        j                 - —
   a
   ■^ i
  iatii i                                                                             Stimulăm şi dezvoltăm cultul ^Consemnări
  Jiti- \
   să /
  inal /        ÎNTÎLNIRI
  du- \       CU SCRIITORII              muncii, activitatea creatoare                                                     Ce păstrăm                                  î i
   Şi (                              iActivităţile   organizate   şi   bilităţii,   conferind   activită­                                                              ! I
                                                                                          vităţi  model  la  nivelul  de­
   de- )   Astăzi,  la  orele  18,00,   desfăşurate   în   casele   pio­  ţii'-   extraşcolare   un   impor­  taşamentelor,   dezbateri   pe
    a \   iubitorii  literaturii  din  o-   nierilor   permit   depistarea,   tant   rol   formativ.   Stimu­  problematica   pionierească   j.  Intr-una  din  plimbările  prin  care  incerc  să.  evit  con-
   'M     raşul  Brad  se  von  putea   cultivarea   şi   dezvoltarea   larea   iniţiativei,   a   spiritu-   ■la  şcolile  generale  nr.  1,  3,   1  secinţele  unui  destin  sedentar,  am  avut  o  surpriză  plă-  ■
          întîlni,  la  librăria  din  lo­
                                                     talentelor
                                                şi
     S    calitate,  cu  scriitorii  Ra­  înclinaţiilor  cu   atît   mai   mult   Sui   inventiv,   cultivarea   ap­ o-   4,  5  şi  la  Casa  pionierilor   i  cută,  de  un  iei  cu  totul  aparte.  Mă  aflam  inlr-un  nou
                                                                                                                     J  cartier  şi  la  un  moment  dat  mi-a  apărut  in  faţă  un  co-
                                   copiilor,
                                                                        şi
                                                                            talentelor,
                                                               titudinilor
                                                                                                            şi
                                                                                                     precum
                                                                                              Deva,
                                                                                          din
                                                                                                                in­
          du  Felix  şi  Radu  Cioba-
     \    nu,  care  vor  lansa  noile   cu   cît   participarea   Ta   ele   rientarea   şi   valorificarea   struiri   ale   comandanţilor   ^  pac  de  o  mare  frumuseţe,  un  nuc  bătrin,  impunător  şi'
          lor   romane   :   „Septem­  este   benevolă'   şi   opţională,   intereselor   şi   pasiunilor,   instructori   de   detaşamente   i  încă  in  plină  vigoare.  Se  vedea  limpede  că  civilizaţia
     \    brie"  şi  „Ultima  •  vacan­  ea  răspunzînd  setei  de  cu­  descoperirea   şi   afirmarea               /  atotbiruitoare  voise  să-l  ocrotească  :  blocurile  renunţa-
  lac-  ^   ţă".                    noaştere   şi   curiozităţii   însuşirilor   se   împletesc   cu   şi unităţi.  grija   organelor   lo­  ţ  seră  pentru  o  clipă  la  rigorile  alinierii  iar  bordura  tro-
                                                                                           Prin
  isile i                           ştiinţifice   a   elevilor.   Tot­  larga   promovare,   prin   me­  cale  de  partid  şi  de  stat,   i  tuarului  făcea  în  acel  loc  un  ocol.  Nucului  îi  mergea
  •   /                             odată,   completând   cu   mij­  tode   specifice,   a   autocon-   prin   aportul   întreprinderi­  ?  bine  între  blocuri,  se  acomodase  şi  desluşeam  din  indicii
  tele  i    MICROSPECTACOL         loace   adecvate   activitatea   ducerii   pioniereşti.   Pio­  lor   patronatoare,   casa   pio­  ţ  obscure,  inefabile,  că  devenise  un  răsfăţat  al  noilor  săi
  gă-  i                            instructiv-educativă   a   şco­  nierii   îşi   propun   ceea   ce   nierilor   dispune   de   o   ba­  i vecini cărora le dădea umbră, alintindu-i cu foşnetul său
  ►no- i    „Minerii  faţă-n  faţă  cu   lii,   casele   pionierilor   con­  doresc  să  realizeze  şi  par­  ză   materială,   aparatură   şi   >  bogat,  ca  de  pădure.  Din  motive  greu  de  amănunţit  aici,
  :en-  l   ei   înşişi"   a   fost   titlul   tribuie   la   procesul   dinamic   ticipă   activ   la   organizarea   utilaje   în   măsură   să   asi­  ţ  priveliştea  mi-a  transmis  un  sentiment  tonic,  de  calmă
  ena  ^   mierospectacolului   prezen­  şi  flexibil  al  orientării  şco­  şi   desfăşurarea   activităţii   gure  o  desfăşurare  bună  a   ^  bucurie  şi  încredere.  Proiectantului  şi  constructorului  li
  mat  i   tat  de  brigada  artistică  a   lare   şi   profesionale.   Pen­  de cerc.    activităţii   practice.   Este,   i  se  cuvine  mai  mult  decît  o  stringere  de  mină  pentru  o-
   E- 1   I.M.   Dîlja,   în   sala   de   tru   apropierea   activităţii   ■Funcţia  metodică  a  casei   deci,  firesc  ca,  în  astfel  de   <  menia  şi  înţelepciunea  cu  care  au  cruţat  un  copac.  Un
          apel  a  întreprinderii.  Re-
          ievînd  cu  mijloacele  ar­  tehnico-ştiinţifice   de   mun­  de   pionieri   s-a   evidenţiat   condiţii,   rolul   casei   pio­  1  copac  ţine  de  chipul  patriei,  aşa  cum  istoria,  limba  jL
          tei  munca  minerilor,  bi­  ca   practică   productivă,   la   prin   experimentarea   unor   nierilor   şi   a   şoimilor   pa­  J)  literatura  neamului  ţin  de  sufletul  patriei.  Ne  despărţim
  1       ciuind  insă  şi  neajunsu­  Casa   pionierilor   din   Deva   forme   noi   de   lucru,   triei   să   devină   preponde­  i  de  trecut  rizind  ori  plîngînd,  dar  oricum  ne  despărţim
          rile,  brigada  a  răspuns  cu
          succes   titlului   sub   care   ne   preocupăm   să   orientăm   prin   generalizarea   expe­  rent,  atît  în  ceea  ce  pri­  } de el, mergem înainte, urcăm mereu, iar ceea ce răminc
                                                                      pozitive,
                                             reorganizăm
  ntru  l   şi-a   desfăşurat   progra­  şi   să   spx e   profilul   unele   rienţei   modernizarea   diversifica­  veşte   organizarea   raţiona­  >  important  e  să  ştim  ce  lăsăm  în  depozitele  istoriei  şi  ce
                                             -
                                                                                   opti­
                                                                                şi
                                    cercuri
                                                         unor
                                                               rea,
  C.S. i  mul.                      întreprinderi   economice   lo­  mizarea   acţiunilor   pionie­  lă  a  timpului  liber  al  ele­  ţ  luăm  cu  noi.  E  o  ştiinţă  subtilă,  fără  de  care  progresul
                                                                                                               asi­
                                                                                                şi
                                                                                                   şoimilor,
                                                                                                            în
                                                                                          vilor
                                    cale   (cercuri   în   domeniul   reşti,   prin   organizarea   u-   gurarea   mediului   instruc-   i  ar  deveni  dificil  şi  opintit.  E  totodată  o  ştiinţă  care  creş-
  iga-                              mecanic,   de    construcţii   nor   activităţi   ale   căror   a-   1
      1
  rine  j   CENACLUL „ORIZONT"      etc.).  Aşa,  de  exemplu,  cer­  tractivitate,   eficienţă   edu­     tiv-educativ   propice   orien­  i te din acele convingeri profunde ce prevalează asupra
  ba-  l                            cul   nostru   de   meeanică-   cativă   şi   formativă   consti­  tării   şcolare   şi   profesiona­  ■  intereselor  personale  sau  de  conjunctură  oricit  de  sedu-  \
  sva,  /   La   Institutul   de   mine   auto   funcţionează   la   Auto­  tuie   un   model   pentru   co­  le,  cît  şi  în  realizarea  cli­  cătoare ar fi ele. Un gînditor englez — John Stuart Mill 1
                                                                                                                fa­
                                                                                                   socio-cultural
                                                                                          matului
   cu  }   Petroşani  a  luat  fiinţă  un   baza  Deva,  iar  cel  al  mici­  mandanţii   instructori   şi           ţ  —  spunea  că  „un  om  cu  o  convingere  reprezintă  o  pute-\
   pe 1   nou  cenaclu  literar.  Inti­  lor   constructori   la   casa   conducătorii   de   cercuri.   vorabil   integrării   în   mun­  re  socială  egală  cu  nouăzeci  şi  nouă  de  oameni  care  nu  1
                        „Orizont",
                sugestiv
          tulat
  uite ^   cenaclul   studenţilor   îşi   pionierilor,   unde   realizăm   Astfel   au   fost   organizate   că şi viaţă a tineretului.  au decît interese". E un adevăr indubitabil. Numai din V
  veţi l  propune  spectacole  de  gen   -  machete-eonstrucţii   şi   au­  schiimiburi   de   experienţă   Prof. LUCIAN SECOŞAN  ■ acest fel de convingeri care stau la temelia vieţilor — !
          pe  care  să  le  ofere  pu­  tomatizări.            între   comandamentele   u-    directorul Casei pionierilor
                        1
  din i   blicului  nu  numai   în  ca­                        nităţilor de pionieri, acti­          Deva            )  credinţa  in  adevărul  şi  dreptatea  drumului  tău  —  poate  r
  răşi  )   drul   aşezămintelor   de   Din   cele   17   cercuri   e-                                               (  creşte  ştiinţa  de  a  discerne  şi  de  a  păstra  din  trecut  ceea  \
  ra ? \  cultură  din  Valea  Jiului,   xistente  la  noi,  80  la  sută                                            j ce se cere şi se cade păstrat : valoarea.       ţ
          ci  şi  în  sălile  de  apel  ale   sînt   tehnico-aplieative   şi                                         1  Istoria,  tradiţiile  ei  de  luptă  şi  eroism,  limba,  literaiu-  -ţi
          întreprinderilor   miniere.   ştiinţifice   în   care   activea­                                           ?  ra,  sentimentele  şi  valorile  etern  umane,  omenia,  cura-  )|
          Aici   spectatorii   vor   fi   ză  peste  1  (100  de  pionieri
  EA \    minerii  care  intră  şi  ies   şi  şcolari.  Aici  se  formea­                                            !  jul,  virtutea  şi  cultul  muncii,  respectul  pentru  un  copac  V
      s   din şut. Succes !         ză  o  gaimă  variată  de  de­                                                    j  sau  pentru  o  floare,  grija  pentru  vigoarea  pădurilor,  pen-  ţ
                                    prinderi   practice,   care   îi                                                 ^ tru limpezimea apelor, pentru puritatea văzduhului şi a ^
  4in-  \   UN NOU PROGRAM          pregătesc   şi-i   orientează                                                    i  conştiinţelor  —  ială  citeva  fundamentale  piese  de  tezaur<{  |
   de  ^                            pe  elevi  spre  licee.  Putem                                                   !  care  nu  numai  că  nu  pot  fi  abandonate  la  marginea  ma-  V
   în-                              spune  că  peste  80  la  sută
            în  cadrul  etapei  de  ma­
  ; ap-  >   să  a  celei  de-a  doua  edi­  dintre   absolvenţii   cla­                                              1 relui drum al istoriei, dar pe care avem datoria fiecare )
  ;pu-  \   ţii   a   Festivalului   na­  selor   a   VIII-a,   membri   ai                                          )—  începind  cu  copilul  care  urcă  intiia  treaptă  a  inţele--\
  jaie  i   ţional   „Cîntarea   Româ­  cercurilor   tehnico-aplicati-                                               ţ  gerii  şi  formării  convingerilor  —  să  le  cultivăm,  ducîn-A
   de  (   niei",   membrii   brigăzii   ve,  s-au   îndreptat   spre   li­                                          1  du-le  mai  departe  pentru  a  le  putea  preda  intacte  gene-  J
  tre),  1   artistice  de  la  Preparaţia   ceele   de   specialitate   cu                                           ?  raţiilor  viitoare.  E  singura  cale  prin  care  —  în  condi-  I,
  aţie  \   de  cărbuni  Pctrila  pregă­  profil adecvat acestora.                                                    i ţiile civilizaţiei contemporane — popoarele pot supravie- \
  >mi-  i   tesc   un   nou   program.   Prin   întreaga   sa   activi­                                              \ ţui spiritualiceşte, păşind pe culmile autenticei culturi ^
          Noul  spectacol  poartă  ti­
  30S-  J   tlul  „La  noi  în  uzină",   tate,   casa   pionierilor   şi   a                                        ^ şi a acelui nou umanism spre care aspirăm.       ^
  I  şi   s  textul   său   fiind   inspirat   şoimilor   patriei   contribuie
  spre    din  preocupările  de  fie­  ia   stimularea   şi   dezvolta­
  ier).    care   zi   ale   colectivului   rea   creativităţii   elevilor,   la                                      |                              RADU CIOBANU j
           de aici.
                                    formarea   gustului   pentru   Oră de chimie în modernul laborator al liceului me­
                                    frumos şi educarea sensi­   canic din oraşul Vulcan.      Foto : ŞT. NEMECSEK
  e  o  )
  rului i
   din  i
  di ui \
   lo-
  , Be­
  ii re, j   Viaţa in colectivităţi
                                                                                                                                                   Poştaşul este omul ca­
  deci 1                                                              Copilul nu  are  poftă  de  mîncare.                                        re umblă cel mai mult ;
  I  ar  I                                                        f t                                                                             pe jos, in^ fiecare zi. El
  ce-i  )                „V e c B                tt                                                                                               cunoaşte cel mai bine ■
   pe  l                                    I î                              Dar cu m îl alimentăm?                                               strada, cartierul, oraşul •
  >rea                                                                                                                                            în care trăieşte şi mun­
  iind 1   „Prietenii   ţi-i   alegi,   ve­  terul   izolat,   deci   implicit                                                                    ceşte. Drumurile poştaşu­
         cinii   nu"   afirmă   un   pro­  s-au   modificat   şi   unele   Lipsa  de  apetit  este  mo­  buie  să  se  joace  zilnic  în   jit   indispune   copilul.   Exis­  lui se întretaie cu drumu- r J
  ■ Şi \                                                                                                                                          rile sufleteşti, pe imense
  ut... I   verb,   de   unde   şi   obligaţia   norme   de   convieţuire.   As­  tivul  pentru  care  mulţi  pă­  aer   liber   chiar   cînd   este   tă   şi   greşeli   în   educaţia   planuri şi distanţe, ale-   :
   vin   omului   modern   că   pentru   tăzi,  cel  ce  trăieşte  în  bloc   rinţi   se   prezintă   în   cabi­  frig.  O  stare  de  boală  este   copiilor   cu   urmări   asupra   oamenilor. El aduce in
  tind   a  trăi  în  relaţii  de  urba­  trebuie să   înţeleagă că  netele   medicale   solieitînd   prima  cauză  la  care  se  gân­  apetitului  cum  ar  fi  răsfă­  case noutăţi, veşti, bucu­
  :um    nitate   trebuie   să   dea   do­  dincolo   de   perete,   podea,   „un   tratament   bun   şi   cu   desc  părinţii  —  şi  au  drep­  ţatul,   dăunător   ca   şi   o-   rii.
  no- 1  vadă   de   bunăcuviinţă,   po­  tavan   trăiesc   semeni   de-ai   efecte   imediate".   Sînt   ei   tate   —   pentru   că   inape-   pusul   său,   asprimea   celor   —  De  cind  eşti  poştaş,  ^
  de-  ţ   liteţe,   discreţie,   respect   fa­  săi  care  au  dreptul  nu  nu­  întotdeauna   îndreptăţiţi   în   tenţa   este   unul   din   sem­  din   jur.   Acei   părinţi   care   nea  Petrică  ?  (toată  lu-  ,
  11 m   ţă  de  acela  cu  care  întîm-   mai  la  spaţiu  de  locuit,  ci   solicitări ?  nele   care   apar   uneori   cu   înţeleg  să  revolze  totul  cu   mea   care-l   cunoaşte   îis
                                                                                                                                                  spune lui Petru Stelescu^
  'UC    plarea l-a făcut vecin.    şi la linişte...             Absenţa   poftei   de   mân­  mult   înaintea   altor   mani­  forţă   şi   cu   asprime   gre­
  i în  !  ...De   la   Hunedoara,   un   Semnatarii   celor   două   care  poate  avea  mai  multe   festări   de   boală.   în   cazul   şesc.  Dacă  primul  piure  de
    î:
                                                                                                                     zarzavat
                                                                                                                                          după
                                                                                                                                  mîncat
                                                                                                                              l-a
                                                                                                                 o
                                                                                                 copilul
                                                                                          acesta
                                                                                                       va
                                                                                                           primi
  nor t   grup  de  locatari  din  strada   scrisori   amintite   ne   întrea­  cauze.  Unele  ţin  de  orga­  hrană   uşoară   constînd   mai   ee   a   fost   bătut,   copilul   Drumurile
                                                               nismul  copilului,  ca  de  e-
      i  Munteniei,  bloc  V  4,  sca­  bă   ce   e   de   făcut.   Noi                   mult   din   lichide   bine   za­  •nu-1  va  mai  primi  nicioda­
   -ar 1  ra   B,   ne   seşizează   despre                    xemplu   oboseala,   de   unde                        tă  cu  plăcere.  Acestor  co­
         comportarea   neplă.cută   a   transmitem   această   între­  necesitatea  de  a  veghea  ca   harate   (ceai,   limonadă,   si­         poştaşului...
  nu- j  vecinului   lor,   A.   Scripcaru   bare celor   două consilii  activitatea   copilului   (joc,   rop), supe, pireuri.  pii   le   revine   pofta   de
         (face   scandal,   distruge   zo­                     învăţat)   să  înceteze  cu   30   Lipsa   poftei   de   mîncare   mâncare   de   îndată   ce   sînt
  :ar :   na   verde,   creşte   porumbei   populare   municipale,   aso­  minute înaintea mesei.  p'oate  avea  şi  cauze  exter­  trataţi   cu   blândeţe   şi   în­
  unu ]                             ciaţiilor   de   locatari   care                                                                              din  Petroşani,  ,,nea  Pe­
  ea-  l   pe   casa   scării,   adresează   trebuie   să   intervină   pen­  Lipsa  de  mişcare,  de  aer   ne,   greşeli   în   alimentaţia   ţelegere.  trică",   deşi   n-are   decît
  im-  /   injurii   ş.a.).   Cele   relatate   tru   instaurarea   unor   rela­  şi   soare   care   să   stimuleze   copilului.   Un   regim   ali­  Pot   duce   la   inapetenţă   44 de ani...).
                                                                                                                                                   — Sint poştaş de 26 de
  :ru,  \   în   scrisoare   se   confirmă.   ţii   de   bună   vecinătate   şi   circulaţia   sîngelui   şi   oxi­  mentar   carenţat   (lipsit   de   şi  unele  stări  de  nemulţu­  ani. Numai in Petroşani,
  >m- 1   Mai  mult  decît  atît,  în  cli­                    genarea   suficientă   a   orga­  vitamine,   săruri   minerale,   mire   ale   copiilor.   Aceste   unde m-am născut, unde
         pa  cînd  am  schiţat  un  în­  respect   reciproc   între   co­  nismului   duce   de   aseme­
  ,30. I                                                                                  proteine   de   origine   anima­  stări   pot   acţiona   asupra   trăiesc şi muncesc. De$i
         ceput   de   dialog   cu   soţia   locatari.          nea  la  o  lipsă  de  poftă  de   lă)  sau  monoton  poate  du­  copiilor   multă   vreme   ră-   23 de ani — in acelaşi *
         lui   A.S.   am   fost   amenin­         C. DROZD     mîncare încît copiii trer  ce la inapetenţă.          mînînd   necunoscute   părin­  sector : 7.
         ţaţi  :  „Am  să  vă  reclam                                                       Copilul   trebuie   să   aibă                          Ii  pun  o  întrebare  pur
         la Bucureşti !“.                                                                                            ţilor.  Se  însoţesc  şi  de  al­  gazetărească  :  ,,Cam  ciţi  \
                                                                                          ore  regulate  de  masă,  res­  te   tulburări   ea   nervozitate,   km  ai  făcut,  pe  jos,  în
           De  la  Deva,  o  altă  scri­                                                  pectate   cu   stricteţe,   altfel   încăpăţânare,   negativism,   aceşti  26  de  ani  de  mun­
   pe ţ  soare   ne   relatează   modul                                                   apar   tulburări   digestive   şi   enurezis   (pierde   urina   în   că  ?“  „N-aş  putea  spune)
         în   care   locatara   Maria   A-                                                                                                        dar  dacă  bat  zilnic  cam
                                                                                          rezultatul   va   fi   subnutri­  pat),   plîns   frecvent   şi   ne-   20  de  km...  Eu  umblu  nu-,
   a°e  \   dam,  din  blocul  D  4,  apar­                                               ţia,   însoţită  şi   de   suferin­                     mai  pe  jos.  Aşa  cum  au
   jaţi  \   tamentul   8,   strada   Mărăşti,                                                                       motivat,   tulburări   de    făcut  şi  cei  trei  fraţi  mai  ’•
   jos l  amărăşte   viaţa   vecinilor                                                    ţa   sistemului   nervos   dato­  somn.  Cauzele  ce  dau  co­  mari  ai  mei".  „Ce-au  fă­
   >Je- J  —  certuri  la  orele  mici  ale                                               rită   unei   hrăniri   insufi­  pilului   stări   de   nemulţu­  cut  ?“  „Păi  fraţii  mei  —
   :e  ?  \   nopţii, injurii ş.a.                                                        ciente a celulelor sale.   mire sînt frecvente.         Gheorghe,   Ion   şi   Con­
   ele 1                                                                                    Apa   de   băut   în   timpul   Ca  să  crească  în  condiţii   stantin  —  s-au  angajat  ■■■
   i-şi    Am   consemnat   doar   do­                                                    mesei  scade  pofta  de  mîn­  normale,   copilul   trebuie   să   de   tineri   la   poşta   din
   ire,  )   uă   situaţii,   fiecare   conţi-                                            care  şi  se  recomandă  să  se   se  bucure  de  căldura  dra­  Petroşani  şi  de  la  poştă
                                                                                                                                                                     Ca
                                                                                                                                                               pensie.
                                                                                                                                                           la
                                                                                                                                                      ieşit
                                                                                                                                                  au
   ită,  (   nînd   cîte   un   „centru"   ge­                                            bea  la  30  minute  după  ma­  gostei   celor   mari,   să   fie   poştaşi  vreau  să  zic.  Ki­
   din  l   nerator   de   nervi   care   de­                                             să.   Ordinea   în   servirea   înţeles   şi   ajutat   în   paşii   lometrii  lor  să-i  fi  calcu­
   rile  ,   termină   surescitarea   per­                                                felurilor   se   va   respecta                          lat...".   „Sint   sănătoşi   7“
   llo-  ţ   manentă   a   oamenilor   dori­                                              ştiind   că   există   preparate   săi  şovăielnici  şi  în  nedu­  „Da  şi  nu  se  pling  de  ■
    se  l   tori   de   linişte   şi   armonie.                                           ca   supele,   ciorbele,   salate­  meririle sale.      picioare...".
                                                                                                                                                    Şi, totuşi, lungile dru­
   4e- /  In   condiţiile   dezvoltării   o-   Aspect  de  muncă  de  la  la  boratoml  de  pregătire  a  me­  le   care,   în   cantitate   mică,   Dr. MARIA DAVID  muri ale poştaşului...
         raşului   modern,   locuinţa   dicamentelor   de   Ia   farmacia   nr.   3   din   Hunedoara.   Farma­  „deschid   pofta   de   mînca­  medic specialist pediatru
                                     cistele   Constanţa   Drăghici,   Rodica   Forna   şi   Alexandra   Bra-                                       DUMITRU GHEONEA
         omului şi-a pierdut carac-  du muncesc conştiincios, cu răspundere.              re".   Masa   servită   neîngri­  Policlinica Hunedoara
   70   71   72   73   74   75   76   77   78   79   80