Page 75 - Drumul_socialismului_1977_10
P. 75
SlMBĂTĂ, 22 OCTOMBRIE 1977 Pag. 3
i\
f - L In casa pionierilor şi a şoimilor patriei j - —
a
■^ i
iatii i Stimulăm şi dezvoltăm cultul ^Consemnări
Jiti- \
să /
inal / ÎNTÎLNIRI
du- \ CU SCRIITORII muncii, activitatea creatoare Ce păstrăm î i
Şi ( iActivităţile organizate şi bilităţii, conferind activită ! I
vităţi model la nivelul de
de- ) Astăzi, la orele 18,00, desfăşurate în casele pio ţii'- extraşcolare un impor taşamentelor, dezbateri pe
a \ iubitorii literaturii din o- nierilor permit depistarea, tant rol formativ. Stimu problematica pionierească j. Intr-una din plimbările prin care incerc să. evit con-
'M raşul Brad se von putea cultivarea şi dezvoltarea larea iniţiativei, a spiritu- ■la şcolile generale nr. 1, 3, 1 secinţele unui destin sedentar, am avut o surpriză plă- ■
întîlni, la librăria din lo
talentelor
şi
S calitate, cu scriitorii Ra înclinaţiilor cu atît mai mult Sui inventiv, cultivarea ap o- 4, 5 şi la Casa pionierilor i cută, de un iei cu totul aparte. Mă aflam inlr-un nou
J cartier şi la un moment dat mi-a apărut in faţă un co-
copiilor,
şi
talentelor,
titudinilor
şi
precum
Deva,
din
in
du Felix şi Radu Cioba-
\ nu, care vor lansa noile cu cît participarea Ta ele rientarea şi valorificarea struiri ale comandanţilor ^ pac de o mare frumuseţe, un nuc bătrin, impunător şi'
lor romane : „Septem este benevolă' şi opţională, intereselor şi pasiunilor, instructori de detaşamente i încă in plină vigoare. Se vedea limpede că civilizaţia
\ brie" şi „Ultima • vacan ea răspunzînd setei de cu descoperirea şi afirmarea / atotbiruitoare voise să-l ocrotească : blocurile renunţa-
lac- ^ ţă". noaştere şi curiozităţii însuşirilor se împletesc cu şi unităţi. grija organelor lo ţ seră pentru o clipă la rigorile alinierii iar bordura tro-
Prin
isile i ştiinţifice a elevilor. Tot larga promovare, prin me cale de partid şi de stat, i tuarului făcea în acel loc un ocol. Nucului îi mergea
• / odată, completând cu mij tode specifice, a autocon- prin aportul întreprinderi ? bine între blocuri, se acomodase şi desluşeam din indicii
tele i MICROSPECTACOL loace adecvate activitatea ducerii pioniereşti. Pio lor patronatoare, casa pio ţ obscure, inefabile, că devenise un răsfăţat al noilor săi
gă- i instructiv-educativă a şco nierii îşi propun ceea ce nierilor dispune de o ba i vecini cărora le dădea umbră, alintindu-i cu foşnetul său
►no- i „Minerii faţă-n faţă cu lii, casele pionierilor con doresc să realizeze şi par ză materială, aparatură şi > bogat, ca de pădure. Din motive greu de amănunţit aici,
:en- l ei înşişi" a fost titlul tribuie la procesul dinamic ticipă activ la organizarea utilaje în măsură să asi ţ priveliştea mi-a transmis un sentiment tonic, de calmă
ena ^ mierospectacolului prezen şi flexibil al orientării şco şi desfăşurarea activităţii gure o desfăşurare bună a ^ bucurie şi încredere. Proiectantului şi constructorului li
mat i tat de brigada artistică a lare şi profesionale. Pen de cerc. activităţii practice. Este, i se cuvine mai mult decît o stringere de mină pentru o-
E- 1 I.M. Dîlja, în sala de tru apropierea activităţii ■Funcţia metodică a casei deci, firesc ca, în astfel de < menia şi înţelepciunea cu care au cruţat un copac. Un
apel a întreprinderii. Re-
ievînd cu mijloacele ar tehnico-ştiinţifice de mun de pionieri s-a evidenţiat condiţii, rolul casei pio 1 copac ţine de chipul patriei, aşa cum istoria, limba jL
tei munca minerilor, bi ca practică productivă, la prin experimentarea unor nierilor şi a şoimilor pa J) literatura neamului ţin de sufletul patriei. Ne despărţim
1 ciuind insă şi neajunsu Casa pionierilor din Deva forme noi de lucru, triei să devină preponde i de trecut rizind ori plîngînd, dar oricum ne despărţim
rile, brigada a răspuns cu
succes titlului sub care ne preocupăm să orientăm prin generalizarea expe rent, atît în ceea ce pri } de el, mergem înainte, urcăm mereu, iar ceea ce răminc
pozitive,
reorganizăm
ntru l şi-a desfăşurat progra şi să spx e profilul unele rienţei modernizarea diversifica veşte organizarea raţiona > important e să ştim ce lăsăm în depozitele istoriei şi ce
-
opti
şi
cercuri
unor
rea,
C.S. i mul. întreprinderi economice lo mizarea acţiunilor pionie lă a timpului liber al ele ţ luăm cu noi. E o ştiinţă subtilă, fără de care progresul
asi
şi
şoimilor,
în
vilor
cale (cercuri în domeniul reşti, prin organizarea u- gurarea mediului instruc- i ar deveni dificil şi opintit. E totodată o ştiinţă care creş-
iga- mecanic, de construcţii nor activităţi ale căror a- 1
1
rine j CENACLUL „ORIZONT" etc.). Aşa, de exemplu, cer tractivitate, eficienţă edu tiv-educativ propice orien i te din acele convingeri profunde ce prevalează asupra
ba- l cul nostru de meeanică- cativă şi formativă consti tării şcolare şi profesiona ■ intereselor personale sau de conjunctură oricit de sedu- \
sva, / La Institutul de mine auto funcţionează la Auto tuie un model pentru co le, cît şi în realizarea cli cătoare ar fi ele. Un gînditor englez — John Stuart Mill 1
fa
socio-cultural
matului
cu } Petroşani a luat fiinţă un baza Deva, iar cel al mici mandanţii instructori şi ţ — spunea că „un om cu o convingere reprezintă o pute-\
pe 1 nou cenaclu literar. Inti lor constructori la casa conducătorii de cercuri. vorabil integrării în mun re socială egală cu nouăzeci şi nouă de oameni care nu 1
„Orizont",
sugestiv
tulat
uite ^ cenaclul studenţilor îşi pionierilor, unde realizăm Astfel au fost organizate că şi viaţă a tineretului. au decît interese". E un adevăr indubitabil. Numai din V
veţi l propune spectacole de gen - machete-eonstrucţii şi au schiimiburi de experienţă Prof. LUCIAN SECOŞAN ■ acest fel de convingeri care stau la temelia vieţilor — !
pe care să le ofere pu tomatizări. între comandamentele u- directorul Casei pionierilor
1
din i blicului nu numai în ca nităţilor de pionieri, acti Deva ) credinţa in adevărul şi dreptatea drumului tău — poate r
răşi ) drul aşezămintelor de Din cele 17 cercuri e- ( creşte ştiinţa de a discerne şi de a păstra din trecut ceea \
ra ? \ cultură din Valea Jiului, xistente la noi, 80 la sută j ce se cere şi se cade păstrat : valoarea. ţ
ci şi în sălile de apel ale sînt tehnico-aplieative şi 1 Istoria, tradiţiile ei de luptă şi eroism, limba, literaiu- -ţi
întreprinderilor miniere. ştiinţifice în care activea ? ra, sentimentele şi valorile etern umane, omenia, cura- )|
Aici spectatorii vor fi ză peste 1 (100 de pionieri
EA \ minerii care intră şi ies şi şcolari. Aici se formea ! jul, virtutea şi cultul muncii, respectul pentru un copac V
s din şut. Succes ! ză o gaimă variată de de j sau pentru o floare, grija pentru vigoarea pădurilor, pen- ţ
prinderi practice, care îi ^ tru limpezimea apelor, pentru puritatea văzduhului şi a ^
4in- \ UN NOU PROGRAM pregătesc şi-i orientează i conştiinţelor — ială citeva fundamentale piese de tezaur<{ |
de ^ pe elevi spre licee. Putem ! care nu numai că nu pot fi abandonate la marginea ma- V
în- spune că peste 80 la sută
în cadrul etapei de ma
; ap- > să a celei de-a doua edi dintre absolvenţii cla 1 relui drum al istoriei, dar pe care avem datoria fiecare )
;pu- \ ţii a Festivalului na selor a VIII-a, membri ai )— începind cu copilul care urcă intiia treaptă a inţele--\
jaie i ţional „Cîntarea Româ cercurilor tehnico-aplicati- ţ gerii şi formării convingerilor — să le cultivăm, ducîn-A
de ( niei", membrii brigăzii ve, s-au îndreptat spre li 1 du-le mai departe pentru a le putea preda intacte gene- J
tre), 1 artistice de la Preparaţia ceele de specialitate cu ? raţiilor viitoare. E singura cale prin care — în condi- I,
aţie \ de cărbuni Pctrila pregă profil adecvat acestora. i ţiile civilizaţiei contemporane — popoarele pot supravie- \
>mi- i tesc un nou program. Prin întreaga sa activi \ ţui spiritualiceşte, păşind pe culmile autenticei culturi ^
Noul spectacol poartă ti
30S- J tlul „La noi în uzină", tate, casa pionierilor şi a ^ şi a acelui nou umanism spre care aspirăm. ^
I şi s textul său fiind inspirat şoimilor patriei contribuie
spre din preocupările de fie ia stimularea şi dezvolta
ier). care zi ale colectivului rea creativităţii elevilor, la | RADU CIOBANU j
de aici.
formarea gustului pentru Oră de chimie în modernul laborator al liceului me
frumos şi educarea sensi canic din oraşul Vulcan. Foto : ŞT. NEMECSEK
e o )
rului i
din i
di ui \
lo-
, Be
ii re, j Viaţa in colectivităţi
Poştaşul este omul ca
deci 1 Copilul nu are poftă de mîncare. re umblă cel mai mult ;
I ar I f t pe jos, in^ fiecare zi. El
ce-i ) „V e c B tt cunoaşte cel mai bine ■
pe l I î Dar cu m îl alimentăm? strada, cartierul, oraşul •
>rea în care trăieşte şi mun
iind 1 „Prietenii ţi-i alegi, ve terul izolat, deci implicit ceşte. Drumurile poştaşu
cinii nu" afirmă un pro s-au modificat şi unele Lipsa de apetit este mo buie să se joace zilnic în jit indispune copilul. Exis lui se întretaie cu drumu- r J
■ Şi \ rile sufleteşti, pe imense
ut... I verb, de unde şi obligaţia norme de convieţuire. As tivul pentru care mulţi pă aer liber chiar cînd este tă şi greşeli în educaţia planuri şi distanţe, ale- :
vin omului modern că pentru tăzi, cel ce trăieşte în bloc rinţi se prezintă în cabi frig. O stare de boală este copiilor cu urmări asupra oamenilor. El aduce in
tind a trăi în relaţii de urba trebuie să înţeleagă că netele medicale solieitînd prima cauză la care se gân apetitului cum ar fi răsfă case noutăţi, veşti, bucu
:um nitate trebuie să dea do dincolo de perete, podea, „un tratament bun şi cu desc părinţii — şi au drep ţatul, dăunător ca şi o- rii.
no- 1 vadă de bunăcuviinţă, po tavan trăiesc semeni de-ai efecte imediate". Sînt ei tate — pentru că inape- pusul său, asprimea celor — De cind eşti poştaş, ^
de- ţ liteţe, discreţie, respect fa săi care au dreptul nu nu întotdeauna îndreptăţiţi în tenţa este unul din sem din jur. Acei părinţi care nea Petrică ? (toată lu- ,
11 m ţă de acela cu care întîm- mai la spaţiu de locuit, ci solicitări ? nele care apar uneori cu înţeleg să revolze totul cu mea care-l cunoaşte îis
spune lui Petru Stelescu^
'UC plarea l-a făcut vecin. şi la linişte... Absenţa poftei de mân mult înaintea altor mani forţă şi cu asprime gre
i în ! ...De la Hunedoara, un Semnatarii celor două care poate avea mai multe festări de boală. în cazul şesc. Dacă primul piure de
î:
zarzavat
după
mîncat
l-a
o
copilul
acesta
va
primi
nor t grup de locatari din strada scrisori amintite ne întrea cauze. Unele ţin de orga hrană uşoară constînd mai ee a fost bătut, copilul Drumurile
nismul copilului, ca de e-
i Munteniei, bloc V 4, sca bă ce e de făcut. Noi mult din lichide bine za •nu-1 va mai primi nicioda
-ar 1 ra B, ne seşizează despre xemplu oboseala, de unde tă cu plăcere. Acestor co
comportarea neplă.cută a transmitem această între necesitatea de a veghea ca harate (ceai, limonadă, si poştaşului...
nu- j vecinului lor, A. Scripcaru bare celor două consilii activitatea copilului (joc, rop), supe, pireuri. pii le revine pofta de
(face scandal, distruge zo învăţat) să înceteze cu 30 Lipsa poftei de mîncare mâncare de îndată ce sînt
:ar : na verde, creşte porumbei populare municipale, aso minute înaintea mesei. p'oate avea şi cauze exter trataţi cu blândeţe şi în
unu ] ciaţiilor de locatari care din Petroşani, ,,nea Pe
ea- l pe casa scării, adresează trebuie să intervină pen Lipsa de mişcare, de aer ne, greşeli în alimentaţia ţelegere. trică", deşi n-are decît
im- / injurii ş.a.). Cele relatate tru instaurarea unor rela şi soare care să stimuleze copilului. Un regim ali Pot duce la inapetenţă 44 de ani...).
— Sint poştaş de 26 de
:ru, \ în scrisoare se confirmă. ţii de bună vecinătate şi circulaţia sîngelui şi oxi mentar carenţat (lipsit de şi unele stări de nemulţu ani. Numai in Petroşani,
>m- 1 Mai mult decît atît, în cli genarea suficientă a orga vitamine, săruri minerale, mire ale copiilor. Aceste unde m-am născut, unde
pa cînd am schiţat un în respect reciproc între co nismului duce de aseme
,30. I proteine de origine anima stări pot acţiona asupra trăiesc şi muncesc. De$i
ceput de dialog cu soţia locatari. nea la o lipsă de poftă de lă) sau monoton poate du copiilor multă vreme ră- 23 de ani — in acelaşi *
lui A.S. am fost amenin C. DROZD mîncare încît copiii trer ce la inapetenţă. mînînd necunoscute părin sector : 7.
ţaţi : „Am să vă reclam Copilul trebuie să aibă Ii pun o întrebare pur
la Bucureşti !“. ţilor. Se însoţesc şi de al gazetărească : ,,Cam ciţi \
ore regulate de masă, res te tulburări ea nervozitate, km ai făcut, pe jos, în
De la Deva, o altă scri pectate cu stricteţe, altfel încăpăţânare, negativism, aceşti 26 de ani de mun
pe ţ soare ne relatează modul apar tulburări digestive şi enurezis (pierde urina în că ?“ „N-aş putea spune)
în care locatara Maria A- dar dacă bat zilnic cam
rezultatul va fi subnutri pat), plîns frecvent şi ne- 20 de km... Eu umblu nu-,
a°e \ dam, din blocul D 4, apar ţia, însoţită şi de suferin mai pe jos. Aşa cum au
jaţi \ tamentul 8, strada Mărăşti, motivat, tulburări de făcut şi cei trei fraţi mai ’•
jos l amărăşte viaţa vecinilor ţa sistemului nervos dato somn. Cauzele ce dau co mari ai mei". „Ce-au fă
>Je- J — certuri la orele mici ale rită unei hrăniri insufi pilului stări de nemulţu cut ?“ „Păi fraţii mei —
:e ? \ nopţii, injurii ş.a. ciente a celulelor sale. mire sînt frecvente. Gheorghe, Ion şi Con
ele 1 Apa de băut în timpul Ca să crească în condiţii stantin — s-au angajat ■■■
i-şi Am consemnat doar do mesei scade pofta de mîn normale, copilul trebuie să de tineri la poşta din
ire, ) uă situaţii, fiecare conţi- care şi se recomandă să se se bucure de căldura dra Petroşani şi de la poştă
Ca
pensie.
la
ieşit
au
ită, ( nînd cîte un „centru" ge bea la 30 minute după ma gostei celor mari, să fie poştaşi vreau să zic. Ki
din l nerator de nervi care de să. Ordinea în servirea înţeles şi ajutat în paşii lometrii lor să-i fi calcu
rile , termină surescitarea per felurilor se va respecta lat...". „Sint sănătoşi 7“
llo- ţ manentă a oamenilor dori ştiind că există preparate săi şovăielnici şi în nedu „Da şi nu se pling de ■
se l tori de linişte şi armonie. ca supele, ciorbele, salate meririle sale. picioare...".
Şi, totuşi, lungile dru
4e- / In condiţiile dezvoltării o- Aspect de muncă de la la boratoml de pregătire a me le care, în cantitate mică, Dr. MARIA DAVID muri ale poştaşului...
raşului modern, locuinţa dicamentelor de Ia farmacia nr. 3 din Hunedoara. Farma „deschid pofta de mînca medic specialist pediatru
cistele Constanţa Drăghici, Rodica Forna şi Alexandra Bra- DUMITRU GHEONEA
omului şi-a pierdut carac- du muncesc conştiincios, cu răspundere. re". Masa servită neîngri Policlinica Hunedoara