Page 79 - Drumul_socialismului_1977_10
P. 79
DUMINICĂ, 23 OCTOMBRIE 1977 Pag. 3
i \ (Urmare din pag. 1) Azi, cu noul procedeu de nou. Alta-i munca, alta e — Însăşi istoria locurilor
TiMPLĂ sortare în depozitul final, şi viaţa oamenilor. Ei vin e o sevă de patriotism. Nu
căviine culturale şi biblio ponderea masei lemnoase cu drag să pună umărul şi se poate ca cei care ne-am
inotele teci. Şase din satele noas pentru reprezintă materialul la gospodărirea mai bună născut şi trăim pe aceste 7 zile în sport
a un om la | l| radiojicate, eu avem pentru construcţii, pentru fabricile struit în acest an drum demni luptat şi s-au jertfit ® încheiat cu cîfeva festi Campionatele mondiale de
o
E ?
locuri să nu dorim să fim
a comunei. Cu ei am con
indus
prelucrare
tre
sînt
pentru
—
care
de
înaintaşii
trială
540 de abonamente la di
nou pentru accesul autobu
de placaj, de mobilă, lemn
au
ştie, circulă
fuzoare, 631 la TV. şi 835
zelor la Caraci, cu ei am
aici pentru libertatea, pen
Dar
vă
oarle mare.
la
radio.
bunăstarea
de
vorbesc
deosebită
presia
produsă
dislau Şimon şi ceilalţi nu
— Dar dumneavoastră nu
rândurile zecilor de mii de
ele se fnai ‘ care s-a statornicit la noi, tru fericirea noastră. vităţi care au oficializat im în lupte libere. Sperăm că La-
se vor lăsa mai prejos. &
;m că dacă şi s-ar fi căzut să încep cu v-aţi născut pe aceste spectatori americani, turneul Prezent cu o singură echipă .
te rest In o | I viaţa economică a comu Urmaşii lui lancu locuri! Profesoara Maria echipei feminine de gimnas (Universitatea Craiova — în
Lăzăruţ, directorul coordo
nei, că ea a dus la ceea ce
valoare mai avem azi. Baia de Criş nu nator al şcolii generale din tică a României în S.U.A., în vinsă cu 2—0 la Dinarno
ită la cum- / mai e vechea capitală de Baia de Criş, deputată în frunte cu tripla campioană Moscova), în turul doi al
unitate de ) ! comitat, ci un centru cu îşi clădesc noua ctitoria mai multe legislaturi şi a- olimpică Nadia Comăneci, a competiţiilor europene, fot
ncnotă de putere economică, dată de nimatoarea vieţii culturale dus la consacrarea superla balul nostru fruntaş se re-;
tivă : „cea mai bună echipă
zumă la pregătirea în mare
mică ruptă cele cinci cooperative agri din comună, zîmbeşte. „E de gimnastică feminină din linişte, dar cu speranţe, a
cineva nu . cole de ,producţie, de sec celuloză şi pastă de celu efectuat lucrări de regu adevărat, dar de trei de lume", iar la recenta cere echipei ce va evolua miercuri
vină. Poate ţ torul de exploatare fores loză. Ei, dar cîte nu v-am larizare a văilor la Rişca, cenii de cînd muncesc în monie de la New York, în în Spania, în meciul retur
această
zonă
sînt
altoită
a de a nu - tieră, de ocolul silvic, de putea spune, că nu-i sector Baldovin, Rişculiţa, am aici, legătura cu locul în cadrul căreia Nadiei i s-a in- al preliminariilor C.M. ®
staţiunea de mecanizare a
s-a
lancnotă u- , agriculturii, da complexul economie la noi care să nu plantat cei peste 500 de care munceşti e, totuşi, un mînăt trofeul „Pinch“, baza Pînă în prezent sarcinile
pe
oficial,
recunoscut
în circula- ţ meşteşugăresc cu trei sec fi cunoscut binefacerile a- arbori şi arbuşti ornamen pămînt natal. Am fost în unei largi anchete mondiale, fotbalului hunedorean de
tali şi am întreţinut zone
nilor noi. Cooperativele a-
ci logic ca ţii de producţie (mobilă, gricole de producţie dispun le verzi de la Baia şi Ţe totdeauna alături de co că fetiţa dih Carpaţi este reprezentare în „Cupa Româ
niei" au rămas pe seama c-
ă se între- . încălţăminte, ceramică) şi de 15 grajduri pentru bo bea. Şă vă mai spun ceva : legi, de oamenii acestor „cca mai bună sportivă a lu chipelor Aurul Certej şi
itate a sta- ţ trei de prestări servicii. vine (cu peste 1400 cape cu excepţia a patru străzi, locuri, ne-am îndemnai u- mii pc anul 1976". Primirea C.F.R. Simeria. Cinste lor 1
fi predată l Comuna noastră dispune te), de trei magazii noi în comuna noastră toate nii pe alţii şi împreună am gimnastelor române la sediul © Divizionarele 15 par mai
încercat
înnobilăm
să
nu
i zadar am / azi de o coloană de trans pentru cereale, de şase pă- arterele de circulaţie sînt numai' chipul aşezărilor, Naţiunilor Unite, de către se preocupate de campionat.'
port şi mecanizări forestie
teva unităţi j re, dotată cu peste 50 de tule pentru porumb, în asfaltate şi avem legături ci şi conştiinţele oameni cretarul general al O.N.U., Să sperăm _ că vor şi de
e publică l maşini de diferite capaci toate fermele zootehnice a cu autobuzele în toate sa lor. Pregătim locurile Kurt Waidhcim, felicitările monstra. Respectiv, după
tinerelor
adresate
noastre
□ să plătim J tăţi. Acum sa aduce copa fost asigurată alimentarea tele". noastre pentru mîine, dar sportive, Nadiei Comăneci, excelentul rezultat la Zalău,'
o victorie a Mureşului, azi,
cu o banc- 1 cul întreg la depozitul fi cu apă curentă, la Ţebea, Oamenii satelor au pus pregătim şi oamenii care precum Şi decernarea Meda cu Gloria Bistriţa, nu poate
t fel, primi- l nal. Da, da ! Înainte, pon Lunca şi Rişca avem sedii •umărul şi-au dat chip nou să corespundă acestui mîi liei Păcii a Naţiunilor Unite fi pusă la îndoială. ®
j unitate de i derea masei lemnoasa o noi, la S.M.A. un complex aşezărilor. Iată o autenti ne". celei mai bune sportive a lu Şi Victoria Călan are gân
Deva. Am ! reprezenta lemnul de foc. de ateliere, de asemenea, că dovadă de patriotism. LUCIA LiCIU mii constituie, desigur, un duri mari azi, la Cugix. A
categoric. ^ prilej de o deosebită satis rămas doar datoare, de la
i este ca sie- l facţie pentru noi toţi, o cin Certej... o Cum a jucat la
" — ni s-a > ste pentru tineretul o patriei Deva, Dacia poate spera ce
socialiste,
recu
noastre
:e nu-i pri- (j noaştere a nestăvilitelor sale va în deplasarea sa la C.F.R.
Mărcuş). posibilităţi de afirmare de Timişoara, echipă ce nu mai
arată atît de grozav, o Este
Mp/f . s f ' . ct '„î scrima 1 plină, în toate domeniile de cazul ca şi Minerul Lupeni
activitate, prin muncă sus să spargă gheaţa, chiar dacă
ţinută. o S-au încheiat cam o face în detrimentul Auru
CONCERT in film se rezumă la „Des pionatele naţionale de box, lui Brad... ® Hai, Ştiinţa 1
făşurarea■“ şi la „Porţile printre mai vechi cunoştinţe Cu toţii azi, pe stadionul
Deschiderea microstagiu- albastre ale oraşului". Toc — C. Cuţov, Al. Năstac şi „din deal", la meciul-derbi
nii simfonice permanente mai de aceea, a versiunea M. Simon — au apărut şi Ştiinţa — C.S.M. Drobeta
cinematografică
romanu-.
a Filarmonicii de stat din lui „Marele singuratic" es nume mai noi în rîndul cam Tr. Sevcrin. © Un alt derbi
an şi o Cluj-Napoca a însemnat în te un eveniment, atrăgind pionilor, dar campionatele în de atracţie, în campionatul
sine nu conving asupra pro
i-a dat in i viaţa culturală a judeţului atenţia încă o dată asupra judeţean, la Veţel, Explorări
r clădire a ţ nostru uns eveniment pe faptului că proza româ gresului boxului nostru, o Deva — Aurul Certej. ®
încheiate la Goteborg, Cam
le nr. 2 şi ^ care îl aşteptăm cu nerăb nească contemporană dis pionatele mondiale de lupte Cine nu iubeşte fotbalul, va
dare in fiecare toamnă.
muzică din 1 Pentru a doua oară oas pune de o „materie pri greco-romane au constituit merge, desigur, la Hunedoa
faţa unităţii l pete al sălii noastre de mă" inestimabilă pentru In cadru) practicii compacte, elevii Şcolii generale din un nou succes pentru spor ra, la concursul automobilis
cadrele
didactice,
în
cu
e tot şan- i concerte, dirijorul ameri film. Fără îndoială este o Alniaş-Sălişte, curăţare frunte planta ţiei de molid din au efectuat tul românesc : un titlu de
circumstanţă
că
fericită
a
de
lucrări
sil
fondul
ane de pă- i can Adrian Sunschine ne-a scenariul „Marelui singu vic, comunal. La această acţiune au participat 42 de elevi, campion mondial — Nicu tic de viteză în circuit, „Cu
pa Cor vinul", o Şi, iată, tot
:u adîncimi ţ dat posibilitatea audierii ratic" a fost elaborat de care in numai două zile au reuşit să cureţe două hectare Gingă (cat. . 52 kg) ; două cu fotbal încheiem : azi, la
unei lucrări
romantice de
: un metru, l mare popularitate, Simfo ânsuşi autorul „Maromaţi de plantaţie, făcută anul 1/re cut, care este tot rodul mun de vicecampioni : Ion Drai- Petroşani, de la orele 11, un
cii lor.
>sturi mena- ' nia a treig, denumită lor". In colaborare cu Iu Tot în aceste zile, peste GO de elevi ai şcolii generale ca (82 kg) şi Petre Dicu (90 amical ce tinde să devină
sele din a- ţ „Victoria" sau „Scoţiană", lian Mihu, Marin Preda ne din Zam au contribuit substanţial la sortarea şi ambala kg) ; o medalie de bronz — tradiţie : Jiul — Corvinul.
la chioşcul l capodoperă de gen a com propune o nouă realitate rea morcovilor recoltaţi de pe 5 hectare de la C.A.P. Săl- Ion Păun (62 kg), o Vineri,
(fără firmă) ) pozitorului Felix Mendel- artistică prin intermediul oiva. (Text: Alexandru Boşca, foto: ■ Gostică Băţălan, cores la Lausanne, au început NICOLAE STANC1U
pondenţi).
peliculei. „Măreţe singura
:ă aici. Pro- ) ssohn Bartholdy, formă mo tic" este, deci, în primul
re cei peste 1 numentală, sugerind o ar rînd film, o operg de sine
ce fac, zii- 1 hitectură sonoră, Statorni stătătoare, şi nu fotogra
cită pentru a servi drept
rintre gropi 1 sistem de referinţă in pro fierea filelor unei cărţi. De pe terenul ignoranţei şi vioiului,
sînt şi copii ţ cesul de consolidare a sim- - în genere, filmul sg ca
are răspund i foniei romantice de soli racterizează prinir-un re
6 4
ea oraşului. 1 ditate clasică. Tema prin marcabil echilibru. Atît fi înşelăciunea „enlegea roade bogate
lonul social — încorporînd
cipală a introducerii len- trecutul, prezentul şi viito
to-andante con moft o — Vineri 21 octombrie, Jude cr-ezi urechilor ! In deceniul
rul
Moromete
Nicolae
lui
la prima parte a simfoniei in contextul societăţii —, vusese la judecătorie proces Acestea nu au fost singure-
— are un caracter da cătoria Hunedoara a jude de împărţirea bunurilor cu zborurilor omului pe Lună ie victime ale Istinei Bîrsan.
USTIF1CAT \ cit şi filonul erotic — o
lied-baladă, care se îmbi cat la procedura de urgen fosta soţie. De acolo, din mai sint semeni — din feri A.I., om în toată firea, ple
nă perfect în cadrul for tulburătoare poveste de ţă o cauză al cărei obiect sala de judecată, cunoştea cire mari rarităţi — care se case să-şi cumpere mobilă.
ocuiui cu J mei de sonată. Partea a dragoste intre Nicolae şi stîrneşte uimire prin singula ghicitoarea amănunte, şi-l lasă amăgiţi cu asemenea N-a găsit mobila pe care o
te din Va- \ doua. vivace non iroppo Simina — sînt restituite cu ritatea ei. E vorba de pro alesese pe Stoia ca posibi poveşti în care nici măcar căuta şi s-a abătut pe la
nuanţe sensibile. Din dis~.
exprimă ne- ( este un intermezzo, utCa tribuţia masivă se reţine cesul intentat cetăţenei Isti- lă victimă. copiii nu ored, care soco „Mioriţa". Şi dăi cu şpriţul,
legătură ! din cele mai desă.vîrşiţe în primul rînd George na Bîrsan pentru înşelăciune, Cea urmataufostmaşinaţiu- tesc că se poate cumpăra dăi cu şpriţul pînă ce l-a
i li se asi- 1 creaţii orchestrale ale au Motoi (Nicolae Moromete), dar nu orice fel de înşelă nilej,vrăjitoarei" pentru ştjin- liniştea sufletească, senti „ghicit" ghicitoarea că are
a în aceas- ţ torului. In Adagio L, par apoi Florenţa M.aneg (Sir ciune. Istina Bîrsan făcea ţq ei de a specula psihologia mentul siguranţei şi al pli bani la el. l-a strîns ciorchi
tea, a 111-a — conflictul
temperatu- i tematic cunoaşte o amploa mina), Adriana Nemeş (in „vrăji". Şi atît de bine i-a naivilor şi ignoranţa lor. nătăţii de la forţe oculte. ne pe toţi ai ei lingă masa
re este sub 1 re deosebită, ca, în final, ginera zootehniste), re „vrăjit" pe Mihaiu Stoia şi „Demoni" şi alte spirite o- Grea gloabă trebuie să plă lui A. I. şi atît i-a ghicit în
nu se res- \ Allegro viviigissimo să de gretatul Toma Caragiu, Aurelia Armioni din Sarmi- culte invocate de „vrăji tească aceştia ignoranţei, palmă pînă cînd careva din
Dinică
şi
Gheprghe
Ion
de livrare vină de un pronunţat li Caramitru. zegetusa că i-a „stors" nici toare" la cererea celor doi cum s-a văzut. grupul său i-a „subtilizat"
_______ : \ rism. mai mult nici mai puţin de- concubini au băgat groaza Dar ignoranţa nu e sin vreo trei mii de lei din ba
cei ce de-
Partea solistică a concer
ala termică ţ tului a. fost reprezentată Al. COVACI cît de frumoasa sumă de... în sufletul lor incit, de tea gurul teren de pe care Istina nii de mobilă.
dorul lelii. 1 prin cela două romanţe „VIITORULE, ClND 45 000 lei. mă ca aceştia, o dată stîr- Bîrsan şi cei sau cele ase „Cum reuşeşti să păcă
Ireptate : în ■pentru vioară şi orchestră niţi, să nu se răzbune pe menea ei culeg rod bogat. leşti oameni în toată firea ?"
Mai întîi i-a ghicit in pal
octombrie, ) in Fa şi Sol major de TE-AI NĂSCUT ?“ mă lui Mihaiu Stoia. „Aşa-i viaţa lor, se lăsau storşi pînă Nu, Viciile unor indivizi sînt — am întrebat-o pe Istina
tat centrala i Lvdwig van Bcethoven. in Cartea scriitorului hune- că ai pe sufletul matale un la ultima leţcaie, rupînd de şi ele un aliat de nă Bîrsan. Răspunsul e dezar
micul de terpretata cu multă căldu dorean Mircea Sîntîmbrea- necaz mare ? Uite, ai în la gura a trei copii. Cine dejde al acestui gen mant de simplu : „Eu dacă
Bisorca, lip- * ră de către tinărul violo nu, apărută recent la Edi viaţa matale o femeie cq- erau „demonii" ? O dată e- de escroci. Să urmă îţi spun dumneatale cîte în
tîlnit mai ( nist clujean Ion Reinfeld. seamă tura Albatros, nu mai este re-ţi vrea răul. Ar vreq să rau nişte gîndaci scoşi cu rim altă „operă" „vrăjitoa lună şi-n stele şi se întîm
de
Reprezentant
a
de undeva al muzicii româneşti de o lucrare pentru cei mici, abilitate de către „vrăjitoa rei''. Pe la începutul plă să se mai şi nimerească
Fiind vorba ) cameră, Pascal Benţoiu aşa cum ne-a obişnuit cu te despartă de femeia du- re" dintr-o găoace de ou, lui septembrie, un cetăţean, unele, aşa-i că mă crezi ?".
problema l esig prezent. în spectacol cu noscutul om da litere. mitale". „Ghiqit" la coarda altă dată erau copiii aces E.l„ întrecuse bine măsura la Prin urmare, arsenalul ghi
„Viitorule, cinfl le-ai năs
ată la rece 1 ,,Uvertura de concert", lu cut ?“ este o carle-dezba- sensibilă, Mjhpiu Stoia a ră teia vopsiţi în fel şi chip, resţaurantuj „Mioriţa", cînd citoarei sînt cîteva adevăruri
C.L. Brad... ) crare valoroasă în genul tere, un colocviu cu şi mas stupefiat de „ştiinţa" dansînd şi scă|ămbăindu-se l-a agăţat „ghicitoarea", l-a generale şi credulitatea u-
muzicii instrumentale de ghicitoarei. Aceasta a mai
cameră. despre adolescenţi în care ghicit un lucru pe care însă intr-un spectacol grotesc, ghicit, apoi s-a ţinut scai nor oameni. Terenul pe care
eşti întrebat dacă e dificil la adăpostul pădurii, în se- după e| pînă la Hăşdat, un operează — ignoranţa şi
Prof. LETIŢIA BĂRDAN să fii iinăr, dacă îţi cu nu i l-a mai spus : că avea miîntunerje, acolo unde îi de acesta a intrat intr-un viciul. Scopul în schimb e
FOC I „MARELE noşti părinţii, încotro te în faţa ei o victimă sigură. atrăsese Istina Bîrsan pe cei bufet să bea o cafea şi să mult mai periculos decît s-ar
îndrepţi — o carie care te
De unde ştia „ghicitoarea"
SINGURATIC' 1 îndeamnă să meditezi, şă ce se întîmplă în viaţa lui, doi „să se tocmească în mai completeze ceva, ca şi putea crede la prima vede
e s-a sem- J o.nalizezi, să-ţi dai răspun prezenţa lor cu satana". De cînd nu-şi făcuse destul re. Ea întreţine teama de
■put de in- ţ Bilanţul ecranizărilor du suri. „Viitorule, cînd le-ai Mihqiu Stoia nil s-a mai fapt ce doreau Mihai S. şi „plinul". Atît i-a ghicit şi presupuse forţe supranatu
aţele Zei- i pă operele lui Marin Pre născut ?“. e o carte care întrebat ! Şi era destul de Aurelia A. ? Să obţină de la ,,1-a vrăjit" Istina Bîrsan pî rale a unor oameni creduli
ca urma- J da este sărac. Translaţia cheamă . să. fie citită, şi simplu de aflat. In ziua „vrăjitoare" o garanţie si nă cînd acesta a dormit pe sau aflaţi sub influenţa al
focului des- I unei mari literaturi epice trebuie citită. respectivă Mihaiu Stoia , a- gură că fosta soţie a primu pămîntul gol. Cînd s-a tre coolului spre a-i transforma
ele respec- l lui nu va reuşi să facă zit, fusese dezbrăcat de hai mai uşor în surse de cîştig
;tfel în pe- i „vrăji" mai tari spre a-! na de piele şi-i lipsea cea nemuncit,
ţie de du- 1 despărţi de cea pentru care sul. de pe mină. la-le de un
200 ha pă- ţ şi-a părăsit cu ani în urmă de nu-s ! Se topiseră în ce ION CIOCLEI
datorită in- i căminul. le patru vînturi cu „vrăji GMEORGHE CRĂCIUNESCU
ompte (s-a J Să auzi şi să ny-ţi vină să toare" cu tot. maior de miliţie
te şi o zi) ţ
latelor din i
malului In- ) | NOUTĂŢI de sezon ! cile poştale româneştTl
silvic S-au ) util pentru nestapapilate şi preob- )
agubele de ^ Magazinul „Ulpia“ şi duma ea voastră - ] literate, precum şi pli- (
1 magazinele specializate curi „prima zi a emi- ,
foarte se- J \- ale I.C.S.M.I. Deva pun siunii" se pot contrac- 1
i favorizea- ţ la dispoziţia cumpărăto copii, gulere şi căciuli ta pînă în 15 decern- 'ţ
e izbucnire ţ rilor. în această perioadă de blană, cizme cu feţe brie 1977, de la magazi- i
se interzice < numeroase sortimente de din piele, cu talpă de mi- nul filatelic din Deva şi j
mărfuri pentru sezonul croporos pentru copii, de la toate oficiile poşta- j
aprinderea pantofi cu feţe de piele
cului la o I rece: scurte din stofă, şi lac, cizme box. şi ciz le din "judeţ. î
mică de ţ pantaloni din poliester şi Astăzi se deschide la ^
stofă, paltoane „Mustang“ me Gipgy, — pentru fe Casa de cultură din De- (
lure. De a- t — pentru femei; scurte mei ; ghete şi cizme —
imă atenţie j 3/4 din stofă, relon şi pentru bărbaţi, sînt nu va cercul filatelic de 1
ăsurilor de ţ imitaţii de blană — pen mai câteva din aceste studii pentru copii şi tir 1
cendiilor la 1 tru bărbaţi; paltoane Rex noutăţi de sezon. neret. Cercul va funcţio- |
furaje. (N. j na în fiecare duminică ^
tex, scurte din relon şi FILATELIE
I.P.I.T, V, haţeg. Aspect tle la etichetarea şi ambalarea conservelor in depozitul de imitaţie de blană pentru Abonamentele la măr între orele 10-—-12.
____________I -Jf
produse linitc. Foto: VIRGIL ONOIU