Page 88 - Drumul_socialismului_1977_10
P. 88
0
Pcig. 4 DRUMUL SOCIALISMULUI ® NK. 6214 © MIERCURI, 26 OCTOMBRIE 1977
LA BELGRAD S-A DESCHIS CEA DE-A 22-A EDIŢIE
A TIRGULUI INTERNAŢIONAL AL CĂRŢII
REUNIUNEA DE LA BELGRAD Opere ale tovarăşului
Dezbateri privind 11C0LfiE CEĂUSESOU
secyritateci m Isiropa eipuse la standul literaturii
BELGRAD 25 (Agerpres). tea statelor participante o
— în această săptămină, In acordă aspectelor militare
organul dc lucru privind se ale securităţii, evidenţiază social-politice
NAŢIUNILE UNITE 25 culturale, ca şi din sfera e-, curitatea în Europa al necesitatea iniţierii şi adop
(Agerpres), — întrunită in ducaţiei, sănătăţii şi din alte reuniunii do la Belgrad a re tării de măsuri concrete ca
şedinţă plenară. Adunarea domenii înrudite, precum şi prezentanţilor ţărilor partici re, prin numărul şi conţi BELGRAD 25 (Agerpres). giei, filozofici, dicţionare en
Generală a O.N.U. a proce avansarea dc recomandări, pante la Conferinţa pentru nutul lor, să constituie tre — La Belgrad s-a deschis ciclopedice. Intre volumele
dat, ca in fiecare an, potri inclusiv sub formă de pro securitate şi cooperare dez cerea la examinarea siste cea dc-a 22-a ediţie a Tir- din domeniul ştiinţei se află
vit prevederilor Cartei, la iecte de convenţii. Adunării baterile sint axate asupra matică a problematicii mili gului internaţional al cărţii. şi lucrarea tovarăşei acad.
reînnoirea unei treimi din Generale sau agenţiilor spe aspectelor militare ale se tare în vederea obţinerii de Prezentă permanent la a- dr. ing. Elena Ceauşescu
numărul total de membri ai cializate, avînd, totodată, curităţii, asupra rezultatelor rezultate pozitive în dome ceastă importantă manifes „Cercetări in domeniul sin
Consiliului Economic şi So dreptul de a convoca con obţinute în aplicarea preve niul dezarmării şi dezanga tare, ţara noastră expune a- tezei şi caracterizării com
cial (E.C.O.S.O.C.). în con ferinţe internaţionale în derilor Actului final, fiind jării militare". proapc 700 de titluri, repre- puşilor macromoleculari“, e-
formitate cu regulile exis chestiunile care sint de re prezentate totodată o serie în cadrul aceluiaşi organ zentind toate sferele pro ditată în limba engleză de
tente, alegerea celor 18 noi sortul său — reprezintă, fă de noi propuneri în acest de lucru, reprezentantul so ducţiei editoriale. Editura Academiei.
membri arc loc prin vot se ră îndoială, o nouă expresie domeniu. vietic a prezentat o platfor In standul rezervat litera Literatura beletristică es
cu
cret, fiind necesară o majo a recunoaşterii meritelor po Discuţiile de pină acum mă de acţiuni în scopul turii social-politice, sint ex te prezentă români opere ale
şi
scriitorilor
clasici
ritate de două treimi. liticii externe, dinamică şi subliniază importanţa pri consolidării destinderii mili puse lucrările tovarăşului
încă de la primul tur do constructivă, a României so mordială pe care majorita tare în Europa. Nicolae Ceauşescu „Româ contemporani cu traduceri
scrutin, România a fost a- cialiste, a contribuţiei sale nia pe drumul construirii din literatura universală. Stane
Vizitind
standurile,
leasă, cu o majoritate co- active la înfăptuirea princi societăţii socialiste multila
virşitoare do voturi, membră piilor şi obiectivelor Cartei CAiRO Au începuf lucrările „Confeririiei teral dezvoltato“, apărute in Dolanţ, secretar al Comite
tului Executiv al Prezidiului
în ' E.C.O.S.O.C. Mandatul, Naţiunilor Unite. limba română şi în alte C.C. al U.C.I.. însoţit dc alte
care intră în vigoare la 1 Au mai fost aleşi, ca mem limbi. Sint, de asemenea,
ianuarie 1978, are o durată bri ai E.C.O.S.O.C., Argentina, unificate a Adunării Poporului prezentate documente ale oficialităţi iugoslave, s-a
dc trei ani. Alegerea ţării statul Centrafrican. Came Partidului Comunist Român, oprit îndelung la standul
noastre în E.C.O.S.O.C. — run. R.P. Chineză, Emiratele lucrări înfăţişînd activitatea românesc, făcînd aprecieri
unul din principalele organe Arabe Unite, Finlanda, In din Valea Nilului" internaţională a ţării noas elogioase la adresa produc
ale O.N.U.. ; "inel ca atribu dia, Japonia, Lesotho, Mal tre, numeroase volume din ţiei editoriale a ţării noas
ţii elabora- t sau iniţierea ta, Marea Britanic, Suedia, CAIRO 25 (Agerpres). — fi mobilizate in vederea bă domeniul istoriei şi arheolo- tre.
. de studii şi i moarte în pro Tanzania, Trinidad-Tobago, După cum s-a anunţat, în tăliilor pentru dezvoltare,
bleme econo nicc, sociale, Ungaria şi U.R.S.S. prezenţa preşedintelui Egip subliniind importanţa acor 17,05 Odă limbii române ; r
tului, Anwar El Sadat, şi a durilor de apropiere înche 17,25 Publicitate ;
preşedintelui Sudanului, Gaa- iate intre Egipt şi Sudan, 17,40 Miiulre plaiuri româ
far El Nimeiri, la Cairo au oare ţin seama de planuri neşti — muzică popu
Consi'i -j de Securitate a luat în început lucrările sesiunii co stabilite pe baze ştiinţifice, lară ;
mune a Adunărilor Poporu practice. 18,00 Orele serii ;
20,30 Litera şi spiritul legii;
La rindul său, preşedinte
9,00 Teleşcoală ;
discufie situaţia din Africa de Sud lui din cele două ţări. cu acest le Sudanului, Gaafar El Ni 10.00 Teatru TV. : „Ceasul 20,45 Cadenţe sonore ; Spania
cuvîntul,
Luind
22,00—23,50
Fotbal.
prilej, Anwar El Sadat a meiri, a evocat legăturile is adevărului** de Radu — România ;
NAŢIUNILE UNITE 25 trivit principiului rotaţiei, propus ca această reuniune torice care unesc popoarele Theodoru ; 23,50—5,00 Non stop muzical
(Agerpres). — întrunit, in- preşedintele grupului ţărilor să poarte denumirea de egiptean şi sudanez şi a 11.25 în clasă şi la orele de nocturn.
practică. Reportaj TV;
ccpind dc luni, la cererea africane membre ale O.N.U., ..Conferinţa unificată a Adu subliniat acţiunea lor comu 11.45 Telex ;
statelor africane, Consiliul a cerut aprobarea proiecte nării Poporului din Valea nă in vederea asigurării a- 11.50 închiderea programu-
do Securitate al O.N.U. a lor de rezoluiie prezentate Nilului". El a relevat soli tît a apropierii economice & iui ; dCEE»
luat in discuţie situaţia din în luna martie care prevăd, daritatea care a unit cele cit şi a apropierii politice şi l«,oo Telex ;
Africa de Sud, ca urmare a între altele, impunerea unui două popoare din Valea Ni culturale. După ce a făcut 16.05 Teleşcoală ;
DEVA : Necunoscutul din
noilor măsuri represive ale embargo asupra oricăror li lului in lupta lor unită timp tm istoric al luptei comune 16.35 Iran — Permanenţe şi noapte (Patria) ; HUNE
înnoiri ;
regimului de la Pretoria. vrări de arme către Africa de generaţii împotriva colo desfăşurate de popoarele din 16,55 Cabinet de perfecţio DOARA : Marele singuratic
de Sud, ţările membre fiind
Luind cuvîntul, reprezen invitate, totodată, să se ab nialismului şi a oprimării. Valea Nilului, el a afirmat 17,15 nare profesională ; eu (Flacăra) ; Comoara din
Melodii
populare
adoptării
rapide
necesitatea
tantul Tunisiei la Naţiunile ţinu de ia orice investiţii şi După ce s-a referit la po a tuturor măsurilor care să Ana Toma şi Izidor Lacul de argint (Siderur-
tenţialul ridicat dc caro dis
gistul) ; Trei fraţi în va
Unite. Mahmoud Mcstiri, ca să nu n^aL acorde credite a- pun cele două ţări, vorbitorul ducă la întărirea legăturilor Tudoran ; canţă (Arta) ; Orfana
ro este, in acelaşi timp, po cestei l.âSm a arătat că toate forţele vor între cele două popoare. 17.25 Din ţările socialiste ; (Constructorul) ; PETRO
17.35 Tragerea pronoexpres ;
17.45 Teîecronică pentru pio ŞANI : Omul liniştit, serii
le 1-1 (Unirea) ; Aceşti ve
nieri ; cini minunaţi (7 Noiem
Ambasadorul ţării noastre C.C. al P.S.M.U., a avut, constituante pentru adop numărul femeilor din tota 18.05 Moştenire peiUru vii brie) ; întoarcerea marelui
în Mali şi directorul general la Budapesta, o întrevedere tarea noii Constituţii şi or lul populaţiei rămase fără tor. „Pămînt al ţării, Blond (Republica) ; LU-
al cooperării internaţionale cu Jesus Faria, secretar ganizarea alegerilor gene lucru depăşeşte 50 la sută. carte de citire... ; PEN1 : Puşcă veche (Cul
din Ministerul mal ian de geperal al P.C. din Vene rale — a declarat la pos 18.50 Forum cetăţenesc ; tural) ; Rătăcire (Muncito
Externe, au semnat la Ba- zuela. Au fost abordate tul de televiziune din Lima Poliţia din oraşul pakis 19.20 1001 de seri ; resc) ; VULCAN : Pasărea
19,30 Telejurnal ;
mako programul de aplica probleme referitoare la ac Jorge Del Prado, secretar tanez Karachî a arestat pe 19.50 Noi, femeile ! Emisiu albastră (Muncitoresc) ; LO-
re, pe anii 1977—1979, a tivitatea, celor două partide general al C.C. al P.C. fostul ministru al provin ne despre roiul femeii NEA : Străina, seriile I-II
(Minerul) ; PETRI LA : Fra
Acordului de cooperare şi a avut loc un schimb Peruan. El a relevat că ciei Sind, Ahmad Aii în societatea noastră ţii mei, păsări călătoare
culturală şi ştiinţifică In de opinii privind unele noua Constituţie trebuie să Soomro, împreună cu alte socialistă ; (Muncitoresc); ANINOASA:
tre guvernele Republicii probleme alo situaţiei in consfinţească transformările 11 persoane pentru a fi 20.20 Tclecinemateca. „Chi Două dioptrii de prezbi-
Pre
Socialiste România şi Re ternaţionale şi ale mişcării sociale şi economice înfăp participat la o demonstra cago fierbinte**. Pro tism (Muncitoresc) ; URI-
ţară.
mieră
pe
publicii Mali. comuniste şi muncitoreşti tuite de guvernul militar. ţie, luni seara, organizată ducţie a studiourilor CANI : Potopul, seriile I-TI :
BRAD
Noiembrie)
(7
;
internaţionale. în sprijinul cererii de pu americane ;
La Fraga s-au deschis, la Cadavre de lux (Steaua
25 octombrie, lucrările se nere în libertate a fostului 22.00 Fotbal : Spania — Ro Roşie); GURABARZA : Oa
preliminariile
mânia
în
siunii Adunării Federale a în Piaţa comună s-au în premier, Zulfikar Aii campionatului mondial. meni respectabili (Minerul);
ORAŞTIE
Natina (Patria);
:
R. S. Cehoslovace. La lu registrat oficial în luna Bhutto. Transmisiune directă Albă ca zăpada şi cei 7
crări participă Gustav Hu- septembrie G milioane dc Seif Ben Ghobash, mi de la Madrid (repriza pitici (Flacăra) ; GEOAGIU
şomeri, cea mai rtiare cifră
sak, secretar general al I) : BAI : Republica din Uzice,
22.45 Telejurnal ;
C.C. al P.C. din Cehoslova atinsă vreodată în ceic nistrul de stat pentru afa 23.00 Transmisiunea reprizei seriile I-II (Casa de cultu
cerile externe al Emirate
cia, preşedintele R.S. Ceho Edward Gierck, prim-sc- nouă ţări vest-europenc. lor Arabe Unite, a l'osl u- a Il-a a meciului de ră) ; HAŢEG : Muşcă şi
slovace, alţi conducători de cretar al C.C. al P.M.U.P., în august, numărul şome cis, marţi dimineaţa, pe fotbal Spania — Ro f u g i (Popular) ; SIMERIA :
Ei
au luptat pentru patrie,
partid şi de stat. Bohuslav l-a primit la 25 octombrie rilor din Piaţa comună a mânia. seriile I-II (Mureşul); ILIA:
Ohnoupek, ministrul aface pe Vcselin Giuranovici, fost de 5 890 000. Agenţia aeroportul din Abu Dhabi, Scăldarul minjilor (Lumi
rilor externe al R.S. Ceho preşedintele Consiliului E- France Presse remarcă în cursul unui atentat îm na) ; TELIUC : Fiecare
slovace, a prezentat un ra xecutiv Federal al R.S.F. faptul că şomajul se ac potriva lui Abdel Halim moare singur (Minerul).
port privind problemele centuează vertiginos în Khaddam, . viceprcmier şi
principale ale politicii ex Iugoslavia, care face o vi rindul femeilor care repre ministru de externe al Si
zită oficială in R.P. Polonă.
terne a Cehoslovaciei.
zintă 43 la sută din cei riei — anunţă postul de 6.00 Radioprogramul dimi ^vremea"
La 25 octombrie, Janos Comuniştii peruani spri G milioane de şomeri. în radio Kuweit şi agenţia de neţii ;
Kadar, prim-sccretar al jină convocarea Adunării R.F.G., Franţa şi Belgia, presă din Qatar — QNA. 7.00 Radiojurnal ;
8.00 Revista presei ; Timpul probabil pentru
8,10 Curierul melodiilor ; ziua de 26 octombrie 1977 :
9.00 Răspundem ascultăto Vremea se menţine fru
rilor ;
r 10.30 Din ţările socialiste ; moasă şi călduroasă, cu ce
10.00 Buletin de ştiri ;
mult
rul
variabil,
mai
se
moderat
nin.
slab
Vînt
la
Din presa străină si reduşi la tăcere 10,45 Cîntece ; din sectorul sudic. minime vor
11.00 Buletin de ştiri ;
Temperaturile
t t 11.05 Microfonul pionierilor; fi cuprinse între 1 şi 6
11,35 Avanpremieră Radio- grade, iar maximele între
I Primul ministru al guvernului rasist sud-african, John săptăminalului afiliat „Weekend World", redactorul şef TV. ; 15 şi 20 grade. Dimineaţa
I Vorster. a trecut la acţiune pentru a lichida mişcarea al ziarului, Percy Qoboza, care este negru, a fost arestat 12.00 Buletin dc ştiri ; se va produce frecvent
i de conştiinţă a populaţiei dc culoare din Africa de Sud. de poliţie in biroul său, cu numai zece minute înainte 12.05 Din comoara folcloru ceaţă.
lui nostru ;
Timpul
pentru
probabil
1 Acesta este motivul care se află la baza interzicerii celor de a ţine o conferinţă de presă in legătură cu inter 12.30 Moment poetic ; zilele de 27 şi 28 octombrie
1 trei ziare şi 18 organizaţii antiapartheid din Africa de zicerea ziarului său. 13.00 De Ia 1 la 3 ; 1977 : Vreme frumoasă cu
> Sud. Acţiunea draconică împotriva ziarelor şi organiza- Printre organizaţiile antiapartheid interzise figurează 15.00 Clubul invitaţilor ; cerul variabil. Local se va
^ ţiilor antiapartheid a fost însoţită de raiduri masive ale Convenţia Populară Neagră, Organizaţia Studenţilor Sud- 16.00 Radiojurnal ; produce ceaţă.
[ politiei sud-africane. Zeci de oameni politici proeminenţi, Africani şi Institutul Creştin, condus de albi simpatizanţi 1G,20 Coordonate economice; La munte : Vreme fru
I activişti şi lideri locali, care deţin poziţii-cheie in mişca- ai aspiraţiilor populaţiei dc culoare. Directorului acestui 16,40 Instantanee solistice ; moasă şi călduroasă cu ce
17.00 Buletin de ştiri ;
i rea de protest organizată impotriva politicii rasiste a institut, dr. Beyers Naude, i s-au Impus restricţii de cir rul mai mult senin.
J guvernului, au fost ridicaţi în zorii zilei din paturi şi culaţie, limitată la cartierul in care locuieşte, şi i s-au
^ arestaţi sau reduşi la tăcere, pe baza unor ordine 'care interzis apariţiile in public, organizarea sau participarea
1 le impun pină la 5 ani do tăcere şi restricţii de deplasare. la manifestări şi întruniri.
> Mişcarea de conştiinţă a populaţiei do culoare este Poliţia a arestat, de asemenea, 6 membri ai Comite Asfă-seară, la Madrid
însă bine organizată pe scară naţională. Această mişcare tului celor 10 din Soweto, format de populaţia- dc culoare
* antiapartheid proclamă mîndria de a fi negru şi denunţă în somn de opoziţie faţă dc administraţia impusă de v ROMÂNIA — SPANIA
i politica supremaţiei albe a guvernului sud-african. guvernul sud-african acestui oraş gigantic locuit de negri.
t Liderul spiritual al mişcării populaţiei de culoare a Printre cei arestaţi figurează liderul comitetului, dr. în preliminariile campionaiuiui mondiai de fotbal
) fost Sleve Biko, care â murit in arest, luna trecută, in Nthalo Mollana. MADRID 25 (Agerpres). — Astă-scară, cu începere de la
* condiţii suspecte, care trebuie să fie, încă, explicate de O altă acţiune .şocantă a poliţiei rasiste a constat în ora 22 (ora României), la luminile reflectoarelor stadionului
i poliţia sud-âfricană. Părerea predominantă acum este că arestarea lui Donald Woods, unul dintre cei mai distinşi „Vicente Calcîeron** din Madrid, cu o capacitate de 75 000
echipele
ale
locuri,
reprezentative
Spaniei
/ Biko a murit ca rezultat al brutalităţii poliţiei — brula- ziarişti sud-africani, director al publicaţiei ..East London de vor întâlni în meci retur pentru României şi campio
preliminariile
se
\ litato care s-a manifestat continuu în oraşele locuite Daily Dispatch". critic neobosit al politicii rasiste a gu natului mondial de fotbal. Meciul va fi urmărit pe micul
j preponderent de populaţia africană după demonstraţiile vernului, in special după moartea lui Sleve Biko. cu caro ecran de telespectatorii din România, Spania, Iugoslavia,
I de la Soweto, de anul trecut, reprimate singeros de poli- era bun prieten. R.F. Germania, Costa Rica, Guatemala, Venezuela, Brazilia
l ţie. Aceste acţiuni represive ale poliţiei au dus la inten- Ministrul justiţiei şi poliţiei, Jimmy Kruger. a recu şi Argentina. ■ t
i sificarea acţiunilor mişcării de conştiinţă a populaţiei noscut. intr-o declaraţie, că acţiunile represive ale poliţiei După cum se ştie, în primul joc, disputat la Bucureşti,
) de culoare. Studenţii de culoare s-au dovedit una dintre au fost pregătite timp de săptămâni in secret. Aceste echipa României a cîştigat cu scorul de 1—0. în clasamentul
grupei a opta europene, echipa României se află pe primul
1 cele mai militante şi puternice forţe : ei au organizat declaraţii, arestările, domiciliile forţate şi tăcerea im loc, neînvinsă, cu 4 puncte, urmată de formaţiile Spaniei —
! demonstraţii de amploare şi boicotarea cursurilor, pusă au declanşat o furtună de protest pe întregul teri 2 puncte şi Iugoslaviei — zero puncte.
j Acţiunile de represalii ale autorităţilor au ţintit in toriu al Africii dc Sud. Liderii bisericii şi-au exprimat, Antrenorul coordonator al loturilor române, Ştefan Covaci,
punctele-cheie ale structurii mişcării de conştiinţă a popu- ia rindul lor. repulsia faţă de aceste acţiuni. Liderul a anunţat că intenţionează să înceapă meciul de astăzi cu
) laţiei de culoare. Lovitura a fost îndreptată în principal Partidului Progresist Federal de Opoziţie, Colin Eglin, următoarea formaţie probabilă : Cristian — Cheran, Sameş,
, impotriva ziarului cu tiraj de masă din Johannesburg — care este membru al parlamentului sud-african, a decla Sătmăreanu, Vigu, Bălăci, Dumitru, Boloni, Crişan, Dudu
' „The World", care se adresează exclusiv cititorilor de rat că acţiunile de represalii poliţieneşti constituie o do Gcorgescu şi Iordăncscu.
echipa
Kubala,
şi
de
Iată
j culoare in rindul cărora se numără pesle un milion vadă a tipului de confruntare spre care evoluează struc selecţionatei Spaniei probabilă anunţată Bcnites, Pirri, antrenorul
Migueli,
Arconada
:
—
i numai in Soweto. turile politicii rasiste actuale clin Africa do Sud. Coniac li o, Lopez (Leal), Asensi, Churruca, Juanito, ltuben
1 Pe lingă interzicerea ziarului „The World" şi a „DAILY MAU" Cano şi Dani.
COLEGIUL DE REDACŢIE: REDACŢIA SI ADMINISTRAŢIA TIPARUL
GHEORGHE CĂLJNESCU, ION CIOCUEI, DUMITRU GHEONEA,
Deva, str. Dr. Petru Groza, nr. 35
TIBER1U ISTRATE (secretar responsabil de redacţie), LUCIA ELENA
Telefoane: 11275, 11585, 11608 | «ocr, | Tipografia Deva, str. 23 August, nr. 257
LICIU, GHEORGHE PAVEl (redactor şef), VASILE PÂŢAN.
s>