Page 89 - Drumul_socialismului_1977_10
P. 89
Proletari din toate tarile, unifi-vă!
ANUL XXIX
NR. 6215
JOI,
27 OCTOMBRIE
1977
4 pagini — 30 bani
Plsiira Comitetului Central Pîn eroica în acfiunea „TRIMESTRUL IV -
LA NIVELUL ANULU11978'
întrecerii
al Partidului Comunist Român socialiste Uix tezaur indemîrta tuturor
colectivelor de muncă
Miercuri, 26 octombrie 1977, s-a gătirea alegerilor generale de depu UNITĂŢILE ECONOMICE | EXPERIENŢA FRUNTAŞILOR §
DIN JUDEŢ ÎNREGISTREA
deschis plenara Comitetului Central taţi in Consiliile populare municipa ZĂ ÎNSEMNATE ECONO
al Partidului Comunist Român. le, ale sectoarelor municipiului Bucu MII LA CHELTUIELILE DE
Lucrările plenarei sînt conduse de reşti, orăşeneşti şi comunale; PRODUCŢIE Planificare şi organizare
Acţionînd în spiritul in
tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar 7. — Raport cu privire la activita dicaţiilor şi îndrumărilor
general al Partidului Comunist Ro tea pentru lichidarea urmărilor cu date de secretarul gene
mân. tremurului din 4 martie 1977 ; ral al partidului, tovară riguroasă a muncii pe
Nicolae
Ceauşescu,
şul
8. — Proiectul de lege privind
La ordinea de zi, adoptată In una organele şi organizaţiile
nimitate, sînt însorise: normele de adresare în relaţiile din de partid, consiliile oa întregul flux ai producţiei
menilor muncii din uni
î. — Programul suplimentar de tre cetăţenii Republicii Socialiste tăţile economice ale ju
dezvoltare economico-socială a Româ România ; deţului canalizează zilnic întreprinderea de produse de partid pe întreprindere,
activitatea spre reducerea ■
niei pe perioada 1976—1980 ; 9. — Planul de măsuri privind cheltuielilor de .producţie •refractare Baru nu are o consiliul oamenilor muncii
2. — Programul privind aprovizio aniversarea a 2 050 de ani de la cre şi realizarea de economii pondere prea pronunţată îin au urmărit sistematic modul
economia judeţului. Aici lu
narea de iarnă 1977—1978 a popu area primului stat dac centralizat şi la acest important indi- , crează însă un colectiv har de îndeplinire al sarcinilor,
au luat măsuri operative a-
câtor. Aşa a fost cu pu-
laţiei cu produse agroalimentare ; independent ; tinţă ca pe 9 luni, la ni ) nic şi inimos,, caTe se stră tunci cînd a fost cazul.
3. — Raportul privind îndeplini 10. — Uneie probleme privind velul judeţului să se în- , duieşte să-şi îndeplinească Ne-am îngrijit .să întreţi
a
registreze
o
reducere
nem şi să exploatăm în con
zi de zi sarcinile de plan, la
rea directivelor C.C. al P.C.R. refe Conferinţa Naţională a Partidului cheltuielilor de produc toţi indicatorii, la toate sor diţii optime maşinile şi in
ritoare la îmbunătăţirea continuă a Comunist Român ; ţie de 114 milioane lei, timentele. Noi realizăm la stalaţiile, să efectuăm la
nivelul
faţă
stabilit.
de
asistenţei medicale a populaţiei; 11. — Proiectul noului Imn de De subliniat că din a- : Baru, îintr-o fabrică destul timp şi de calitate reviziile
reparaţiile,
să
menţinem
ceasta valoare. 50 de mi
de veche, dar azi complet
4. — Proiectul de hotărîre cu pri Stat al Republicii Socialiste Româ lioane reprezintă econo- ' înnoită şi modernizată, trei şi riguroasă disciplină de
o
vire la activitatea organelor şi orga nia. miile realizate prin re- j principale produse pentru si producţie din partea fiecă
ducerea cheltuielilor ma-
nizaţiilor de partid în înfăptuirea Ca invitaţi, la lucrările plenarei ’ teriale. Cu cele mai bu 1 derurgie : cărămizi refracta rui lucrător, ta fiecare loc
politicii de cadre a partidului ; participă primi-secretari ai comite ne rezultate se prezintă re, plăci exoterme, atît de de muncă. De asemenea,
termoizolante
şi
am acordat o atenţie deose
prafuri
5. — Proiectul regulamentului pri telor judeţene de partid, şefi ai sec C.S. Hunedoara — eco mult şi eficient folosite în bită creşterii indicelui de u-
nomii la cheltuielile ma
vind organizarea şi funcţionarea co ţiilor Comitetului Centrai al parti teriale de 32 milioane oţelăriile Hunedoarei. tilizare a fondului de timp
maxim
disponibil,
a
care
lei, C.M. Deva — 21 mi
misiilor ne probleme, a secţiilor Co dului, cadre din ministere, instituţii lioane, I.M. Hunedoara In ultimii ani, ca urmare crescut în acest an, cu 0,93
mitetului Central şi a Colegiului centrale şi organizaţii de masă, re — 15 milioane, I.U.M. a sarcinilor sporite puse în la sută faţă de anul trecut.
Central de partid ; dactori şefi ai presei centrale. Petroşani — 6 milioane faţa metalurgiei, întreprin Am luat: şi alte măsuri pe
derea noastră a fost extinsă
6. — Informare cu privire la pre Lucrările plenarei continuă. • şi altele. Concret, au fost şi modernizată, fluxurile teh linie tehnică şi organizato
economisite
această
în
rică, toate vizind hunul mers
perioadă 5 milioane lcwh nologice au fost perfecţionate
aaaur a cmnr a Ksxa a amamf f mama r amar a «aur e e omaaa a joxxit a aromat a raxaxa a mar a jmrnr a atamm a amm i.ir a - - - a ■■■ nr m al producţiei. Sigur că ne-am
energie electrică, s-a re şi îmbunătăţite, sarcinile de
dus consumul de benzină plan au crescut continuu. confruntat şi noi cu unele
j APELUL FRONTULUI UlSSlTĂŢgl SOCIALISTE - BILANŢ FRUCTUOS, cu 270 tone, de motorină Pentru îndeplinirea lor e- greutăţi şi neajunsuri, pe
cu 400 tone, de cocs cu xemplară, aşa cum ne cere care ne-am străduit să le re
2 200 tone, de lemn de ,
j VÎSRANTĂ CHEMARE PENTRU RIDICAREA PATRIEI PE NOI CULMI mină cu 13 G00 metri partidul, întregul oolectiv se zolvăm la timp, pentru a nu
cubi. mobilizează energic la mun deregla activitatea producti
DE PROSPERITATE, BUNĂSTARE Şl CIVILIZAŢIE PRIN MODERNIZAREA organizată şi condusă ' tn supra realizării sarcinilor de
s că susţinută, ordonată, bine vă; pentru a nu impieta a-
i TEHNOLOGIILOR toate verigile procesului de plan.
DE FABRICAŢIE
producţie. Toate acestea au permis
în ultima perioadă, co- !
! Ce! mal amplu program de învestiţi! lectivul de muncă de la mice din acest an, spSritc desfăşurarea producţiei în
Pentru ca sarcinile econo
condiţiuni normale şi obţine
I.M.C. Bircea a realizat rea unor realizări meritorii,
16 produse noi, prin mo faţă de cele din anul 1976, în zilele de 6—fi octombrie
din toate cincinalele dernizarea tehnologiilor ' să poată fi înfăptuite în bu a.c., colectivul întreprinderii
condiţiuni,
pregătit
ne
am
de fabricaţie, prin asimi
larea şi reproieetarea u- temeinic producţia încă din de produse refractare Baru
nor repere. De subliniat anul anterior. Ne-am preo a raportat cu justificată
că aceste repere, in va cupat de aprovizionarea teh- mândrie îndeplinirea sarcini
Politica de repartizare a unei rate înalte loare de peste 350- 000 lei lor de plan pe anul 1977 la
din venitul naţional pentru fondul de dez valută, înlocuiesc piese nico-materi.ală corespunză producţia globală şi marfă,
voltare a dat posibilitatea abordării unui care pînă nu de mult se toare şi de contractarea in înregistrînd depăşiri apre
impresionant program de investiţii în actu importau. De asemenea, tegrală a producţiei, ne-am ciabile şi producând supli
alul cincinal — de peste 1000 de miliarde în acest an aici s-au e- pus la punct maşinile şi in
lei —, echivalent cu totalul investiţiilor rea conomisit 2 000 tone ci- stalaţiile, ne-am organizat ri mentar mari cantităţi de
lizate în cele trei cincinale precedente ! menţ, 40 tone oţel, 759 guros formaţiile de iuoru pe produse fizice. Toate au fost
Înfăptuirea acestui vast program . da in tone combustibil, însem maşini, sohimburi, secţii, pe obţinute pe seama producti-
1 9 7 6 — 1 9 8 0 — vestiţii va avea implicaţii cu totul deosebite nate cantităţi de energie întregul flux productiv. Re (Continuare în pag. a 2-a)
electrică.
vieţii
economico-sociale.
domeniile
în
toate
parcursul anului, comitetul
In cursul cincinalului vor fi puse in func
2700 NOI CAPACITĂŢI ţiune 2 700 noi capacităţi de producţie (peste f
800 au fost realizate deja), din care peste
DE PRODUCŢIE
2 400 în industrie, se vor crea peste 1 milion
noi locuri de muncă, vor fi construite peste
PESTE 1 milion apartamente — aproape dublu ! Brad — oraşul cu reflexe de aur
faţă de perioada 1976—1980, volumul fondu
1 MILION rilor fixe va creşte la 2 000 miliarde lei, iar Cu „Noroc bun“, două ciocane•_ mi
venitul naţional pe locuitor va ajunge pînă nereşti îngemănate şi o simbolică gu
tn 1980 la peste 27 000 lei. OAMENI Şl LOCURI ră de mină îşi primeşte Bradul oas
Cel mai semnificativ rezultat al realizării ÎN ANII SOCIALISMULUI peţii ce vin dinspre Deva şi de mai
acestui mare efort de investiţii îl constituie departe. Abia intraţi pe arterele „mi
faptul că în 1980 nu va exista judeţ in ţară nei“ primul te întîmpină oraşul nou
cu o producţie industrială anuală sub 10 mi Brad. Blocuri arătoase şi elegante,
liarde lei.
rînduite cu meşteşug, străzi curate,
şcoli luminoase, grădiniţe, magazine
comerciale de toate tipurile.
— Prima piatră de temelie a ora
şului nou s-a pus in 1900. Pînă atunci
nu exista bloc pe harta Bradului —
Expoîitie a creaţiei tehnico-ştiinţiîice la Hunedoara îşi aminteşte tovarăşul Viorel Lupu,
executiv
biroului
al
vicepreşedintele
Consiliului popular al oraşului Brad,
om hles mereu in fruntea obştii de
în cadrul celei de a pentru perfecţionarea şi combinatele siderurgice aproape 30 de ani, vreme în care a
II-a ediţii a Festivalu modernizarea producţiei, de la Hunedoara, Galaţi văzut cum creşte oraşul, dar a pus şi
lui Naţional „Cîntarea promovarea progresului şi Reşiţa, Combinatul umărul şi priceperea la creşterea şi
României", ieri s-a des tehnic, afirmarea largă de oţeluri speciale Tîr- înflorirea lui. Astăzi, Bradul are
chis, la C.S. Hunedoara, a cercetării şi ingineri govişte, I.V. Călan, în peste 3 000 de apartamente. Casele
o interesantă expoziţie ei tehnologice, precum treprinderile metalurgice •insalubre, străzile nemodernizate, fără
a creaţiei tehnico-ştiin- şi o parte din rezulta de la Aiud şi Iaşi, în canalizare şi reţea de apă potabilă
ţifice pe ramura meta tele concrete obţinute treprinderea de ţevi sînt de domeniul trecutului.
Pentru a vedea bine ca înseamnă
lurgiei. Exponatele — pe seama valorificării „Republica" din Capi prezentul la Brad, ca pretutindeni în
grafice, panouri, desene judeţ şi in ţară dealtfel, a-l înţelege
şi fotografii, produse fi optime a inteligenţei tală, Centrala industria şi a-i pătrunde semnificaţiile, trebuia
zice noi, majoritatea a- tehnice. în cadrul expo lă de produse refracta neapărat raportat la trecut. In 1955, o-
similate — ilustrează ziţiei îşi prezintă acti re Braşov, I.C.E.M. raşul avea în jurul a 7 000 de locui )
convingător preocupările vitatea şi realizările din Bucureşti, C.I.M.N. Sla tori. Astăzi, împreună cu Crişciorub
colectivelor de muncă ultima vreme mari uni tina, ' precum şi alteţe •comună suburbană, are mai bine de
din metalurgia ţării tăţi economice cum sînt: din întreaga ţară. (Continuare în pag. a 2-a) J
