Page 90 - Drumul_socialismului_1977_10

DRUMUL SOCIALISM
Pag. 2

,1
Viaţa de organizaţie

Primirea in pârtii a femeilor™ i;Eu produc, eu controlez, eu răspund" 1 cînd ziorui .

ţ cialismului"
preocupare permanentă 0 vsBoroasă iniţiativă şi roadele ei în producţie i care zi. In
1 rio-adă mult
^ toate colţ
I ne-au cerul,.
în scopul creşterii conti­ roasă iniţiativă : „Eu produc, nea, a sporit interesul pen­ te produce omul în timpul .' primi ziarul
In cadrul activităţii ge­ membrilor sai, obligaţiile nue a producţiei de cărbu­ eu controlez, eu răspund". tru perfecţionarea pregătirii lucrului) şi pînă la nomina­
nerale pe care o desfăşoa­ şi drepturile comuniştilor, ne în Valea Jiului, condu­ Ce s-a avut în vedere ne profesionale. Spiritul de eti­ lizarea defectelor (pe literele \ primele ore a
ră organele şi organizaţii­ în acelaşi timp ei sînt cerea partidului nostru, spune însuşi autorul iniţiati­ că şi echitate socialistă îl alfabetului), fiecare defect fi­ 1 zile. Soluţia
/ anume săr
le de partid din comuna antrenaţi în rezolvarea u- personal secretarul său gene­ vei, tînărul şef de brigadă stăpâneşte mai mult decît ind penalizat printr-un nu­ ) lunar, trime.
'Boşorod pentru întărirea nor sarcini economice şi ral, tovarăşul N I C O L A E lăcătuşi de la secţia confec­ pînă acum pe fiecare mun­ măr de puncte. Altfel spus, I după preferii
continuă a rîndurilor parti­ edilitar - gospodăreşti de CEAUŞESCU, a recomandat ţii metalice, Ioan Gîţ : „N-aş citor. Câştigul cel mai mare „Jurnalul calităţii" este o in­
dului, acordăm o atenţie larg interes obştesc. în ca I.U.M. Petroşani să de­ putea spune că avem mari este, însă, al producţiei. Ca­ genioasă şi de necontestat o- 7 însă că orgi
deosebită primirii în acest fel noi facem o ve­ vină în scurt timp o mare probleme cu calitatea, dar eu litatea produselor s-a îmbu­ glindă a calităţii produselor ii fuzare, chiar
realizate, în care se priveşte
uti­
nătăţit. considerabil.
Un lucru nu ne împăcăm noi,
uzină
de
producătoare
partid a femeilor. Acţio- rificare practică, în mun­ laj minier, care să corespun­ adică noi lucram şi nu ne Prin înalta sa valoare eco­ direct fiecare lucrare, fieca­ ^ nizaţii de p
nînd în spiritul prevederi­ că, în activitatea de zi cu dă tot mai bine condiţiilor puteam aprecia singuri raun- nomică şi educativă, iniţiati- re membru al brigăzii. „Com- ‘i ni festă prea*
lor Statutului şi al instruc­ zi a calităţilor moral-poli- de zăcămînt din acest mare pletîndu-se zilnic cu puncte, ' venită în a 1
\ rilor să se c
ţiunilor C.C. al P.C.R., tice şi profesionale, a răs­ bazin carbonifer al ţării, u- pe fazele fluxului de fabri­ l fel nu se ei
caţie
ne-am orientat şi ne ori­ punderii şi disciplinei în şurînd, în acelaşi timp, mun­ A.B.C.-ul eticii socialiste - munca nerul — sublinia ingi­ / că I.M. Lupe,
şef
ca oamenilor şi sporind pro­
Aron,
Aurel
entăm în permanenţă asu­ muncă şi viaţă, a acelora ductivitatea ei. în această secţie schimb prelucrări la ţ can, I.M. Petr
pra tovarăşelor care lu­ care solicită primirea în- direcţie s-a acţionat şi se pasionantă, creatoare rece — '„Jurnalul cali­ i nea, Termoce
crează în sectoarele de ba­ partid ; procedînd astfel, acţionează cu insistenţă şi cu tăţii" determină un riguros ? roşeni, lucrăt
ză ale C.A.P. — creşterea reuşim să-i cunoaştem bi­ rezultate notabile. autocontrol profesional al 1 din staţiile Si-
animalelor şi cultura ma­ ne şi să-i ajutăm în mod — Treaba in uzină merge ca ? Trebuiau să vină cei de tuturor lucrătorilor, conduce ţ troşan-i, locuit
re — ce dovedesc prin diferenţiat să se formeze destul de bine — ne sţpune la C.T.C. să ne spună unde va s-a impus repede. Apli­ ia eliminarea unor timpi ne­
cată cu rezultate deosebite de.
afectaţi
productivi
tovarăşul Dumitru Bota, se­
C.T.C.,
fapte că merită înalta ca­ ca membri de partid. cretarul comitetului de par­ e bine şi unde nu ? Şi atunci, brigada de lăcătuşi condusă sporeşte grija şi atenţia pen­ \
litate de membru al Parti­ Anul acesta, ca urmare tid pe I.U.M. Petroşani. Or­ după discuţii cu băieţii din de Ioan Giţ şi de cea de su­ tru calitatea lucrărilor. Mân­
dului Comunist Român. a activităţii depuse, au ganizaţiile de partid mobili­ brigadă, am hotărît să fim dori condusă de Nicolae Tu- dria fiecărei brigăzi este de
Avem întotdeauna în ve­ fost primiţi un număr de zează energic personalul noi înşine cei mai exigenţi dor, de la secţia confecţii a nu se înscrie în jurnal de­
dere pe cei mai harnici 13 membri de partid, din muncitor la activitate inten­ controlori de calitate ai pro­ metalice, ea a fost preluată fecte din vina membrilor săi L cărîrpb nu a>
duselor pe care le realizăm.
cooperatori, acei oameni care 8 sînt femei, toţi să, fructuoasă aşa că ne re­ Mai exact spus, fiecare să-şi gi de briigada lui Bartha Şte­ şi, deci, de a nu avea recla­ j tfiidr măcar ur
care muncesc cu răspun­ fruntaşi în activitatea ' de alizăm ritmic planul la toti fie sieşi controlor. Aşa am fan, de la linia de grinzi me­ maţii din partea beneficiari­ 1 la „Drumul
lor".
indicatorii şi la toate pro­
în
folosite
talice
articulate,
dere, contribuie la întări­ producţie şi obştească. Ma­ dusele, înregistrăm deja une­ lansat iniţiativa : „Eu pro­ întreprinderile miniere. Cei Munca făcută cu pasiune l lui". La fel.i
rea şi dezvoltarea proprie­ joritatea acestora sînt ‘pro­ le depăşiri de plan care se duc, eu controlez, eu răs­ de aici i-au adus unele com­ şi dăruire patriotică, cu res­ ^ noasa sînt di
tăţii obşteşti, sînt în frun­ veniţi din U.T.C. Dintre situează la parametrii pro­ pund". pletări, cea mai importantă pectul şi conştiinţa de a-i da i naţi, la Pete
tea acţiunilor şi obţin re- tovarăşele primite în ducţiei din primul trimestru Avantajele iniţiativei sînt fiind „Jurnalul calităţii". Ce noi valenţe, de a o face mai | Uricani — 12
7.ultate bune în muncă. partid amintesc pe Aurică al anului viitor, ne preocu­ multiple. Mai întîi a crescut este acest jurnal ? Un panou spornică generează întotdea­ \ 15, Lon-ea —
Mai avem în vedere şi Cincurescu; Susana Coro- păm permanent de diversifi­ autoexigenţă şi răspunderea mare, având înscrise toate una căutări şi reuşite. Iniţia­ ( 1 1 , la Romos
tiva „Eu produc, eu contro­
modul în care ei participă bea, Eva Băluşe, Leontina carea şi îmbunătăţirea calită­ individuală a lucrătorilor. coordonatele lucrărilor, în­ lez, eu răspund", de la I.U.M. ? ceş — 38, I.
ţii produselor. în acest ul­
cepând cu brigada, produsul,
la viaţa economico-socială Rîmbete. Acum, în ferma tim domeniu s-a născut — Nimănui nu-i este indiferent timpul de lucru, eventualele Petroşani, este încă o dovadă ) 80, Teliuc —
a comunei, cum şi cu ce zootehnică lucrează un din pasiunea pentru muncă cînd e arătat cu degetul defecte care pot influenta în acest sens, care sprijină l 63, Brănişca
contribuie la realizarea număr de 14 membre de şi din înalta răspundere co­ pentru slabă calitate, deoa­ negativ produsul finit (fie efectiv producţia, sporeşte 1 — 96, Şoimu
sarcinilor de contractări şi partid. Şi comuniştii de munistă de a-i da muncii noi rece acum se ştie precis cine că aparţin materiei prime — prestigiul întreprinderii. 1 timp ce la
achiziţii, la gospodărirea aici sînt în fruntea între­ valenţe calitative — o valo­ şi unde a greşit. De aseme- metalului —, fie că le poa­ DUMITRU GHEONEA ^ există doar
şi înfrumuseţarea comu­ cerii pentru realizarea sar­ ^ mente iar la
nei ; participarea lor la în­ cinilor de plan şi a anga­ j Simeria — i
treaga viaţă a satului, jamentelor asumate în Planificare şi organizare i pa rea este r
precum şi comportarea în întrecere. Activitatea de­ f sînt 866 de
muncă şi viaţă. ţ in comun •
pusă de comunişti, de în­ a
în urma studiilor făcu­ treg colectivul fermei se riguroasă a muncii l Şi în comun
te, pentru a cunoaşte care concretizează în realizarea / bra, Sarmize
sînt posibilităţile de pri­ efectivelor de animale la ţ comune mari
mire în partid la fiecare toate speciile, în realiza­ (Urmare din pag. 1) conştienţi că în activitatea l Zam, Balşa,
organizaţie de bază, am rea şi depăşirea substan­ noastră mai avem unele 1 dă, numări
trecut, pe baza unui pro­ ţială a planului la pro­ vităţii muncii, care de la în­ greutăţi şi neajunsuri, .dar 1 mente este
că le putem elimina şi că
gram de activitate, la ini­ ducţia de lapte marfă, ceputul anului a marcat o putem munci mai mult şi ţ posibilităţi.
ţierea unor acţiuni pentru carne şi lînă. creştere de 18,6 la sută. în mai bine. Noi ne-am reeva­ ^ Mai sînt
pregătirea celor care soli­ acelaşi timp s-au înregistrat luat realist toate posibilită­ mnne, poimi
cită primirea în partid. Comitetul comunal de importante reduceri ale chel­ ţile de care dispunem, toate se pot face
partid, organizaţiile . de tuielilor materiale, jar pla­
le i ziarul
In primul rînd îndrumăm bază şi-aii însuşit sarcinile nul de beneficii a fost de­ rezervele materiale, umane 1 io ia a
şi sprijinim pe cei care reieşite din cuvîntările se­ păşit cu peste 50 la sută. şi tehnice insuficient valo­ ' cialismului".
nu au studii complete să cretarului general al par­ Este o mindrie pentru co­ rificate şi considerăm că a- ) ganizaţiilor <
vem forţa să îndeplinim sau
şi le completeze, organi­ tidului, tovarăşul Nicolae lectivul nostru să dedice a- chiar să depăşim sarcinile ft cretarilor <
zând în acest scop la şcoa­ ceste frumoase realizări de plan ale anului 1978. In probleme de
la generală de la centrul Ceauşescu, şi vom acţiona Conferinţei Naţionale a par­ acest sens ne pregătim te­ 'l dă, oficiilor
de comună cursuri pen­ cu răspundere pentru îm­ tidului şi apropiatelor ale­ meinic de pe acum. Ne vom .1 cesitatea int-
geri de deputaţi de la 20
tru completarea studiilor. bunătăţirea muncii de pri­ noiembrie a.c. preocupa pe toate căile să 1 tiunii de ab<
mire. în partid în spiritul creştem mai mult producti­ 1 Negrea).
De asemenea, toţi tovară­ La baza rezultatelor bune vitatea muncii, producţia
şii cu perspective de a cerinţelor şi exigenţelor pe care le-a obţinut în acest materială, concomitent cu.
deveni membri de partid puse în faţa noastră de an colectivul nostru, noi si­ reducerea cheltuielilor şi cu S-A SI
au fost cuprinşi la cursu­ conducerea partidului. tuăm, în primul rînd, price­ sporirea eficienţei economice PE LC
rile învăţămîntului de perea şi hărnicia sa, pasiu­ a întreprinderii. De aseme­
partid, au fost organizate NICOLAE TĂNASE nea şi dăruirea în muncă, nea, vom acorda o mai ma­ î Pînă la
cu ei discuţii despre înal­ secretar adjunct hotărîrea fermă de a spoiri, re atenţie calităţii produse­ /.cald cu insti
prin fapte de muncă deose­
tul titlu de membru al cu probleme organizatorice, bite, prestigiul întreprinderii. lor, incit siderurgia hunedo- i călzire cenţi
Partidului Comunist Ro­ La I.M. Paroşeni, susţinerea cu plasă metalică In abata- Sigur că rezultatele bune reană să simtă mai mult ţ putui sezon
mân, cerinţele pe care le Comitetul comunal jele frontale clştigă tot mai mult teren, uşurînd munca ne onorează dar. în acelaşi sprijinul celor de la între­ l blocurilor A
oamenilor şi asigurînd deplină
siguranţă activităţii.
prinderea de produse refrac­
pune partidul în faţa de partid Boşorod Foto : ION LICIU timp, ne şi obligă. Sîntem tare Baru, să ne ştim păr’taşi A7, C 2, şi
modeşti la îndeplinirea sar­ \ cartierul Go
cinilor de plan de către e- nu au- avut
conomia judeţului. inundarea
Cocenii şi ciocălăii — furaje de mare valoare i tehnice. Lai
Ing. VALENTIN JITEA j tivă, lucrăto
directorul întreprinderii de r tia de term
Dintre toate plantele de numai 25—30 la ‘sută. Prin stanţă'organică, în special I i.J.G.C.L. au
‘cultură, porumbul poate fi prepararea lor se ridică Pentru 100 kg coceni celuloză şi substanţe ex­ produse refractare Baru rea şi golid
considerat în totalitate o procentul de folosire la Adîncimea stratului de Cantitatea Cantitatea tractive neazotate, conţin în subsoluti
plantă furajeră deoarece peste 60—70 la sută, deci, nutreţ sau a silozului de sare de apă o mare cantitate de ener­ soluţia evac
pe lingă producţia de boa­ practic, se dublează (kg) (litri) gie potenţială, ce poate fi Fabrica „Vidra“ din O- canalizare, i.
be, produsele secundare — Cea mai simplă opera­ în treimea inferioară 0,500 15 utilizată cu succes în pro­ răştie este locul de muncă (că locatar
al foarte multor femei har­
cocenii şi ciocălăii — con­ în treimea mijlocie 0,750 22 ducţia animală. nice. Printre ele se numă­ în mod spei
stituie un nutreţ valoros ţiune de preparare şi la în treimea superioară 2,0-00 30 Pentru a-i putea face ră şi comunista Stela Su­ \ supra acest
îndemîna tuturor este to- comestibili şi uşor de di­ san care, lucrînd Ia poliza­
în hrana animalelor, ru­ Se procedează astfel de­ ceni tocaţi şi două părţi rea pieilor, îşi depăşeşte i cuarea <
megătoare, putînd asigura carea sau mărunţirea lor oarece o parte din soluţia borhot —, care apoi se gerat, ciocălăii de porumb lunar planul în medie cu l te din subs
pînă la 25 la sută din ne­ la dimensiuni de 1—3 cm, se macină, transformîn- 20 la sută, dînd lucrări de \ I.J.G.C.L.
înaltă calitate.
operaţie ce se poate exe­ straturilor superioare se tasează după tehnologia du-se în făină, fie la sta­ I ^ontra cost,
cesarul de energie în ra­ ţiile de măciniş din bazele Foto : VIRGIL ONOIU 1 care o sup
ţia acestor categorii de a- cuta cu tocătorile obişnui­ Infiltrează spre cele de la de însilozare cunoscută. de recepţie ale I.P.V.C.P., 1 şi care nu-
mimale în perioada de sta- te de nutreţ (TMS-G, tip bază. însilozarea cocenilor to­ fie în unităţi la morile eu ţ Ce ar fi sc
bulaţie. Cantitatea de tul­ Ilia, moara universală cu Cocenii pot fi însilozaţi caţi se poate face şi cu ciocănele, universale (MCU- î cheltuiala
pini de porumb — coceni 1,2) prevăzute cu site cu 1 (Th. Mărcu:
— raportată la întreaga In fiecare unitate — baianţe ochiuri care au diametrul
masă obţinută în momen­ de 0,6—0,8 cm. ^ DE CE PE !
tul coacerii porumbului furajere echilibrate, eficiente Ciocălăii de porumb mă­
este de circa 50 la sută. cinaţi se pot prepara în a- ţ La rubri
mestec cu nutreţuri con­
Cantităţile mari de co­ ( s-a mai at
ceni existente în toate u- ciocănele) sau se pot toca şi cu melasă, folosind la sfeciă furajeră, recoltată centrate, în diferite pro­ ! supra pri
nităţile — precum şi fap­ odată cu recoltarea direct 100 kg coceni tocaţi o cu frunze cu tot şi toca­ porţii (cu nutreţuri com­ * toare ce s
mă­
tă
tocători
gozuri
tul că .aceştia au o valoare din lan, cu maşina C.S.U. cantitate de 1-2 kg/ mela­ noase cu (TR-4, tip de Ilia rădăci- binate, ţărîţe, făinuri). Astfel ţ u»?'.je ur
să,
,
diluiază
se
sau
în
cinate,
care
hrănitoare destul de ridi­ ‘însilozarea cocenilor se 10-20 litri apă, soluţie ce cu CRF). Proporţia de a- preparaţi se pot folosi în l ulide se a
cată, ce se aseamănă cu a poate face prin mai mul­ se foloseşte la stropire. mestec este o parte de co­ hrarfa taurinelor la îngră­ ’ tril pe? cui
te procedee, toate însă tre­ \ ţalte în ac
unui fin natural de cali­ Dacă cocenii sînt prea usr ceni şi două părţi sfeclă. şat, a tineretului bovin,
tate mijlocie, impun folo­ buie să ducă în primul câţi, cantitatea de apă se Tasarea puternică se rea­ vacilor cu lapte. Ei mai l Ş» acum se
rînd la ridicarea conţinu­ ) pe ici p
sirea de noi metode şi mij­ poate mări pînă la odată lizează cu tractorul pe pot fi utilizaţi în amestec \ de ignorat
loace tehnologice, prin a tului de umiditate a ma­ şi jumătate. şenile sau pe pneuri. Si­ cu borhoturi umede de l ce sfrit pro
sei tocate, fără de care lozul se acoperă cu folii de sfeclă de zahăr şi sfeclă
căror aplicare să rezulte însilozarea cocenilor to­ / ţiei şi av
mărirea gradului de con- ‘fermentaţia lactică nu se caţi cu borhot umed de material plastic, darton de nutreţ în stare proaspă­ 1 Dintre asp
sumabililate şi o creştere poate declanşa şi silozul sfeclă asigură atît îmbu­ asfaltat sau baloţi de paie. tă, avînd în ambele ca­ ^ cent „cules
zuri o parte făină de cio-
a eficienţei în producţia a- nu este reuşit calitativ." nătăţirea însuşirilor fizice Un alt produs secundar călăi şi două părţi nutre­ i cele de Ia
nimaieior. însilozarea cocenilor cu ale cocenilor de porumb, al culturii porumbului îl ţul suculent într-un a- 1 drei şi Ru
şi
cit
ciocălăii,
Folosirea cocenilor de saramură, folosind 0,500-—2 lor de ridicarea gradului constituie, circa 20—25 care mestec omogen. ^ C.A.P.' şi .
şi
reprezintă
la
consumabilitate
porumb sub formă de kg sare, dizolvată în 15-30 digestibilitate. Pentru însi- sută din greutatea porum­ Dr. ing. EUGEN CERNELEA 1 la re sînt d
plantă întreagă nu este litri apă pentru 100 kg co­ iozare se face un amestec bului în ştiuleţi. Ciocălăii Direcţia generală judeţeană ' ordine şi i
indicată, procentul de fo­ ceni se face după urmă­ cit mai omogen de coceni de porumb, datorită con­ pentru agricultură • . / \ vinţă. (N.
losire în acest caz fiind de torul procedeu : şi borhot — o parte co- ţinutului ridicat în sub­ şi industrie alimentară