Page 82 - Drumul_socialismului_1977_10
P. 82
DRUMUL SOCIALISMULUI NJ
Pag. 2
Contractarea bazei tehnico-materiale Omagiu apărătorilor patriei r D-ALE I
La 25 octombrie poporul naţională armată antifas mata îmbină în mod ar-* Trenul-
şi a producţiei trebuie urgentată nostru sărbătoreşte Socia cistă şi antiimperialistă. din monios pregătirea pentru doura
Ziua
de
misiunii
august 1944.
îndeplinirea
culă cu
Republicii
Armatei
7
■liste România. în această După victoria insurecţiei bază — apărarea, împreu uşi fără
Judeţul Hunedoara are, contractele de materii pri de plan pe acest an. Nu zi, cu 3,3 de ani în urmă, şi eliberarea Întregului te nă cu întregul popor, a s.taloţia i
precum se ştie, o mare me şi materiale cu între înseamnă însă că trebuie după încleştări grele şi ritoriu român, credincioa cuceririlor revoluţionare, a pur şi s
pondere în economia na prinderile din judeţ, pri neglijată pregătirea pro pline de sacrificii c,u duş să cauzei drepte a 'luptei independenţei şi suverani tă". tren
ţională. întreprinderi pur- vind cantităţile cu care se ducţiei anului viitor. Tre manul' fascist, trupele ro antifasciste, armata româ tăţii patriei •— cu partici această
ternice, care realizează aprovizionează prin baza buie accelerate preocupă mâne, luptînd alături de nă a continuat, alături de parea la munca pentru re-1 folos
un mare volum de produ noastră. In urma specifi rile pentru asigurarea, din trupele sovietice, au elibe armata sovietică, operaţii- realizarea obiectivelor dez e de f
se necesare economiei ţăr’ caţiilor de materii prime, acest an, de către fiecare rat întregul teritoriu al voltării economico-sociale rind, mă
ţării.
a ţării. In actualul cincinal
rii — metal, cărbune, mi materiale, energie şi com unitate economică a unor Armata Republicii Socia potriva
armata
1978—1980,
ia
nereuri, materiale de bustibili necesare în noul stocuri asortate de mate liste România este continua 25 octombrie— •te activă la construirea par- trug miji
u-
construcţii, maşini şi uti an, primite de la întreprin rii prime şi materiale cel port în
laje miniere şi siderurgice deri în lunile din urmă, puţin la nivelul sarcinilor toarea demnă a măreţe nor importante obiective doilea rî
sînt
cana
etc. — consumă, la rîndul noi am introdus datele în din primele două luni ale lor fapte de patriotism să economice cum — Marea ducere o
Dunărea
lul
nostru
poporul
lor, apreciabile cantităţi calculator şi am întocmit anului viitor. . vârşite lupta de pentru libertatea Ziua Armatei 'Neagră, marele combinat re norme
în
de materii prime şi mate anexele la contracte, pe De asemenea, se impu şi independenţa patriei. Ea metalurgic de la Călăraşi, (V. Bârc
riale. Hotărîtoare pentru care le-am expediat uni ne acţionat mai energic • duce mai departe dragos şantierul naval Mangalia, dent).
bunul mers al producţiei tăţilor economice spre a- pentru contractarea . pro tea nemărginită faţă de le militare pe teritoriile lucrări de irigaţii pe circa
acestor întreprinderi este naliză. Le-am reprimit cu ducţiei din 1978. Doar glia străbună, virtuţile mi Ungariei şi Cehoslovaciei, 350 de mii de hectare şi O SĂI
aprovizionarea tehrţico-ma- unele observaţii şi com- I.R.-E. Deva, I. M. Barza,
I.E.C. Deva, I.M. Hune litare ale înaintaşilor. pînă la terminarea victo altele. Devotamentul ne N
doara, C.M.V.J. au .con „Istoria armatei noastre rioasă a războiului în Eu mărginit al armatei faţă
popor
A c u r r e , n u m a i t î r z i u î tractată pînă acum pro — subliniază tovarăşul ropa. Acest drum de lup de patrie, spiritul şi său partid, Unitate
—
NICOLAE
CEAUŞESCU
dîrzenia,
tă a fost jalonat de jertfe
de
ducţia anului viitor în pro este legată nemijlocit de le celor aproape 170 OflO sacrificiu au ieşit cu pu 19, din
fierului C
cente de 90 şi 100 la sută,
PREGĂTIREA TEMEINICĂ în timp ce I.U.M. Petro întreaga istorie şi luptă a de militari români care tere în evidenţă şi în ca a fost s
pen
A PLANULUI PE 1978 şani, „Marmura" Simeria, poporului român împotriva şi-au vărsat sîngele victoriei drul acţiunii desfăşurate neglijată
dobîndirea
urmă
înlăturarea
pentru
străine,
tru
dominaţiei
pentru
„Vîscoza" Lupeni, Ţesăto maşina <
ria de mătase Deva, Fa apărarea independenţei, împotriva fascismului. Po rilor provocate de catastro duse lac
brica de încălţăminte Hu formarea statului naţional porul român cinsteşte veş falul cutremur din martie
terială ritmici, în structu pletări, după care am în nedoara, I.M.C. Deva nu unitar şi apărarea suvera nic memoria fiilor săi că ■1977.
ra sortimentală necesară. tocmit contractele, pe care au contractat decît o par nităţii naţionale". zuţi în lupta pentru liber La' sărbătorirea ei, ar
Aceasta presupune ca în le-am înmînat deja, perso te din producţie. Există Conducând mişcarea de. tatea. şi independenţa pa mata vine cu sufletul plin
fiecare unitate economică nal, reprezentanţilor fiecă şi unităţi care nu au con rezistenţă antifascistă, mi- triei, pentru victoria asu de izbânzi şi de lumină;.
să se acţioneze intens, din rui colectiv de muncă. în tractat încă nimic din litînd pentru unirea tutu pra •fascismului. De ziua ei, răspunzând dra l derii de
) laptelui
timp, în perspectiva sarci continuare, noi ne ocupăm producţia anului 1978. ror forţelor patriotice şi In amplul proces revo gostei şi încrederii cu ca
nilor ce revin fiecărui co de perfectarea acestor Iată, deci, necesităţi ce democratice naţionale îm luţionar desfăşurat după ne o înconjoară poporul, \ vremea c
lectiv de muncă. Este vor contracte cu furnizorii de trebuie să preocupe în potriva dictaturii militare 23 August 1044, în marile întreaga naţiune socialistă, \ dus lapt<
ba, adică, despre pregăti materii prime şi materia ma-i mare măsură organi fasciste, Partidul. Comu bătălii sociale pentru cu armata îşi reafirmă hotă- t ta te, f
rea temeinică, în fiecare le. zaţiile de partid, consiliile nist Român a întărit, în cerirea puterii politice, rirea de a sluji neabătut produse
an, de către toate unită Şă acceptăm această si oamenilor muncii şi com acelaşi timp, legăturile şi pentru înfăptuirea măreţe interesele poporului ro ) ridicat a
ţile economice, a condiţii tuaţie ca bună, dar cu sub partimentele de speciali colaborarea cu forţele mi lor obiective ale revolu mân, politica marxist-leni- i sîmbătă,
generali
cu
lor de desfăşurare optimă linierea că cealaltă parte tate din respectivele uni litare, inclusiv comandamen ţiei şi construcţiei socia nistă, internă şi externă, / a.c., ma
din
ofiţeri
şi
a activităţii din anul ur a contractelor, pe care u- tăţi economice, îneît nici tele superioare. în aceste liste, armata noastră a pe care o promovează cu ) ria şi-a..
consecvenţă
şi
partidul
mător. Acum, cu numai n'ităţile economice le în o problemă a planului pe participat activ la toate i consumai
două luni şi ceva înaintea cheie direct cu furnizorii anul 19.78 să nu rămînă condiţii interne şi interna marile realizări ale popo guvernul patriei noastre ! provizion-
socialiste.
încheierii anului economie de materii prime şi mate nesoluţionată. ţionale prielnice, Partidul rului român. 1 menta ra
Col. C-TIN PINTILESCU
1977, această acţiune de riale, nu este asigurată de- DUMITRU GHEONEA Comunist Român' a orga Integrîndu-se în efortul Centrul militar judeţean | mult o
nizat şi condus insurecţia
finalizare a perfectării cît în foarţe mică măsură- general al poporului, ar l neglijenţi
contractelor economice tre Aceasta denotă o slabă ’ grea).
buie accelerată. Cu atît preocupare a comparti (Urmare din pag. 1) — s-a subliniat in adunări de clasă, 350 locuri in creşe anului 1948 va fi realizată
mai mult, / cu cit unităţi mentelor de aprovizionare — joacă un rol important în şi grădiniţe, o modernă casă în 1980 în numai oîteva zile. I ANU
economice reprezentative şi a conducătorilor de în economia judeţului şi a ţă de cultură, o nouă centrală Pînă in 1980 se vor construi
ale judeţului au în această treprinderi, pen-tni ca circumscripţia -pr. 22, Hor- rii. Sarcinile de pian la pro telefonică automată, spaţii încă 1 500 noi apartamente,
privinţă o situaţie necores apoi graba să-i conducă vat Traian, maistru la cen- ducţia globală pe primii comerciale şi de prestaţii- locuri în cămine de nefamd- i Du mi ni
traJa termică şi Mihai Du
punzătoare. Aşa sînt C.S. la evaluări insuficient mitru, maistru la cocşeria doi ani ai cincinalului au servicii, s-au executat im lişti, locuri în creşe şi gră ! prinzului,
cu
depăşite
peste
62
fost
Hunedoara, I. V. Călan, fundamentate, nerealiste, I.V. Călan. Ad Aărţle electo milioane lei şi s-au livrat în portante lucrări edilitar-gos diniţe, numeroase unităţi 1 din Pădi
u
comerciale,
podăreşti, Au fost dezbătute
de
prestări
de
f.M.C. Bîrcea, I.M.M.R. Si- cu urmări directe în apro rale au evidenţiat — Sin lu pluş economiei naţionale 22 gostpodăreşte, în spiritul u servicii, de asistenţă medi ^ va) prog
meria, I.F.A. „Vîscoza" vizionarea defectuoasă în mina Apelului Frontului U- cală a populaţiei. Desfacerile i în toi, în
Lupeni, Ţesătoria de mă unele perioade de timp nităţii Socialiste — rezulta de mărfuri vor creşte de la 1 (a mici
tase Deva, Fabrica de în tele obţinute pe linia tra agendâ electorală s agendă electorala. 90 milioane în 1975 la 150 ) anunţurili
călţăminte Hunedoara şi sau în acumularea unor ducerii în viaţă a politicii milioane în 1980. Numărul l zut un b
altele. stocuri inutile în cursul a- partidului de dezvoltare ar personalului muncitoresc va tă albas
monioasă, echilibrată şi mul
Majoritatea întreprinde nului. Aşa. se şi face că tilaterală a tuturor localită mii tone fontă, 6 000 tone nei înalte responsabilităţi ci spori cu peste 5 000. A- ) 4 ani, c
au
hotă-
rilor din judeţ se aprovi 11 unităţi economice din ţilor urbane şi rurale, preo piese turnate din fontă, 10 vice, sarcinile actuale şi de dunările unanimă exprimat cetăţeni l numele 1
rîrea
a
zionează cu materii prime judeţ, între care I.C.S. Hu cupările actuale şi de per mii tone produse cărbunoa- viitor. Ca urmare a inves lor de a-şi da votul lor 7 gat să-1
şi materiale atît prin nedoara, „Murmura* Si- spectivă, sarcinile mari şi s.e ş.a. Pe noua platformă tiţiilor pentru construcţia de candidaţilor F.U.S., de a nu 1 N-a veni
B.J.A.T.M. Deva, cît şi di meria, I.U.M. Petroşani, de răspundere ce revin de siderurgică a oraşului s-au noi capacităţi siderurgice, precupeţi nici un efort pen ( cuşor, au
rect de la furnizori (în cea înregistrează în acest an putaţilor ş i cetăţenilor in realizat lucrări de investiţii volumul fondurilor fixe va tru înfăptuirea neabătută a i mămici :
:
mai mare parte). stocuri exagerate de ma dezvoltarea producţiei in în valoare de 500 milioane spori de 5 ori în 1980 faţă politicii partidului, a Pro 1 jutaţi să
— La această oră -— ne teriale. dustriale şi agricole, con lei. Au foşţ construite si de 1975, producţia globală gramului adoptat de Con ţ oestei fe
strucţia de locuinţe, asigura
industrială va creşte cu 3,6
spunea recent tovarăşul Sigur, există încă pro rea unor condiţii de muncă date în folosinţă 220 miliarde lei, producţia mar gresul al Xl-lea de făurire i tr-una, c
a societăţii socialiste multi
Dumitru Petcu, directorul bleme în unele întreprin şi de viaţă tot mai bune tu apartamente, 300 locuri fă ou 3,1 miliarde lei, iar lateral dezvoltate, ' sfert d
B.J.A.T.M. Deva — noi a- deri referitoare la îndepli turor oamenilor, muncii din în cămine pentru nefa- productivitatea muncii se va \ unde am
vem încheiate sută la sută nirea integrală a sarcinilor Călan. Oraşul, locuitorii săi milişti, o şcoală cu 16 săli dubla. Producţia Căiamului N. BADIU l venit ni
i cheamă
) întrebăm.
I doi ani
Duminică, pe ogoare s-o lucrat intens pentru RÂMI i ta s-a
- - .
1 nu-i".
'Mmm ^ „Mămica
..-■11:1111 iii % i trecut
finalizarea insămintăriior si recoltatului ţ Morar şi
I două f>
1 — şi-au
rea aştej
Bilanţul activităţii desfăşurate duminică pe ogoarele lajele, autocamioanele şi
judeţului nostru se concretizează in : remorcile s-au folosit la \ uituc, „h
1 tem sta.
• Stringerea şi înmagazinarea recoltei de porumb de eliberatul terenului iar ^ tiţă la
pe mai mult de 240 ha mecanizatorii, între care-i ) în mici
amintim pe Costică Trip,
® Eliberarea terenului şi efectuarea arăturilor pe a- Lazăr Tămăşoi şi Ion Mla- i ap. 3. A
proape 450 de hectare din au arat, discuit şi în 1 tăi să o
© însămîntarea cu grîu a peste 400 ha în C.A.P. şi sămânţat. 1 facă „o
I.A.S.
9 Livrarea la fondul de stat a peste 350 tone porumb Merită consemnat şi IM A
faptul că duminică la
® La acţiunile organizate au participat mai mult de C.A.P. Ostrov s-au însă DEVA
4 500 ţărani cooperatori şi mecanizatori, aproape 1 600 mânţat cu grîu ultimele
elevi şi studenţi şi peste 400 de muncitori din între hectare. Brigadierul Costi Zilnic,
prinderi pe traşi
că Brăila, împreună cu nedoara
mecanizatorii Ion Iosivoni, Cantităţi sporite de produ se din roadele aecstei toamne şi afluenţă mare de cumpă
Puternic însufleţiţi de laru, Gavrilă Mare, Olim rători Ia standurile şi expoziţiile cu vinzarc. Foto: VIRGIL ONOIU cărcate
Apelul Frontului Unităţii piu Felea, Dumitru Oră- Cornel Niculescu, Dumitru asemeni
Socialiste, ţăranii coopera şan, Vasile Ursu, Aurel Bogdan şi alţii, au asigu 6 6 losesc
tori, mecanizatorii, toţi lo David şi Dumitru Creţu, rat finalizarea în bune Sărbătorirea „Zilei recoi ( în drun
cuitorii satelor hunedore- care au arat, discuit, însă condiţii a însămînţărilor şcoală.
ne şi-au concentrat efortu mânţat şi tăvălugii o în de toamnă. Cornel Lăpă- I multe ri
rile pentru a încheia grab semnată suprafaţă la dătoiîi, preşedintele C.A.P., in judeţul Hunedoara I trîni, p«
nic însămînţările şi recol C.A.P. Spini, Turdaş şi ne-a făcut precizarea că ferinzi,
tatul culturilor tîrzii de Pricaz. acum eforturile sînt con (Urmare din pag. 1) fara clubului „Constructo scauneli
po
toamnă. Cu forţe sporite s-a lu centrate la de recoltatul ultimele rul" din Deva, urmată de lectron 5“ de la I.E.C. Min fereau
vesele
momentele
nici
tia",
pe
rumbului
In cooperativele agricole crat şi pe ogoarele C.A.P. 40 de hectare. duse, care au fost mult a- cea a Clubului din Simeria, ale lui Cristian Avram din fe. Unii
din comuna Turdaş, s-a Rapoltu Mare. Inginerul La C.A.P. Toteşti meca preciate. ca, apoi, dansul generaţiilor Deva, nici orchestra de a- se sine
lucrat cu spor la semăna şef, Cornel Tărăpoancă, O atmosferă sărbătorească de căluşari de la Geoagiu şi cordeoane, grupul vocal şi . locui or
tul griului, recoltatul po are numai cuvinte de nizatorii au amplificat rea a dominat şi in municipiile fecioreasca de la Geoagiu dansatorii mici de la Casa l re ar |
in
Hunedoara
şi
Petroşani,
aducă
preajma
Băi
rumbului, eliberarea şi laudă la adresa combine- lizările la însămîuţări la oraşele şi in toate comunele scenei să sute de în spectatori. pionierilor din Deva. I sau bur
pregătirea terenului. La rilor Victor Bolea şi Ni- peste 240 ha. judeţului nostru, unde s-au Taraful şi soliştii Casei de In pădurea Bejan cintecul, 1 dreptul
C.A.P. Turdaş semănatul colae Gligor, a şoferilor O masivă concentrare organizai manifestări de cultură din Călan, de la Li jocul şi voia bună au dat glas ţ se fac
pînă
pămîniului
rodniciei
s-a încheiat. Pentru a Ion Branea şi' Ion Mure- de forţe la recoltări şi se dicate cinstirii muncii rod ceul pedagogic din Deva, seara tîrziu. Aceeaşi bucu 1 pe or
grăbi stringerea producţiei şan, care duminică au a- mănat s-a făcut, de ase nice desfăşurate de lucrăto căminele culturale Vaţa de rie au trăit-o locuitorii mul > dorm.
rii ogoarelor.
de porumb la C.A.P. Spini, sigurat recoltarea şi livra menea, la C.A.P. din co Jos, Cristur şi Şoimuş au o- tor sale. La Ohaba de sub ) punem
duminică combinerii Ion rea a 32 tone porumb la munele Geoagiu, Romos, Pe scenele -A- amenajate în ferit adevărate suite ale Piatră au susţinut spectaco ex periei
Hărău, Vaţa de Jos, Zam,
întregite
cintecului
popular,
le formaţiile artistice ale că
Dobra şi Ilie Dănilă au baza de recepţie. De ase Băcia, Sîntămăria-Orlea, aer liber, bucuria roadelor de jocurile pădureneşti de la minului cultural Sălaşu de Deva -
lucrat de zor ‘ la recoltat. menea, mecanizatorul Con Bretea Română şi altele, bogate ale acestei toamne a Lăpugiu de Sus, cel local .de Sus, la Lunca Cernii şi la !pildă. î
Secretarul comitetului co stantin Rusu a însămânţat unde s-au apropiat de fi fost redată prin cintece şi la Cristur, de obiceiurile de Negoiu grupuri vocale, bri l nu vor
munal de partid, Liviu griul pe ultimele hectare. nalizare lucrările respecti •jocuri, aduse cu talent de nuntă din Pane (Dobra) şi găzi artistice, formaţii de I jos pini
Cranciova, a ţinut să-i e- Acţiunile s-au desfăşu ve-, De asemenea, în toate artiştii amatori. In decorul „Cununa“ din Căzăneşti dansuri şi solişti de muzică 1 şi-au c
videnţieze şi pe mecaniza- rat pe uh front larg şi ia întreprinderile agricole de arămiu al Pădurii Bejan din (Vaţa). N-a lipsit nici mu populară au înfrumuseţat, \ scăunel
NicoJae Nasta, Ion O . C.A.P. Boşorod, unde ate stat s-a lucrat din plin. Deva cintecul a început de zica tînără a formaţiei folk cu cintecul şi jocul, sărbă t (G- Ign
dimineaţă. L-a deschis fan
din Călan, a orchestrei „E-
toarea „Zilei recoltei".