Page 86 - Drumul_socialismului_1977_10
P. 86
J
Pag. 2 DRUMUL SOCIAL,ISMULUI NR. 6214
cadran economic ■
din t'xperisnţa, organizaţiilor'd© partid r~
y£y;.H-
SAC(
ZBURAT'
eforturi
lor,
Necesităţile
economiei
na
Pe agenda de lucru ţionale de cocs metalurgic piimentar, în acest cincinal, pentru fac îmbunătăţirea susţinute Conştiinţa datoriei îl carac 4 ... nu e o i
terizează pe fiecare membru
producţia, industrială a ţării
calită
sint cu fiecare zi mai mari, cu. 100—130 miliarde lei — ţii cărbunelui — îndeosebi al colectivului nostru, din / tru locatarii t
ceea ce ridică sarcini majo ne angajează deopotrivă şi încadrarea în procentul de rîndul căruia i-aş cita, de j din cartierul
re în faţa cocsarilor hunedo- pe noi, cocsarii hunedoreni. •cenuşă şi de umiditate ad data aceasta, pentru pasiu
îmbunătăţirea organizării şi reni, a tuturor siderurgişti- Sintem conştienţi că mai a- mis — şi pentru livrarea lui că, pe mecanicii de şarjare 4 va). Ea apare
nea şi dăruirea lor în mun
i lasă întuneric
termenele
la
lor. în consecinţă, colectivul
vem unele greutăţi şi nea
stabilite
către
uzinei cocsochimice din ca junsuri in muncă, dar şi po uzina noastră. De asemenea, Aurel Bucur, Dumitru Bă 1 a nu fi văzut
drul Combinatului siderur sibilităţi materiale şi umane ne conjugăm continuu stră lan, Emil Ghenea, Gheorghe ^ danşării" zbe
întărirea disciplinei in muncă gic Hunedoara se află anga insuficient valorificate. Ne daniile cu ale furnaliştilor, Onose, pe încălzitorii şefi i tru că sacoşa
Gheorghe Călugăru şi Daniel
jat cu toate forţele, cu în
1 aripi, nici mo
treaga sa capacitate crea Grefenstein, pe Ion Gapşq- y tă cu resturi i
Aşa cum nc indică secre tru a fi ajutaţi să înţeleagă toare, în acţiunea de sporire şi Petru Vasilică — pregă t îşi face apari
tarul general al partidului, că de munca fiecăruia, de a producţiei de cocs meta cocs mai mult şi mai bun titori de şarje. ' tajelejisuperio
tovarăşul Nicolae Ceauşescu, modul cum îşi face fiecare lurgic, îndeosebi pe baza u- Succesele noastre, puter
odată cu trecerea la progra datoria depinde realizarea tilizării cărbunilor din Va din cărbune de Valea Jiului nica mobilizare la acţiune a \ rilor 3 şi 4. (
colectivului de cocsari con
mul de lucru de 6 ore tre planului şi a unor cîştiguri lea Jiului. Eforturile noas stă în forţa organizaţiilor 4 na verde, pe
tre vizează, însă, în princi
buie să acordăm o atenţie, sporite. pal, nu numai utilizarea hu noastre de partid, în exem : amenajată, în
maximă problemelor organi Pentru a imprima acestei plul înaintat, permanent, al I lor ce se rei
zării şi întăririi disciplinei acţiuni un pronunţat carac ilei cocsificabile de la Lu- comuniştilor. Munca dinami 4 mai tîrziu,
ci,
Dricarii,
peni,
Bărbăteni
/
în muncă. Noi ştim că de ter combativ, fermitate, bi cu precădere, folosirea în Reţetele de cocsificare — că de la om la om, propa . conţinutul ei,
fapt organizarea şi discipli roul organizaţiei de bază a reţetă a cărbunilor slab ganda vizuală concretă, ga 1 ne, apoi, ca
na simt condiţii esenţiale hotărât ca în primul rind să cocsificabili şi energetici de zetele de perete şi satirice, ^ preajma bloc
ale îndeplinirii sarcinilor dc fie puşi în discuţie acei la celelalte întreprinderi mi celelalte forme ale muncii
plan şi a angajamentelor. dintre membrii de partid, niere din Valea Jiului. în a- în perfecţionare continuă de partid sint ancorate pu i ca autorilor i
In ultima vreme am luat puţini la număr, care se a- cest sens, specialişti din ca ternici în problematica majo 1 nea îndeletni'
unele măsuri privind redis bat de la disciplină. Aşa drul combinatului nostru şi ră a producţiei, militează ^ roşească ofc
am procedat cu minerii Du
tribuirea oamenilor din re mitru Enea şi Alexandru de la institutul de cercetare consecvent, exigent şi res ţ la apariţia a
gie la lucrările de bază şi de specialitate şi-au conju ponsabil pentru eficienţă in ’ duri, iar prai
îmbunătăţirea aprovizionării Roczig, care nu respectau gat preocupările creatoare, mindrim că şi în acest an deoarece de calitatea cocsu întreaga activităte economi \ ceteze. (L. Ld
locurilor de muncă. De a- tehnologiile de lucru sau identifică noi posibilităţi şi — continuînd tradiţia anilor lui pe care-1 fabricăm noi că a. uzinei.
semenea, recent am consti •absentau de la şut. In a- soluţii dc folosire in reţetă anteriori — colectivul de depinde' bunul mers al fur Datoria noastră de onoare | BEREtrCRf
tuit în sector, în apropierea celaşi mod procedează or a unor cantităţi mai mari de cocsari a muncit bine, rea- nalelor, calitatea fontei, în — deviză a tuturor mem
locurilor de muncă, două ganizaţiile de sindicat şi cărbune indigen inferior şi lizînd peste sarcinile de ultima instanţă — calitatea brilor colectivului — este de
magazii, una pentru piese U.T.C. cu cei care nu sînt energetic. Rezultatele de pî- plan la zi mai mult de 22 000 metalului produs la Hune a da cocs mai mult şi mai \ Ziarul noi
âe schimb, alta pentru scule membri de partid. Minerii nă acum sint bune. Procen tone de cocs metalurgic. Şi, doara. Avem mereu în aten bun din cărbune de Valea 4 semnalat moc
miniere. Paralel, toate ca harnici, dăruiţi preocupării tul e în creştere vizibilă, aceasta, în condiţiile opririi ţie creşterea rezistenţei me Jiului. în această direcţfe •' in caţe se (
drele tehnico-inginereşti au pentru îndeplinirea sarcini continuă. în reparaţie capitală a bate canice a cocsului şi, în a- acţionăm cu hotărâre şi fer 1 li^; berei I
fost repartizate pe locurile lor de plan — iar aceştia Acţionăm consecvent, pe celaşi timp. diminuarea con mitate pe toate planurile. i măsuri nu s-
de muncă cu responsabilita reprezintă covârşitoarea ma multiple planuri. în spiritul riei nr. 4 de cocsificare şi a sumurilor de cărbune,, de e- Iar rezultatele sint cu fie ^ dovadă, dum
tea de a da o mină de aju joritate în colectiv — nu sarcinilor puse în faţa eco obţinerii unor însemnate e- nergie electrică, de diverse care zi mai bune. Şi, cu i plăcintăria di
îngăduie oa mândria şi dem
tor substanţială în soluţio nomiei naţionale de către conomii materiale. Rezulta materiale. sprijinul minerilor şi prepa
narea problemelor legate de nitatea lor să fie pătate de Congresul al Xl-lea, perso tele bune nu ne pot, lotuşi, Subliniez priceperea şi ratorilor din Valea Jiului,
producţie. asemenea aote. De aceea, nal de secretarul general al automulţumi. Colectivul nos hărnicia cocsarilor noştri, vor fi tot mai bune. se m
recent au fost scoşi din rân
Se ’ ştie însă că îndeplini durile colectivului Constan partidului, tovarăşul Nicolae tru poate mai mult. Şi vom hotărîrea lor fermă, unani
rea sarcinilor dc plan este tin Munteanu, Ilie Popeseu Ceauşescu, vizînd îmbunătă munci mai mult, mai bine, mă, de a-şi onora exemplar Ing. CORNEL GHERGHEL
strîns legată de modul în şi. Lucaci Alexandru. Aceas ţirea sub toate aspectele a mai economic. sarcinile de plan — o parte şeful secţiei cocsificare
care lucrează oamenii, de ta este o dovadă grăitoare a activităţii economice. De a- In activitatea noastră zil din sarcinile mari, multiple, din cadrul i matograful „
spiritul de ordine şi disci creşterii răspunderii colecti semenea, sarcina trasată re nică colaborăm fructuos cu pe. care combinatul de la uzinei cocsochimice — I Deva, din tre
plină în care se respectă vului pentru soarta planului. cent de conducerea partidu furnizorii de cărbune din Hunedoara le are în angre ^ pârâte de i
programul de lucru şi teh^. Paralel cu asemenea preo lui nostru — de a creşte su- Valea Jiului, care, la rîndul najul economiei naţionale. C.S. Hunedoara ^ tor, nici una
nologiile stabilite. In pre cupări, organizaţia noastră fi băută, toc
zent colectivul nostru Se a- de partid se străduieşte să i zite, capsele
flă în creştere numerică ridice la un nivel corespun
prin venirea la mină a noi zător şi munca de educaţie Creşterea suplimentară ’ tă — sărind
oameni, stimulaţi de măsu socialistă a minerilor, de- \ cea mai rr
rile luate de conducerea terminind un climat de î între sticle, i
partidului cu privire la îm muncă serioasă, plină de a productivităţii muncii ? astfel de cc
bunătăţirea condiţiilor de dăruire. 1 devine periei
muncă şi viaţă ale mineri Trebuie să subliniem că 4 sănătatea oc
lor. Această creştere — ne eforturile organizaţiilor dc (Urmare din pag. 1) tăţii muncii : utilizarea la / ganele în dr
cesară pentru sporirea pro bază, ale tuturor comuniş randament maxim a capa I tate să ia m
ducţiei dc cărbune — este tilor, nu au rămas fără re cităţilor de producţie, me ^ impun. (N. I
însoţită însă şi de unele fe zultate. Este suficient să viitor productivitatea mun canizarea unor operaţii
nomene cu care ne confrun spunem că în prezent se cii va trebui să sporească cu volum mare de lucru,
tăm. Avem aici în vedere înregistrează cel mult 2—3 cu peste 23 la sută, mai ) NU Dl
greutăţile privind încadrarea absenţe nemotivate pe lună cu seamă prin creşterea îmbunătăţirea structurii
unora în disciplina de mun intr-o brigadă. Colectivul substanţială a producţiei sortimentale la lingotiere
că. tendinţa de creştere a simte în bine toate acestea. întreprinderii şi prin ra şi cilindri pentru laminoa l ■ .
'absenţelor nemotivate, a nu Dacă cu luni în urmă sec ţionalizarea forţei de mun re, utilizarea mai bună a i Cum ieşi
mărului de învoiri şi „îmbol torul înregistra rămineri în cuptoarelor de tratament l nul gării dir
năviri". Cunoseînd acest fe urmă, astăzi ne depăşim că pe întregul flux pro termic şi recoacere, extin ^ mergi de-a
nomen, biroul organizaţiei sarcinile de plan. ductiv. Pînă în prezent, derea acordului global cu l ferate spre
de bază a pus în dezbatere comisiile de lucru pe linia 10 la sută faţă de 1977, ' plăcuta surp
posibilitatea frânării lui. La Ing. C-TIN VERDES studierii căilor de creştere ) tîfneşti tot f
dezbatere au participat toţi CONSTANTIN CHIŢOIU a productivităţii muncii au folosirea ♦ mai raţională a i verse din
şefii de brigăzi, oare au şi secretari adjuncţi găsit soluţii pentru o lucrătorilor de la întreţi j mult sau mo
sugerat soluţia, anume ca I.V. CATRAN —■ secţia turnă torie I. Atelierul montaj radia nere şi reparaţii, dirijarea 1 riorate, morrr
toţi cei caro manifestă acte în biroul organizaţiei toare calorifer.. Muncitorul Du^nitru Onescu verifică cu mul creştere de 6 la sută, cifră lor spre locuri direct pro
de indisciplină să fie puşi de bază din sectorul V / tă atenţie corpurile de radia toare care sînt • sub presiune. care urmează să fie îm ductive, creşterea indice ţ mai nou sai
în discuţia colectivului, pen al minei Lonea Foto : V. ONOIU bunătăţită în continuare lui de utilizare a fondului / precum şi s
pînă la atingerea nivelului de timp la 97 la sută, în i foLşitoare s
planificat. Aş vrea să tărirea ordinii şi discipli Lto'a.e. Ce fe
precizez că ne bizuim în a- nei muncitoreşti. i dări are ac
ceastă direcţie pe comu J — se tot inti
De pe fundamentul so
nişti, pe muncitorii cu bo lid al împlinirilor din a- \ re trec prin
gată experienţă, pe tehni cest an, siderurgiştii Că- (j (T. Nicolae).
cienii şi specialiştii noştri.
I Nicolae Pilly, Ion Crăciu- lanului vor aborda eu în \ ...Şl CITI
credere,
cu
ambiţii
noi
La întrebările Poşta rubr Ecouri nescu, Coloman Furman, viitorul an. Puterea şi ca ţ ALE ZILE
Leontin Mateşoi, Gavrilă
noastră
dumneavoastră, la semnalele Budiu, Ioan Nemeş, Mihai pacitatea hotărîrea de mun ) înainte dc
că,
colectivului
Aladar Gonibo.ş — Bră- este cazul dumneavoastră Demidov, Iulian Drăghici, de a înfăptui sarcinile tra \ hala oţelăr
organele vizate nişca. Reconstituirea ve — dar au o vechime de Florea Ciobanu — sînt sate de Programul supli 4 nr. 2, te op
chimii în muncă cu mar cel puţin 15 ani, li se a- critice doar cîţiva dintre promo / unei gazete
răspund tori se face — conform cordă o pensie, la împli torii statornici ai noului mentar de dezvoltare eco 1 a cărei firmi
prevederilor ""Codului mun nirea vîrstei de 62 ani, • Am verificat cele în muncă, pentru creşterea nomică pe perioada 1978— ^ tul zilei". Bi
IMPOZITUL PE VENIT LA cii şi a Decretului 92/1976 bărbaţii, şi 57 ani, femeile, semnalate în nota „D-ale necontenită a productivită 1980 sînt garanţii că vom l nă iniţiativa
ceea
ce
reuşi
să
realizăm
MESERIAŞII PARTICULARI — prin indicarea a cel proporţional cu numărul frizerilor" din nr. 6185 al ţii la toate punctele de lu ne-am propus. I fiinţa. Dar
puţin două persoane dintre anilor lucraţi. Acestea sînt ziarului şi ele sînt adevă cru. De asemenea, aş sub j sim ? Cîteva
Administraţia financiară cele care dovedesc cu acte prevederile art. 13 din Le rate — ni se răspunde de linia că acţionăm pentru t cupate din «
a judeţului precizează — că au lucrat în aceeaşi pe gea 3/1977. Pentru calcu către Uniunea judeţeană a găsirea de noi soluţii pe Convorbire realizată de ' ticol vechi'
în legătură cu întrebările rioadă în unitate cu dum- larea pensiei, adresaţi-vă cooperativelor , meşteşugă linia creşterii productivi GH. I. NEGREA ^ problema. M
tovarăşului Ioan Munteanu neavpastră. Or, perioada oficiului de pensii. reşti. în legătură cu cele l că pe şanti
din Călău — gă impozita- la care vă referiţi, nepu- Nicolae Marton — Lun semnalate — se arată în ' zi de zi,
' rea se face anual, în func tînd fi dovedită cu cel pu ca. Trecînd la apariţia zil continuare în răspuns — Cu prilejul „Zilei armatei" ţ schimb, o si
ţie de venit, şi nicidecum ţin doi martori, nu poate nică, ziarul nostru publică, s-a dispus, sancţionarea 4 „fapte ale 2
avindu-se în vedere vîr- fi luată în considerare. Ca în fiecare sîmbătă, progra frizerilor Rovinaru Petru, / merită locul
sta meseriaşului respectiv. atare, Oficiul de pensii nu mul T.V. pentru săptămâ cu „avertisment" şi Ion Solemnitatea depunerii de coroane 1 (Gh. I. Negi
Dumneavoastră impozitul are nici o vină. Obligaţia na următoare, iar în fie Tomescu, cu „mustrare".
v-a fost fixat, ca dealtfel de a face dovada vechimii care zi programul de ra • întreprinderea jude şi jerbe de fiori
tuturor meseriaşilor parti în muncă o are cel care dio şi t.v. pentru ziua ţeană de gospodărie co | NICI
culari. potrivit cu instruc solicită întocmirea dosaru respectivă. munală şi locativă infor Cu prilejul sărbătoririi Zi România şi Imnul de Stat al | NICI ÎN
ţiunile Ministerului Finan lui de pensionare. Elena Florescu — Deva. mează — în legătură cu lei Armatei Republicii Socia U.R.S.S. în acordurile so
ţelor nr. 150'2/1974 Consi Potrivit legislaţiei în vi semnalul critic din ziarul liste România, ieri diminea lemne ale Imnului Eroilor ^ in cartieru
liul popular al oraşului N.M. — Valea Sîngior- goare, beneficiar de aloca nostru nr.. 6169 — că în ţa a avut loc la Deva so şi Marşului funebru, la mo i Deva, lingă
Călan a aplicat în mod co giului. Prevederile art. 88 ţie de stat este soţul, indi urma situaţiei create de lemnitatea depunerii de co numentele ostaşilor români * „Izvorul ves«
rect prevederile legale în din Legea 3/1977 se apli ferent dacă copilui din fa starea necorespunzăţoare a roane şi jerbe de flori la şi sovietici au fost depuse Ţ cîteva luni
vigoare. că, pînă la 31 decembrie milie este sau nu înfiat drumului, s-a luat măsura cimitirele ostaşilor români şi coroane de flori din partea l chioşc al „A
a.c., tuturor pensionarilor sau recunoscut de acesta. de deviere a traseului au sovietici căzuţi eroic pentru comitetelor judeţean şi mu / tia, care vini
eliberarea ţării de sub do
partid,
IN CE CONDIŢII STAGIUL care erau încadraţi în Aşadar, măsura luată de tobuzului 8 pe str. Băl- minaţia fascistă. nicipal de judeţean şi consiliilor V pă multe di
populare
muni
MILITAR CONSTITUIE muncă la data intrării, ei conducerea întreprinderii cescu. La solemnitate au luat cipal, consiliilor judeţean şi i a fost „Iu-
„ VECHIME ÎN MUNCA în vigoare. Toţi sînt retri unde munciţi este legală. parte membri ai birourilor municipal ale sindicatelor, 1 prinderea d
buiţi în mod legal, potri I zarea Iaptei
Constituie vechime în vit cu cantitatea şi calita Andrei Alexandru — SOLICITĂRI comitetelor judeţean şi mu comitetelor judeţean şi mu \ folosit pentr
muncă — aşa cum preve tea muncii pe care o pres Gh'elar. E.M. Ghelar v-a nicipal de partid, ai comi nicipal ale U.T.C.. Centrului i îngheţatei. \
executive
judeţean.
ale
tetelor
militar
Inspectora
consi
de art. 20 din Legea tează într-un sector sau calculat în mod legal şi SOLUŢIONATE liilor populare judeţean şi tului judeţean de interne, I a fost cald,
3/1977 — şi timpul în ca altul de activitate. corect drepturile de aloca • în legătură cu propu municipal, activişti de partid I.M.C. Bircea, I.E.G. Mintia, ţ trecere,- dar
re o persoană şi-a între ţie ce vi se cuveneau pen nerile cuprinse în scrisoa şi de stat, reprezentanţi ai Centralei minereurilor Deva,
rupt activitatea pentru a Pavel Florian — Ani- tru copii în perioada la rea tovarăşului Ioan Ciur, organizaţiilor de masă şi ob Direcţiei judeţene de poştă i tembrie stă
> mai vinde n
îndeplini serviciul militar noasa. Oficiul de pensii care vă referiţi, potrivit domiciliat în Petroşani, şteşti, conducători de între şi telecomunicaţii. Un grup \ îngheţată.
în termen. Având în vede Deva v-a trimis dosarul retribuţiei avute atunci. conducerea O.J.T. Deva ne prinderi şi instituţii, ofiţeri, de pionieri şi şoimi, ai pa 1 trec prin f<
re cazurile eînd unii to de pensie la oficiul din Alexandru Dumitru — face cunoscut că a luat formaţiuni ale, gărzilor pa triei au depus jerbe dc flori. ) închis, locuit
varăşi ău întrerupt activi Petroşani în data. de TI Deva. Au fost luate mă măsuri corespunzătoare. triotice şi de pregătire a ti In încheierea solemnităţii, 1 du şi cartiei
tatea înainte de încorpora octombrie a.c. suri, prin organele de mi Astfel, lenjeria de pat se neretului pentru apărarea asistenta a primit defilarea
re, cu una sau mai multe Gheorghe Negrean — liţie, de sancţionare a con va schimba săptămânal, iar patriei, numeroşi oameni ai gărzii de onoare, constituită i întreabă,
muncii din municipiul Deva,
luni. stagiul militar nu Hunedoara. Persoanelor ca ducătorului auto St. H. la cantină s-au diversificat pionieri şi şoimi ai. patriei. din militari, membri ai găr ! dreptate :
1 Cojocaru).
mai constituie vechime în re nu au vechime integra pentru conturbarea liniş- meniurile şi se servesc şi A fost intonat Imnul . dc zilor patriotice şi formaţiuni
tineretului
de
a
pregătire
muncă. lă în muncă — aşa cum tei publice. prăjituri. Stat al Republicii Socialiste centru apărarea patriei.