Page 92 - Drumul_socialismului_1977_10

Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 6216 ®

agendă electorală m agendă electorală pectivul tra;
Locul de muncă al acfivisfulul de s e m n a l un autobuz d<
pacitate. Mai
(Gh. I. Negrer
CINE POATE
partid — în mijlocul oamenilor DA RELAJII ? „SUFLE'
Adunare de desemnare a candidaţilor COMERŢ
In ziua de 29 august,
în trenul de persoane nr. Vitrina este
„Zi de zi, împreună cu Adunarea de desemnare prezenţi au desemnat pen­ Georgela Monaru, Elena I. 5501, care circulă pe dis­ modalităţile d
a candidaţilor pentru ale­ tru circumscripţia electora­ Ene (lucrătoare în, comerţ) tanţa Adjud—Ghimeş (ju­ a cumpărători
gerile dc deputaţi de la lă nr. 75, în vederea ale­ şi pe tovarăşa Maria Mo- deţul Bacău), între sta­ nitatea comt
minerii învingem greutăţile" 20 noiembrie, organizată, gerii unui deputat in Con­ canu, secretar adjunct la ţiile C.F.R, Salina şi Dof- vrea şi trebui
miercuri, la Casa de cul­ siliul popular al judeţului Comitetul orăşenesc Orăştie
tură din Orăştie, a fost o al P.C.R. teana, intr-un comparti­ cartea de vizi
— Tovarăşe Colda. sîn- nesc sarcinile de plan. autentică întilinire do lucru Hunedoara) pe . tovarăşa Manifestarea de la Orăş­ ment de clasa I, a fost teia. Vitrinele
teţi secretar de partid de Spun aceste lucruri ca să despre prezentul şi perspec­ Ana Herlea, secretar al tie a fost întregită de un abandonată o fetiţă nou- lor de pe str,
10 ani. aici la mina Lo- ştiţi că acţionăm pentru a tiva oraşului, dar şi o cal­ Comitetului judeţean de apreciat program artistic, născută. Cea care a a- pală din Orăş
nea. Ce aţi putea să ne întări răspunderea fiecă­ dă manifestare culturală. partid. în aceeaşi adunare, unde s-au întrecut. in cîn- bandonat-o, în etate de invită. Dimpc
spuneţi din această expe­ ruia la locul de muncă şi După ce participanţii au participanţii au desemnat tec şi vers taraful, soliştii 30-35 ani, 1,60-1,65 m tul de praf d-e
rienţă ? răspunderea pentru mersul dezbătut problemele gospo­ pentru circumscripţiile e- şi grupul vocal do la între­ ticoiele-reclami
— Mai iniii că munca treburilor in întreaga mină. dăreşti ale oraşului, după prinderea mecanică din lo­ înălţime, părul blond,
de partid este munca cu — Aici s-au născut, două ce au făcut propuneri care, lectorale nr. 8, 9 şi 10 pe calitate şi taraful şi briga­ tăiat scurt, de talie mij­ deamnă de fe
oamenii, ei sint mina vio, iniţiative de valoare, la materializate, vor d,uce la tovarăşele Elda Neido-ni, da artistică de la casa de locie, şi care a dispărut, să se abată
cum ar spune Sahia. Ca care personal aveţi o con­ noi înfăptuiri cdilitave, cei Maria Babeţi (casnice), cultură, gazdă a reuniunii. era îmbrăcată în panta­ Singura vitrint
activist al partidului e bi­ tribuţie considerabilă. Cu loni supraelastici maro, unităţilor corni
ne să ştii că intr-o unitate ce efecte se aplică ? jachetă tot maro şi avea aici — care ră
fiecare om îşi are locul — Cu rezultate foarte cu ea un copil de 4 ani. numirii de vitr
lui şi că de la fiecare tre­ bune, dar pe perioade, şi „Casa alegătorului" din Călan—un loc de informare
buie să ştii ce să ceri, incă negeneralizato. Avem Pină în prezent, această cea a magaz
cuci să-J tratezi. Am în­ mineri ea Ioan Cojocaru, persoană, mama, nu a jucării „Prichlr
văţat din viaţă că activi­ Marin Ciubăr, Dumitru a cetăţenilor, de activitate politico-educativă eficientă putut fi identificată. Cine cat, insă, că <
tatea de partid are pro­ Costinaş care se ocupă cu poate da relaţii este ru­ mul e atît de
funde implicaţii sociale. seriozitate de ortacii lor, gat să se adreseze orga­ cu greu străbi
Chiar pină Ia familie. Noi ii ajută să se califice, Aflată în clădirea Consi­ mării publicului). căminele de nefamilişti, o nelor de miliţie. (D. Co­ spre interiorul
explicăm oamenilor' că de să-şi rezolve problemele liului popular al oraşului La loc central e9te afişat şcoală cu 16 săli de clasă, jocaru).
producţia pe care o dăm si să devină mineri buni. Călan, ..Casa alegătorului" Apelul Frontului Unităţii 0 modernă casă de cultură, fi lucrător în
depinde bogăţia noastră In brigada lui Ciubăr au se prezintă in aceste zile pe Socialiste — mobilizatoare spaţii comerciale noi. 350 de seamnă a fi şi
din cămările de-acasă. Iar. crescut Cornel Ţîr, Nicolae măsura menirii sale. chemare adresată cetăţenilor locuri în oreşe şi grădiniţe. AUTOBUZ MIC (L. Lara).
la cămară cine umblă ? Băluţă şi alţii, care au pentru actuala campanie e- Graţie documentelor puse CIND E NEVOIE
,,Casa
alegă­
Vizitatorului,
Soţia, apoi copiii. De aco­ devenit şi ei buni şefi de torului" din Călan ii oferă leclorală. aici Ia dispoziţia cetăţenilor, DE MARE Şl INVERS... CHIAR DAC/
lo ştiu ei ce şi unde lu­ brigăzi sau de schimb. aceştia fac cunoştinţă şi cu EVAPO
Un' alt capitol al informa­
crează, cum ciştigă omul „Brigada de producţie şi o largă gamă informaţiona­ ticii prezente in incintă se viitorul oraşului : se vor Dimineaţa ia orele 6,30,
nostru. Şi. uite că. indi­ educaţie socialistă" se a- lă : programul pe etape al referă la dezvoltarea econo­ pe traseul gară Deva — C« ‘vŢlejul- i
elec­
campaniei
desfăşurării
rect. familiile iau contact firmă ca o bună şcoală. construi pină in 1980 incă
cu planul minei, cu modul La fel este şi cu „Diri- torale, buletin al vieţii poli­ mică, socială şi edilitar-gos- 1 500 dc apartamente, desfa­ Sîntandrei, cînd este cea fona efectuate
in care ni-1 îndeplinim, genţia muncitorească", tin­ tice internaţionale, colecţii podărească a oraşului, re­ cerile dc mărfuri vor creşte mai mare aglomeraţie Roşcani, s-a
cum lucrează brigăzile şi de se afirmă roiul mais­ de ziare şi reviste, volume zultatele obţinute pe linia de la 90 milioane lei în (numai la Tipografie între altele, o
traducerii în viaţă a politi­
cu multe altele. trului. Avem maiştri ca şi broşuri cuprinzind cele 1975 la 150 milioane lei în merg 32 de munci­ gestiune de 30
— Cum apreciaţi clima­ Traian Hinta. Ghiţă Po- mai recente cuvîntări ale se­ cii partidului de dezvoltare 1980, se vor crea peste 5000 tori), secţia transport a Deoarece Ion
tul de muncă in prezent la pe.scu. Constantin Bălaşa, cretarului general al partidu­ armonioasă şi multilaterală noi locuri de muncă.
mină ? Gheorghe David, Tiberiu lui nostru, tovarăşul Nicolae a Călanului, preocupările ac­ I.J.G.C.L. Deva a găsit de putut s-o justi
— Este din ce in ce mai Nicolau, Aron Vasiu şi Ceauş eseu, hărţi şi panouri tuale şi de perspectivă. Că- Aşadar, „Casa alegătorului" cuviinţă să programeze gumente conci
bun. Vreau să spun că, în alţii, care ţin o strinsă le­ cu numeroase date compa­ lanul se mîpdreşte astăzi — din Călan este un loc de un autobuz mic. N-am imputat cor
general, climatul este de­ gătură cu brigăzile şi le rative, televizor, ecran pen­ in afară de recunoscuta sa atracţie pentru cetăţeni, un­ zice nimic dacă n-ar a- produsului. Mc
pendent de modul în care ajută să-şi rezolve proble­ tru proiecţii. (Adăugăm ia forţă siderurgică — cu rea­ de pot să se informeze in le­ vea si altele. Are. Pen­ vaporarea şi c
se îndeplinesc sarcinile de mele. Dar nu toţi oamenii aceasta şi faptul că aici se lizarea în primii doi ani ai gătură cu alegerile, pot par­ tru că după orele 8, du­ cest gen nu
plan. Dc la o vreme tra­ din corpul tehnioo-ingine- asigură în permanenţă ser­ cincinalului .a peste 220 a- ticipa la o seamă de acţiuni ^ pă orele de vîrf, pe res- (T. N (T. Nicolau).
pă orele de vîrf, pe res-
versăm o perioadă mai rcsc înţeleg să fie şi con­ viciul îndrumării şi infor­ partamente, 300 locuri în poditico-educative interesante.
g rea . ducători politici. Sigur, e
— Nu trebuie oare jude­ mai uşor să sancţionezi, să
cat invers raportul între spui că dai afară pe unui
mersul producţiei şi cli­ sau pe altul de la mină
matul de muncă ? Adică, pentru cine ştie ce motiv
tocmai in momente de po­ decit să te ocupi dc 'el să
ticnire este mai necesar nu mai greşească. Dar aici
climatul de răspundere şi sint două lucruri esenţiale
angajare, nu ? de înţeles. Intii. că abate­
— Da, tocmai in acest rile unora de la disciplină na V
sens ne orientăm eforturi­ sint, dc multe ori. refle­ Marea, permanenta pent
le de o vreme. Discutăm xul muncii noastre de e-
mereu cu oamenii, le ce­ duonţie. Apoi. că mina nu
rem efort sporit pină l.a este o proprietate particu­
revenire. Şi, marea majo­ lară. unde să primeşti şi schimbul muncitoresc de ml
ritate a comuniştilor sub­ să dai afară după un plac
scriu prin fapte. Brigăzi particular. Toţi sintem e-
şi chiar sectoare întregi gnli şi trebuie să ne unim. Ştefan Tripşa, Aurel 8 — 1 944 tone oţel. Două muncii, orga
se află pe un drum bun. să ne autoeducăm pentru Stanciu, Ioan Miculic, Lu­ cuptoare vecine, două cifre. locul de mi
Rău este că nu toti cei a face fată sarcinilor. în cian Pane erau, cu ani în Ele vorbesc singure despre ză pentru a
investiţi cu răspunderi această sferă se regăsesc urmă, renumiţii meşteri în modul ctim se' munceşte nele faze ale
pun umărul cu, nădejde. şi meritele şi minusurile sudarea şi repararea vetre- la un cuptor şi la celălalt, elaborare. D
Avem 45 membri în comi­ muncii comitetului de lor la cald, la cuptoarele despre experienţa bună pe chipa lui (
tetul dc partid, 33 in co­ partid şi ale secretarului Siemens Martin de mare care o au cei de la 8 şi
mitetele pe sectoare, 114 său : trebuie să privim buş muncc
tovarăşi in birourile orga­ lucrurile asa cum sint ! capacitate de la O.S.M. 2, pe care o aplică pe toate îneît a eh
nizaţiilor de bază. condu­ Andrei Colda merge la din C.S. Hunedoara. Astăzi cele 3 schimburi — preci­ morţi. înain
cerile organizaţiilor de ma­ mină dis-de-diminoaţă şi doar maistrul principal za maistrul principal Şte­ ra şarja di
să. la care se mai adaugă se întoarce acasă seara, Ştefan Tripşa mai este în fan Tripşa, Erou al Mun­ „naşte" ceai
şefii de brigăzi, de sectoa­ uneori cu satisfacţia dato­ ’oţeiărie, dar a trecut. la cii Socialiste. Cînd ai 1 111 treţinerea c>
re, maiştrii, inginerii, teh­ riei împlinite, alteori în­ elaborare, la blocul 3 de tone oţel peste plan, cum vr .. ;:u! faz
nicienii. Fiecăruia i-ar re­ cărcat de gînduri şi de cuptoare. Ceilalţi trei s-au au echipele de oţelari' de încărcătura
veni 2—3 oameni. Cum ar sentimentul insuficienţei. pensionat. Nu înainte însă la cuptorul 7, nu se poate cuptor din t
fi ea în Ir-o . şcoală să ai Dar, vorba lui, miine mai
tot ia 2-3 elevi un peda­ bine deoît azi ; în fiecare de a creşte pameni în loc, spune că nu munceşti bi­ — Echipa
gog ? Mina are 40 do in­ zi să ajuţi oamenii o cu de a-i înarma cu experi­ ne, că n-ai o experienţă. Bucur cum
gineri şi subingineri şi tot ceva. enţa lor : Marin Găină, Dar cuptorul 8 demon- ajuns frunta
ajei si n-t 38 de brigăzi, din Ioan Cloşcă şi Vasile — Astăzi
care multe nu-şi îndepli­ CORNEL ARMEANU Termocentrala Mintia. Echi pa de reglaj a turbinelor, Boarnbă, deşi mult mai ti­ * în 7,05 ore.
condusă de maistrul Tiberiu Haiec, se menţine lună de lună neri, sint astăzi recunos­ A.B.C.-ul eticii oale pregăti'
printre fruntaşii în întrecerea socialistă. cuţi muncitori specialişti sooialiste — ceva mai d
Foto : VIRGIL ONOIU
în repararea şi întreţinerea munca procedez? (
vetrelor, au învăţat mese­ ca în aşa fc
Cultură ® ©duceţi© niel Sirbu, de la Şubre­ colaboratori. Ani în şir au de făcut,
„AMFITEATRUL ARTELOR" rie de ia Tripşa şi foştii lui pasionantă ţelar să ştii
da c(i.a „Tot înainte" Hune­
Reuniunea culturală „Am­ doara, scrisoarea prin care muncit împreună cu ei, li creatoare Gîndesc cai
fiteatrul artelor", intrată in ne . fac cunoscute faptele s-a arătat pe viu cum tre­ le pot scurt
manifestările de prestigiu magnetismului“. Discuţiile meritorii ale colegiilor lor buie suflat oţelul care ră- slrează că se poate şi mai aprovizionez
ale Casei de cultură din asupra lucrării, desfăşura­ „Spre de la Şcoala generală nr. mîne pe vatra încinsă, cu bine. Cum însă la noi se torul cu to;
Deva. a avut, ieri seară, te in prezenţa autorului, tendinţe de a se infiltra, munceşte fără secrete, în­ toare — ex
printre scriitorii, poeţii şi s-au bucurat de audienţa 10 din localitate. Ei au cum trebuie „vindecată" văţăm necontenit unii de firesc prim-
artiştii plastici locali, oas­ comunism participat la curăţirea zo­ repede şi bine o asemenea la alţii, ceea ce-i bun în Bucur, de
peţi din ţară : colaboratori publicului cititor. nelor verzi din microraio- muncă, înaintai, prinde re­
ai Editurii „Dacia" din nul VI, unde cei mai har­ rană în vatră, pentru a nu — Cum s
Cluj-Napoca. invitaţi ai UNIVERSITĂŢILE păşim nici s-au dovedii pionierii se ajunge la perforare. pede teren, este îmbrăţişat perienţa bu
Centrului de librării Deva — CULTURAL-ŞTIINŢIFICE din detaşamentele claselor Gheorghe Beder, Marian de toţi. în cei -29 de ani la noi ? Si
printre care Vasile Vancea, .a VÎI-a A şi B şi a Vl-a Axente, Teodor Cara- pe care i-am muncit în o- unii de la
Eugen Zehan, George Em. LA PRIMELE TEME cutezători 11 C. Colegii din detaşamen­ manlis, Augustin Maier, ţelărie n-a.ş putea spune exemple :
Marica, Leonida Neamţu, alţi renumiţi prim-topilori, la cîţi tineri le-am pus în Teodor Fiţi
lonn Todoran. Mircea Cri- Cele ÎS cursuri ale Uni­ tul clasei a IlI-a A. de la despre ale căror fapte de mină meseria. Oţelari ca
şan şi Şerban Polverejan. vers it ăţii cu Rural-şt iinţifice Şcoala generală nr. 9, şi-au muncă se scria la modul Victor Petroiescu, Cornel cediu. Cine
Reuniunea — cea de a ® Educaţia prin şi pen­ înfrumuseţat olasa şi curtea Raţiu, Ioan Crişan, cu ca­ că ? Am z
treia dc la constituirea din Orăştie şi-au susţinut tru muncă a găsit in rîn- şcolii, iar cei din Peştişu elogios cu ani în urmă, au re am lucrat o vreme îm­ cu Ioan Bi
„Amfiteatrului artelor“ — primele terne din progra­ dul purtătorilor cravatelor Marc au fost alături die predat şi ei ştafeta mun­ năr oţelar
s-a bucurat de un cald mul noului an şcolar. De o roşii cu tricolor dc la Şcoa­ părinţii lor pe „Şantierul cii, au ieşit la pensie. preună, sînt astăzi cu toţii După scurt
succes. largă audienţă şi partici­ la generală nr. 1 din Lu- hărniciei" de la cooperati­ Locurile la cîrma condu­ maiştri principali ca şi mi­ uimit pe t
pare se bucură cele 5 cerii marilor cuptoare cu ne. Şi mai am exemple. cum munci
MASĂ ROTUNDĂ cursuri cu caracter practic- peni un larg ecou. Peste va agricolă de şi producţie, foc nestins le-aif fost lua­ Cu 20 de ani în urmă de tele ce le-
sortarea
la
recoltarea
. / apticativ. unde frecvenţa 600 de pionieri şi elevi do te de tineri oţelari crescuţi pildă noi făceam o repa­ menea s-a
Ieri. Muzeul judeţean este lăudabilă, ca şi lecţiile la această şcoală s-au în­ cartofilor de pc 2 lui. © „în de ei, în echipele pe care raţie de vatră la cald în a plecat i
din Deva a găzduit o ma­ dealtfel. scris la activitatea cercu­ ospeţie" este o acţiune deo­ le-au condus ani în şir. peste 20 de ore, nu era o
să rotundă cu tema : „Stu­ rilor aplicative (30 la nu­ sebit de îndrăgită dc pio­ Gheorghe Bărbuş, Cornel tehnologie pusă la punct. noscutul pi
dii de istoria şi sociologia CONCURS măr), înfiinţate de 1a în­ nieri, in cadrul -căreia se Bucur, Cornel Rusu, Con­ Din 1955 pînă în 1963 am Baştea. L-a
culturii româneşti din ceputul anului de învăţă- leagă prietenii, se fac lucrat cu colaboratorii mei rul Ioan F
Transilvania secolului al mirnt. Prin ce au atras co­ schimburi de experienţă stantin Dragomir, Teodor lo/Ail. Nici
XIX-lea“, realizată cu con­ Casa de cultură a sin­ privind munca de organi­ Fi ţii, Ioan Popovici, Iorda- să punem la punct o ase­ simţit lipsi
cursul dr. docent G. E. Ma­ dicalelor din Petroşani a piii ? înseşi prin denumiri­ zaţie, se cunosc obiceiuri­ che Barbu, Ariton Bucur, menea tehnologie. Am gă­ arăta mais
rica. întrunirea a fost în­ găzduit recent faza muni­ le cercurilor : „Eprubeta", le locale, se învaţă noi Nicolae Deac, Gheorghe sit-o, am generalizat-o. A- troiescu, se
tregită şi de dezbaterile pe cipală a concursului orga­ „Pitagora", ,,Lir.a“, „Terra", cântece şi jocuri. De o a- Ghimpu, Mircea Duduială, cum o reparaţie la cald a tului de p;
marginea lucrării lui Divin nizat pe probleme ale pro­ „Sanitarii pricepuţi", „Micii somenea acţiune s-au bucu­ Nicolae Muntea — sînt vetrei cuptorului durează ...Secţia
Maior : „Transilvania şi tecţiei muncii in minerit. rat pionierii de . la Şcoala.' prim-topitori în locul lor, în medie o oră. de ia în
războiul pentru indepen­ Da întrecerea organizată gazetari", „Micii miliţieni" generală din Baniţa, care procesul de plămădire a o- — Ce face, cum lucrea­ peste plan
denţa României“. de Consiliul municipal al etc. Şi fiecare denumire au avut în ospetie pe co­ ţelului nu conteneşte, ba ză o echipă de oţelari 30 000 tone
Tot ieri, la Institutul dc sindicatelor din Petroşani, răspunde, cu fidelitate, pro­ legii lor de la Şcoala ge­ se produce oţel tot măi fruntaşă ? — îl întrebăm în acelaşi
cercetări şi proiectări mi­ concurenţii au făcut dova­ filului cercului. O „Munca nerală nr. 7 din Petroşani, mult şi mai de calitate. pe maistrul principal Ioan
niere din Deva a fost pre­ da unei bune pregătiri în — datorie de onoare" — întilnire aureolată de ma­ Crişan, de la blocul 1 de pornit în
zentată cartea lui M. Cri- domeniu, dar şi in ce pri­ aşa şi-au intitulat pionie­ — De la începutul lunii chemarea '
şan : „Teoria cuantică a veşte cultura generală. rii Ana Călugăriţă şi Da­ nifestări artistice cu pro­ octombrie pînă azi . cupto­ cuptoare. în primul rînd res­ muncă pe
fund caracter educativ.
rul 7 a elaborat suplimen­
—
tar 1 111 tone, iar cuptorul pectă întocmai disciplina i