Page 79 - Drumul_socialismului_1977_10
P. 79

DUMINICĂ, 23 OCTOMBRIE 1977                                                                                                                                           Pag. 3





            i \ (Urmare din pag. 1)         Azi,  cu  noul  procedeu  de   nou.  Alta-i  munca,  alta  e   —  Însăşi  istoria  locurilor
  TiMPLĂ                                    sortare   în   depozitul   final,   şi  viaţa  oamenilor.  Ei  vin   e  o  sevă  de  patriotism.  Nu
                  căviine  culturale  şi  biblio­  ponderea   masei   lemnoase   cu  drag  să  pună  umărul  şi   se  poate  ca  cei  care  ne-am
  inotele         teci.  Şase  din  satele  noas­  pentru  reprezintă   materialul   la  gospodărirea  mai  bună   născut  şi  trăim  pe  aceste   7 zile în sport
 a  un  om  la  | l|       radiojicate,  eu   avem   pentru construcţii, pentru fabricile   struit   în   acest   an   drum   demni  luptat   şi   s-au   jertfit   ®  încheiat  cu  cîfeva  festi­  Campionatele   mondiale   de
                                            o
  E ?
                                                                                               locuri  să  nu  dorim  să  fim
                                                                      a  comunei.  Cu  ei  am  con­
                                                              indus­
                                                   prelucrare
                  tre
                      sînt
                                                      pentru
                                                  —
                                                                                                                   care
                                                                                                      de
                                                                                                          înaintaşii
                                            trială
                  540  de  abonamente  la  di­
                                                                      nou  pentru  accesul  autobu­
                                            de  placaj,  de  mobilă,  lemn
                                                                                               au
  ştie,  circulă
                  fuzoare,  631  la  TV.  şi  835
                                                                      zelor la Caraci, cu ei am
                                                                                               aici  pentru  libertatea,  pen­
                             Dar
                                       vă
  oarle  mare.
                  la
                      radio.
                                 bunăstarea
                            de
                  vorbesc
                                                                                                                                  deosebită
                                                                                                                            presia
                                                                                                                                           produsă
                                                                                                                                                       dislau  Şimon  şi  ceilalţi  nu
                                                                                                 —  Dar  dumneavoastră  nu
                                                                                                                            rândurile  zecilor  de  mii  de
  ele  se  fnai  ‘   care  s-a  statornicit  la  noi,                                          tru fericirea noastră.       vităţi  care  au  oficializat  im­ în   lupte  libere.  Sperăm  că  La-
                                                                                                                                                       se  vor  lăsa  mai  prejos.  &
  ;m  că  dacă    şi  s-ar  fi  căzut  să  încep  cu                                           v-aţi   născut   pe   aceste   spectatori   americani,   turneul   Prezent  cu  o  singură  echipă  .
  te  rest  In  o  |   I  viaţa  economică  a  comu­     Urmaşii lui lancu                     locuri!   Profesoara   Maria   echipei  feminine  de  gimnas­  (Universitatea  Craiova  —  în
                                                                                               Lăzăruţ,  directorul  coordo­
                  nei,  că  ea  a  dus  la  ceea  ce
  valoare  mai    avem  azi.  Baia  de  Criş  nu                                               nator  al  şcolii  generale  din   tică  a  României  în  S.U.A.,  în   vinsă   cu   2—0   la   Dinarno
  ită  la  cum-  /   mai  e  vechea  capitală  de                                              Baia  de  Criş,  deputată  în   frunte   cu   tripla   campioană   Moscova),   în   turul   doi   al
   unitate  de  )  !  comitat,  ci  un  centru  cu   îşi clădesc noua ctitoria                 mai  multe  legislaturi  şi  a-   olimpică  Nadia  Comăneci,  a   competiţiilor   europene,   fot­
  ncnotă   de     putere  economică,  dată  de                                                 nimatoarea   vieţii   culturale   dus   la   consacrarea   superla­  balul  nostru  fruntaş  se  re-;
                                                                                                                            tivă  :  „cea  mai  bună  echipă
                                                                                                                                                       zumă  la  pregătirea  în  mare
  mică  ruptă     cele  cinci  cooperative  agri­                                              din   comună,   zîmbeşte.   „E   de   gimnastică   feminină   din   linişte,   dar   cu   speranţe,   a
  cineva  nu  .   cole  de  ,producţie,  de  sec­  celuloză  şi  pastă  de  celu­  efectuat   lucrări   de   regu­  adevărat,  dar  de  trei  de­  lume",  iar  la  recenta  cere­  echipei  ce  va  evolua  miercuri
  vină.  Poate  ţ   torul  de  exploatare  fores­  loză.  Ei,  dar  cîte  nu  v-am   larizare  a  văilor  la  Rişca,   cenii  de  cînd  muncesc  în   monie  de  la  New  York,  în   în   Spania,   în   meciul   retur
                                                                                               această
                                                                                                       zonă
                                                                                                             sînt
                                                                                                                  altoită
  a  de  a  nu  -   tieră,  de  ocolul  silvic,  de   putea  spune,  că  nu-i  sector   Baldovin,   Rişculiţa,   am   aici,  legătura  cu  locul  în   cadrul  căreia  Nadiei  i  s-a  in-   al   preliminariilor   C.M.   ®
                  staţiunea  de  mecanizare  a
                                                                                                                                                  s-a
  lancnotă  u-  ,   agriculturii,   da   complexul   economie  la  noi  care  să  nu   plantat  cei  peste  500  de   care  munceşti  e,  totuşi,  un   mînăt   trofeul   „Pinch“,   baza   Pînă   în   prezent   sarcinile
                                                                                                                                            pe
                                                                                                                                     oficial,
                                                                                                                            recunoscut
  în  circula-  ţ   meşteşugăresc  cu  trei  sec­  fi  cunoscut  binefacerile  a-   arbori  şi  arbuşti  ornamen­  pămînt  natal.  Am  fost  în­  unei  largi  anchete  mondiale,   fotbalului   hunedorean   de
                                                                      tali  şi  am  întreţinut  zone­
                                            nilor  noi.  Cooperativele  a-
  ci  logic  ca   ţii   de   producţie   (mobilă,   gricole  de  producţie  dispun   le  verzi  de  la  Baia  şi  Ţe­  totdeauna   alături   de   co­  că   fetiţa   dih   Carpaţi   este   reprezentare  în  „Cupa  Româ­
                                                                                                                                                       niei"  au  rămas  pe  seama  c-
  ă  se  între-  .   încălţăminte,   ceramică)   şi   de  15  grajduri  pentru  bo­  bea.  Şă  vă  mai  spun  ceva  :   legi,   de   oamenii   acestor   „cca  mai  bună  sportivă  a  lu­  chipelor   Aurul   Certej   şi
  itate  a  sta-  ţ   trei   de   prestări   servicii.   vine  (cu  peste  1400  cape­  cu  excepţia  a  patru  străzi,   locuri,  ne-am  îndemnai  u-   mii  pc  anul  1976".  Primirea   C.F.R.  Simeria.  Cinste  lor  1
  fi  predată  l   Comuna   noastră   dispune   te),   de   trei   magazii   noi   în   comuna   noastră   toate   nii  pe  alţii  şi  împreună  am   gimnastelor  române  la  sediul   ©  Divizionarele  15  par  mai
                                                                                               încercat
                                                                                                           înnobilăm
                                                                                                       să
                                                                                                                    nu
  i  zadar  am  /   azi  de  o  coloană  de  trans­  pentru  cereale,  de  şase  pă-   arterele   de   circulaţie   sînt   numai'   chipul   aşezărilor,   Naţiunilor  Unite,  de  către  se­  preocupate   de   campionat.'
                  port  şi  mecanizări  forestie­
  teva  unităţi  j   re,  dotată  cu  peste  50  de   tule   pentru   porumb,   în   asfaltate   şi   avem   legături   ci  şi  conştiinţele  oameni­  cretarul   general   al   O.N.U.,   Să  sperăm  _  că  vor  şi  de­
  e   publică   l   maşini  de  diferite  capaci­  toate  fermele  zootehnice  a   cu  autobuzele  în  toate  sa­  lor.   Pregătim   locurile   Kurt   Waidhcim,   felicitările   monstra.   Respectiv,   după
                                                                                                                                     tinerelor
                                                                                                                            adresate
                                                                                                                                               noastre
  □  să  plătim  J   tăţi.  Acum  sa  aduce  copa­  fost   asigurată   alimentarea   tele".    noastre   pentru   mîine,   dar   sportive,   Nadiei   Comăneci,   excelentul  rezultat  la  Zalău,'
                                                                                                                                                       o  victorie  a  Mureşului,  azi,
  cu  o  banc-  1   cul  întreg  la  depozitul  fi­  cu  apă  curentă,  la  Ţebea,   Oamenii satelor au pus   pregătim   şi   oamenii   care   precum  Şi  decernarea  Meda­  cu  Gloria  Bistriţa,  nu  poate
  t  fel,  primi-  l   nal.  Da,  da  !  Înainte,  pon­  Lunca  şi  Rişca  avem  sedii   •umărul şi-au dat chip nou   să  corespundă  acestui  mîi­  liei  Păcii  a  Naţiunilor  Unite   fi   pusă   la   îndoială.   ®
  j  unitate  de  i   derea   masei   lemnoasa   o   noi,  la  S.M.A.  un  complex   aşezărilor. Iată o autenti­  ne".      celei  mai  bune  sportive  a  lu­  Şi  Victoria  Călan  are  gân­
  Deva.  Am  !    reprezenta lemnul de foc.  de ateliere, de asemenea,  că dovadă de patriotism.          LUCIA LiCIU       mii   constituie,   desigur,   un   duri  mari  azi,  la  Cugix.  A
   categoric.  ^                                                                                                            prilej  de  o  deosebită  satis­  rămas   doar   datoare,   de   la
  i este ca sie- l                                                                                                          facţie  pentru  noi  toţi,  o  cin­  Certej...  o  Cum  a  jucat  la
  "  —  ni  s-a  >                                                                                                          ste   pentru   tineretul  o   patriei   Deva,  Dacia  poate  spera  ce­
                                                                                                                                   socialiste,
                                                                                                                                                recu­
                                                                                                                            noastre
  :e  nu-i  pri-  (j                                                                                                        noaştere  a  nestăvilitelor  sale   va  în  deplasarea  sa  la  C.F.R.
  Mărcuş).                                                                                                                  posibilităţi   de   afirmare   de­  Timişoara,  echipă  ce  nu  mai
                                                                                                                                                       arată  atît  de  grozav,  o  Este
                       Mp/f . s f '  . ct   '„î scrima 1                                                                    plină,  în  toate  domeniile  de   cazul  ca  şi  Minerul  Lupeni
                                                                                                                            activitate,   prin   muncă   sus­  să  spargă  gheaţa,  chiar  dacă
                                                                                                                            ţinută.  o  S-au  încheiat  cam­  o  face  în  detrimentul  Auru­
                      CONCERT             in  film  se  rezumă  la  „Des­                                                   pionatele   naţionale   de   box,   lui  Brad...  ®  Hai,  Ştiinţa  1
                                          făşurarea■“  şi  la  „Porţile                                                     printre  mai  vechi  cunoştinţe   Cu   toţii   azi,   pe   stadionul
                   Deschiderea   microstagiu-   albastre  ale  oraşului".  Toc­                                             —  C.  Cuţov,  Al.  Năstac  şi   „din   deal",   la   meciul-derbi
                 nii   simfonice   permanente   mai   de   aceea,  a   versiunea                                            M.  Simon  —  au  apărut  şi   Ştiinţa   —   C.S.M.   Drobeta
                                          cinematografică
                                                           romanu-.
                  a  Filarmonicii  de  stat  din   lui  „Marele  singuratic"  es­                                           nume  mai  noi  în  rîndul  cam­  Tr.  Sevcrin.  ©  Un  alt  derbi
  an  şi  o      Cluj-Napoca  a  însemnat  în   te   un   eveniment,   atrăgind                                             pionilor,  dar  campionatele  în   de   atracţie,   în   campionatul
                                                                                                                            sine  nu  conving  asupra  pro­
  i-a  dat  in  i   viaţa  culturală  a  judeţului   atenţia  încă  o  dată  asupra                                                                    judeţean,  la  Veţel,  Explorări
  r  clădire  a  ţ   nostru   uns   eveniment   pe   faptului   că   proza   româ­                                          gresului   boxului   nostru,   o   Deva   —   Aurul  Certej.  ®
                                                                                                                            încheiate  la  Goteborg,  Cam­
  le  nr.  2  şi  ^   care  îl  aşteptăm  cu  nerăb­  nească   contemporană   dis­                                          pionatele   mondiale   de   lupte   Cine  nu  iubeşte  fotbalul,  va
                 dare in fiecare toamnă.
  muzică  din  1   Pentru  a  doua  oară  oas­  pune  de  o  „materie  pri­                                                 greco-romane   au   constituit   merge,  desigur,  la  Hunedoa­
  faţa  unităţii  l   pete   al   sălii   noastre   de   mă"   inestimabilă   pentru   In   cadru)   practicii   compacte,   elevii   Şcolii   generale   din   un  nou  succes  pentru  spor­  ra,  la  concursul  automobilis­
                                                                                                cadrele
                                                                                                       didactice,
                                                                                  în
                                                                                            cu
  e  tot  şan-  i   concerte,   dirijorul   ameri­  film.  Fără  îndoială  este  o   Alniaş-Sălişte,  curăţare   frunte  planta   ţiei   de   molid   din   au   efectuat   tul  românesc  :  un  titlu  de
                                          circumstanţă
                                                               că
                                                       fericită
                                                                                       a
                                                                             de
                                                                       lucrări
                                                                                                                     sil­
                                                                                                                fondul
  ane  de  pă-  i   can  Adrian  Sunschine  ne-a   scenariul   „Marelui   singu­  vic,   comunal.   La   această   acţiune   au   participat   42   de   elevi,   campion   mondial   —   Nicu   tic  de  viteză  în  circuit,  „Cu­
                                                                                                                                                       pa  Cor  vinul",  o  Şi,  iată,  tot
  :u  adîncimi  ţ   dat   posibilitatea   audierii   ratic"  a  fost  elaborat  de   care   in   numai   două   zile   au   reuşit   să   cureţe   două   hectare   Gingă  (cat.  .  52  kg)  ;  două   cu  fotbal  încheiem  :  azi,  la
                 unei  lucrări
                             romantice  de
  :  un  metru,  l   mare   popularitate,   Simfo­  ânsuşi   autorul   „Maromaţi­  de  plantaţie,  făcută  anul  1/re  cut,  care  este  tot  rodul  mun­  de  vicecampioni  :  Ion  Drai-   Petroşani,  de  la  orele  11,  un
                                                                       cii lor.
  >sturi  mena-  '   nia   a   treig,   denumită   lor".  In  colaborare  cu  Iu­  Tot  în  aceste  zile,  peste  GO  de  elevi  ai  şcolii  generale   ca  (82  kg)  şi  Petre  Dicu  (90   amical   ce   tinde   să   devină
  sele  din  a-  ţ   „Victoria"   sau   „Scoţiană",   lian  Mihu,  Marin  Preda  ne   din   Zam   au   contribuit   substanţial   la   sortarea   şi   ambala­  kg)  ;  o  medalie  de  bronz  —   tradiţie : Jiul — Corvinul.
  la  chioşcul  l   capodoperă  de  gen  a  com­  propune   o   nouă   realitate   rea  morcovilor  recoltaţi  de  pe  5  hectare  de  la  C.A.P.  Săl-   Ion  Păun  (62  kg),  o  Vineri,
  (fără  firmă)  )   pozitorului   Felix   Mendel-   artistică   prin   intermediul   oiva.  (Text:  Alexandru  Boşca,  foto:  ■  Gostică  Băţălan,  cores­  la Lausanne, au început  NICOLAE STANC1U
                                                                       pondenţi).
                                          peliculei.  „Măreţe  singura­
  :ă  aici.  Pro-  )   ssohn  Bartholdy,  formă  mo­  tic"  este,  deci,  în  primul
  re  cei  peste  1   numentală,  sugerind  o  ar­  rînd  film,  o  operg  de  sine
  ce  fac,  zii-  1   hitectură   sonoră,   Statorni­  stătătoare,  şi  nu  fotogra­
                 cită  pentru  a  servi  drept
  rintre  gropi  1   sistem  de  referinţă  in  pro­  fierea filelor unei cărţi.           De pe terenul ignoranţei şi vioiului,
  sînt  şi  copii  ţ   cesul  de  consolidare  a  sim-   -  în  genere,  filmul  sg  ca­
  are  răspund  i   foniei   romantice   de   soli­  racterizează   prinir-un   re­
                                                                                                                                      6 4
  ea oraşului. 1  ditate  clasică.  Tema  prin­  marcabil  echilibru.  Atît  fi­           înşelăciunea „enlegea  roade bogate
                                          lonul  social  —  încorporînd
                 cipală   a   introducerii   len-   trecutul,  prezentul  şi  viito­
                 to-andante  con  moft  o  —                           Vineri  21  octombrie,  Jude­                       cr-ezi  urechilor  !  In  deceniul
                                          rul
                                                          Moromete
                                                  Nicolae
                                              lui
                 la  prima  parte  a  simfoniei   in   contextul   societăţii   —,              vusese  la  judecătorie  proces                           Acestea nu au fost singure-
                 —   are   un   caracter   da                        cătoria  Hunedoara  a  jude­  de  împărţirea  bunurilor  cu   zborurilor  omului  pe  Lună   ie  victime  ale  Istinei  Bîrsan.
   USTIF1CAT \                            cit  şi  filonul  erotic  —  o
                 lied-baladă,  care  se  îmbi­                       cat  la  procedura  de  urgen­  fosta  soţie.  De  acolo,  din   mai  sint  semeni  —  din  feri­  A.I.,  om  în  toată  firea,  ple­
                 nă  perfect  în  cadrul  for­  tulburătoare   poveste   de   ţă  o  cauză  al  cărei  obiect   sala  de  judecată,  cunoştea   cire  mari  rarităţi  —  care  se   case  să-şi  cumpere  mobilă.
     ocuiui cu J   mei  de  sonată.  Partea  a   dragoste   intre   Nicolae   şi   stîrneşte  uimire  prin  singula­  ghicitoarea   amănunte,   şi-l   lasă  amăgiţi  cu  asemenea   N-a  găsit  mobila  pe  care  o
     te din Va- \   doua.   vivace   non   iroppo   Simina  —  sînt  restituite  cu   ritatea  ei.  E  vorba  de  pro­  alesese  pe  Stoia  ca  posibi­  poveşti  în  care  nici  măcar   căuta  şi  s-a  abătut  pe  la
                                          nuanţe  sensibile.  Din  dis~.
   exprimă ne- (   este   un   intermezzo,   utCa   tribuţia   masivă   se   reţine   cesul  intentat  cetăţenei  Isti-   lă victimă.  copiii  nu  ored,  care  soco­  „Mioriţa".  Şi  dăi  cu  şpriţul,
     legătură !   din   cele   mai   desă.vîrşiţe   în   primul   rînd   George   na  Bîrsan  pentru  înşelăciune,   Cea   urmataufostmaşinaţiu-   tesc  că  se  poate  cumpăra   dăi  cu  şpriţul  pînă  ce  l-a
    i li se asi- 1   creaţii  orchestrale  ale  au­  Motoi   (Nicolae   Moromete),   dar  nu  orice  fel  de  înşelă­  nilej,vrăjitoarei"  pentru  ştjin-   liniştea   sufletească,   senti­  „ghicit"  ghicitoarea  că  are
   a în aceas- ţ   torului.  In  Adagio  L,  par­  apoi  Florenţa  M.aneg  (Sir   ciune.  Istina  Bîrsan  făcea   ţq  ei  de  a  specula  psihologia   mentul  siguranţei  şi  al  pli­  bani  la  el.  l-a  strîns  ciorchi­
                 tea,  a  111-a  —  conflictul
   temperatu- i   tematic  cunoaşte  o  amploa­  mina),  Adriana  Nemeş  (in­  „vrăji".  Şi  atît  de  bine  i-a   naivilor   şi   ignoranţa   lor.   nătăţii  de  la  forţe  oculte.   ne  pe  toţi  ai  ei  lingă  masa
   re este sub 1   re  deosebită,  ca,  în  final,   ginera   zootehniste),   re­  „vrăjit"  pe  Mihaiu  Stoia  şi   „Demoni"  şi  alte  spirite  o-   Grea  gloabă  trebuie  să  plă­  lui  A.  I.  şi  atît  i-a  ghicit  în
    nu se res- \  Allegro  viviigissimo  să  de­  gretatul   Toma   Caragiu,   Aurelia  Armioni  din  Sarmi-   culte   invocate   de   „vrăji­  tească   aceştia   ignoranţei,   palmă  pînă  cînd  careva  din
                                                   Dinică
                                                          şi
                                          Gheprghe
                                                              Ion
   de  livrare   vină  de  un  pronunţat  li­  Caramitru.            zegetusa  că  i-a  „stors"  nici   toare"  la  cererea  celor  doi   cum s-a văzut.  grupul   său   i-a   „subtilizat"
  _______ : \    rism.                                               mai  mult  nici  mai  puţin  de-   concubini  au  băgat  groaza   Dar  ignoranţa  nu  e  sin­  vreo  trei  mii  de  lei  din  ba­
  cei ce de-
                   Partea  solistică  a  concer­
  ala termică ţ   tului   a.   fost   reprezentată   Al. COVACI      cît  de  frumoasa  sumă  de...   în  sufletul  lor  incit,  de  tea­  gurul  teren  de  pe  care  Istina   nii de mobilă.
  dorul lelii. 1   prin   cela   două   romanţe   „VIITORULE, ClND   45 000 lei.                mă  ca  aceştia,  o  dată  stîr-   Bîrsan  şi  cei  sau  cele  ase­  „Cum  reuşeşti  să  păcă­
  Ireptate : în   ■pentru  vioară  şi  orchestră                                                niţi,  să  nu  se  răzbune  pe   menea  ei  culeg  rod  bogat.   leşti  oameni  în  toată  firea  ?"
                                                                       Mai  întîi  i-a  ghicit  in  pal­
   octombrie, )   in  Fa  şi  Sol  major  de   TE-AI NĂSCUT ?“       mă  lui  Mihaiu  Stoia.  „Aşa-i   viaţa  lor,  se  lăsau  storşi  pînă   Nu,  Viciile  unor  indivizi  sînt   —  am  întrebat-o  pe  Istina
  tat centrala i   Lvdwig  van  Bcethoven.  in­  Cartea   scriitorului   hune-   că  ai  pe  sufletul  matale  un   la  ultima  leţcaie,  rupînd  de   şi   ele   un   aliat   de   nă­  Bîrsan.  Răspunsul  e  dezar­
  micul de       terpretata  cu  multă  căldu­  dorean   Mircea   Sîntîmbrea-   necaz  mare  ?  Uite,  ai  în   la  gura  a  trei  copii.  Cine   dejde   al   acestui   gen   mant  de  simplu  :  „Eu  dacă
  Bisorca, lip- *   ră  de  către  tinărul  violo­  nu,  apărută  recent  la  Edi­  viaţa  matale  o  femeie  cq-   erau  „demonii"  ?  O  dată  e-   de   escroci.   Să   urmă­  îţi  spun  dumneatale  cîte  în
  tîlnit mai (   nist clujean Ion Reinfeld.  seamă   tura  Albatros,  nu  mai  este   re-ţi  vrea  răul.  Ar  vreq  să   rau  nişte  gîndaci  scoşi  cu   rim  altă  „operă"    „vrăjitoa­  lună  şi-n  stele  şi  se  întîm­
                               de
                   Reprezentant
                                                                                                                                          a
  de undeva      al   muzicii   româneşti   de   o  lucrare  pentru  cei  mici,                 abilitate  de  către  „vrăjitoa­  rei''.   Pe   la   începutul   plă  să  se  mai  şi  nimerească
  Fiind vorba )   cameră,   Pascal   Benţoiu   aşa  cum  ne-a  obişnuit  cu­  te  despartă  de  femeia  du-   re"  dintr-o  găoace  de  ou,   lui  septembrie,  un  cetăţean,   unele, aşa-i că mă crezi ?".
   problema l    esig  prezent.  în  spectacol  cu   noscutul   om   da   litere.   mitale".  „Ghiqit"  la  coarda   altă  dată  erau  copiii  aces­  E.l„  întrecuse  bine  măsura  la   Prin  urmare,  arsenalul  ghi­
                                          „Viitorule,  cinfl  le-ai  năs­
  ată la rece 1   ,,Uvertura  de  concert",  lu­  cut  ?“  este  o  carle-dezba-   sensibilă,  Mjhpiu  Stoia  a  ră­  teia  vopsiţi  în  fel  şi  chip,   resţaurantuj   „Mioriţa",   cînd   citoarei  sînt  cîteva  adevăruri
  C.L. Brad... )  crare   valoroasă   în   genul   tere,   un   colocviu   cu   şi   mas  stupefiat  de  „ştiinţa"   dansînd  şi  scă|ămbăindu-se   l-a  agăţat  „ghicitoarea",  l-a   generale  şi  credulitatea  u-
                 muzicii   instrumentale   de                        ghicitoarei.  Aceasta  a  mai
                 cameră.                  despre  adolescenţi  în  care   ghicit  un  lucru  pe  care  însă   intr-un   spectacol   grotesc,   ghicit,  apoi  s-a  ţinut  scai   nor  oameni.  Terenul  pe  care
                                          eşti  întrebat  dacă  e  dificil                      la  adăpostul  pădurii,  în  se-   după  e|  pînă  la  Hăşdat,  un­  operează   —   ignoranţa   şi
                   Prof. LETIŢIA BĂRDAN   să  fii  iinăr,  dacă  îţi  cu­  nu  i  l-a  mai  spus  :  că  avea   miîntunerje,  acolo  unde  îi   de  acesta  a  intrat  intr-un   viciul.  Scopul  în  schimb  e
   FOC I               „MARELE            noşti   părinţii,   încotro   te   în  faţa  ei  o  victimă  sigură.   atrăsese  Istina  Bîrsan  pe  cei   bufet  să  bea  o  cafea  şi  să   mult  mai  periculos  decît  s-ar
                                          îndrepţi  —  o  carie  care  te
                                                                     De  unde  ştia  „ghicitoarea"
                    SINGURATIC'    1      îndeamnă   să   meditezi,   şă   ce  se  întîmplă  în  viaţa  lui,   doi  „să  se  tocmească  în   mai  completeze  ceva,  ca  şi   putea  crede  la  prima  vede­
  e  s-a  sem-  J                         o.nalizezi,  să-ţi  dai  răspun­                      prezenţa  lor  cu  satana".  De   cînd   nu-şi   făcuse   destul   re.  Ea  întreţine  teama  de
  ■put  de  in-  ţ   Bilanţul  ecranizărilor  du­  suri.  „Viitorule,  cînd  le-ai   Mihqiu  Stoia  nil  s-a  mai   fapt  ce  doreau  Mihai  S.  şi   „plinul".  Atît  i-a  ghicit  şi   presupuse  forţe  supranatu­
  aţele Zei- i   pă  operele  lui  Marin  Pre­  născut  ?“.  e  o  carte  care   întrebat  !  Şi  era  destul  de   Aurelia  A.  ?  Să  obţină  de  la   ,,1-a  vrăjit"  Istina  Bîrsan  pî­  rale  a  unor  oameni  creduli
   ca  urma-  J   da   este   sărac.   Translaţia   cheamă  .  să.  fie  citită,  şi   simplu   de   aflat.   In   ziua   „vrăjitoare"  o  garanţie  si­  nă  cînd  acesta  a  dormit  pe   sau  aflaţi  sub  influenţa  al­
  focului  des-  I   unei mari literaturi epice  trebuie citită.     respectivă Mihaiu Stoia , a-  gură  că  fosta  soţie  a  primu­  pămîntul  gol.  Cînd  s-a  tre­  coolului  spre  a-i  transforma
  ele  respec-  l                                                                               lui  nu  va  reuşi  să  facă   zit,  fusese  dezbrăcat  de  hai­  mai  uşor  în  surse  de  cîştig
  ;tfel  în  pe-  i                                                                             „vrăji"   mai   tari   spre   a-!   na  de  piele  şi-i  lipsea  cea­  nemuncit,
  ţie  de  du-  1                                                                               despărţi  de  cea  pentru  care   sul.  de  pe  mină.  la-le  de  un­
  200  ha  pă-  ţ                                                                               şi-a  părăsit  cu  ani  în  urmă   de  nu-s  !  Se  topiseră  în  ce­  ION CIOCLEI
  datorită  in-  i                                                                              căminul.                    le  patru  vînturi  cu  „vrăji­  GMEORGHE CRĂCIUNESCU
  ompte  (s-a  J                                                                                  Să  auzi  şi  să  ny-ţi  vină  să   toare" cu tot.         maior de miliţie
  te  şi  o  zi)  ţ
  latelor  din  i
  malului  In-  )                                                                               | NOUTĂŢI de sezon                                !   cile   poştale   româneştTl
  silvic  S-au  )                                                                                                                     util pentru     nestapapilate   şi   preob-   )
  agubele de ^                                                                                       Magazinul   „Ulpia“   şi   duma ea voastră - ]   literate,   precum   şi   pli-   (
                                                                                                1  magazinele     specializate                         curi  „prima  zi  a  emi-  ,
   foarte  se-  J                                                                               \- ale   I.C.S.M.I.   Deva   pun                      siunii"   se   pot   contrac-   1
  i  favorizea-  ţ                                                                                 la   dispoziţia   cumpărăto­  copii,   gulere   şi   căciuli   ta   pînă   în   15   decern-   'ţ
  e  izbucnire  ţ                                                                                  rilor.   în   această   perioadă   de   blană,   cizme   cu   feţe   brie  1977,  de  la  magazi-  i
  se interzice <                                                                                   numeroase   sortimente   de   din  piele,  cu  talpă  de  mi-   nul  filatelic  din  Deva  şi  j
                                                                                                   mărfuri   pentru   sezonul   croporos   pentru   copii,   de  la  toate  oficiile  poşta-  j
  aprinderea                                                                                                                 pantofi   cu   feţe   de   piele
  cului  la  o  I                                                                                  rece:   scurte   din   stofă,   şi  lac,  cizme  box.  şi  ciz­  le din "judeţ.   î
   mică  de  ţ                                                                                     pantaloni   din   poliester   şi                     Astăzi   se  deschide  la  ^
                                                                                                   stofă,   paltoane   „Mustang“   me  Gipgy,  —  pentru  fe­  Casa  de  cultură  din  De-  (
  lure.  De  a-  t                                                                                 —   pentru   femei;   scurte   mei  ;  ghete  şi  cizme  —
  imă  atenţie  j                                                                                  3/4   din   stofă,   relon   şi   pentru   bărbaţi,   sînt   nu­  va   cercul   filatelic   de   1
  ăsurilor  de  ţ                                                                                  imitaţii  de  blană  —  pen­  mai   câteva   din   aceste   studii  pentru  copii  şi  tir  1
  cendiilor  la  1                                                                                 tru   bărbaţi;   paltoane   Rex   noutăţi de sezon.  neret.  Cercul  va  funcţio-  |
  furaje. (N. j                                                                                                                                        na   în   fiecare   duminică   ^
                                                                                                   tex,   scurte   din   relon   şi   FILATELIE
                      I.P.I.T, V, haţeg. Aspect tle   la etichetarea şi ambalarea conservelor in depozitul de  imitaţie de blană pentru  Abonamentele la măr­  între orele 10-—-12.
  ____________I                                                                                                                                                             -Jf
                  produse linitc.                                       Foto: VIRGIL ONOIU
   74   75   76   77   78   79   80   81   82   83   84