Page 93 - Drumul_socialismului_1977_10
P. 93
^ERI, 28 OCTOMBRIE 1977 f ag. 3
circulă
ire ca- Acţiune de
t goL. Membri
presă a
ziarului nostru cooperatori
' \
i din J fruntaşi care au
tragere \
pr<fr u- t 1
ă, se / „Experienţa Sârbi *—o dovada concretă a eficienţei contribuit ta
j fie \
aces- t
jazine- J măsurilor chibzuite şi realizate în colectiv continua
princi- j
u prea t
■ Stra- ’ dezvoltare
pt? ar- 1 Cooperativa agricolă de producţie din detul nostru. La sfîrşitul acestui an, coope- Gospodărim cu maximă
u în- l, %A satul Sîrbi, comuna Hia, a luat fiinţă în rativa va deveni rentabilă, veniturile de-
catarul ? anul 1960. LA ÎNFIINŢARE UNITATEA păşind simţitor cheltuielile. grijă pământul a unităţi lor
drum. *
1 şirul ^ AVEA : Pentru generalizarea experienţei CAP.
• 500 ha teren din care 290 ha arabil ; Sîrbi, precum şi a altor cooperative agri- feţei arabile, trecînd la a-
e de i O condiţie decisivă în re
de de- * • 102 bovine ; coie din judeţ, în redresarea economico- dresarea economieo-financia- ceastă categorie 7 ha dc la
— este \ ® 251 ovine ; financiară, în scopul sprijinirii tuturor coo ră a C.A.P. este gospodări folosinţe inferioare. Mai a-
vem alte 7 ha care sint îm
rea cu maximă chibzuinţă a
i de i • avuţia obştească — 279 000 lei ; perativelor mai slab dezvoltate ca să de tuturor suprafeţelor de pă pădurite şi nefolosite in
I". Pă vină intr-un timp scurt rentabile, redacţia mânt. Această problemă este prezent,' pe care în anii ur
li gea- i © venituri băneşti — 64 000 lei ; ziarului „Drumul socialismului", împreună deosebit de acută şi mereu mători le vom introduce î.n
it incit J © valoarea normei conventionole — cu Direcţia generală judeţeană pentru a- actuală pentru unitatea circuitul arabil. Do aseme
>rivirea i 15,10 lei. gricultură şi industrie alimentară şi Uniunea noastră. Faptul că am ajuns nea. pe 166 ha pajişti na
nei. A i nIN ACEST AN, C.A.P. SIRBI DEŢINE; judeţeană a C.A.P., iniţiază „Acţiunea să sporim producţiile medii turale au fost efectuate lu
crări in complex — de de
erţ în- 1 • 750 ha din care 385 ha afabil ; R". în cadrul acestei acţiuni ne propunem de grîu şi porumb la peste frişare şi fertilizare — de
2 200 şi, respectiv, 2 600 kg
lodar ! ^ , . ... popularizarea metodelor folosite şi măsu- boabe la hectar — ceea ce către formaţia de lucru con
® 400 bovine, din care 210 vaci şi ju- ;| cjp)îcate în vederea utilizării cu efi- practic înseamnă o dublare stituită în acest segp.
or
r
\ ninci ' cienţă ridicată a fondului funciar, creşterii a producţiei în ultimii ani „Noutăţile" în tehnologia
O FI \ O 620 capete ovine ; ponderii zootehniei în structura producţiei (deşi sîntem încadraţi în ca culturilor constau in pregă
ă
© avuţia obştească — peste 6 milioane şi a veniturilor, sporirii producţiei agricoie tegoria a V-a de fertilitate), tirea grădinăreşte discuiri patului
germinativ
re
prin
| j ' marfă, gospodăririi chibzuite a fondurilor — nu . este întâmplător şi petate, alegerea soiurilor
e ;
nici nu constituie un secret.
• veniturile băneşti - 2,6 milioane lei ; băneşti, reducerii cheltuielilor materiale, Pentru combaterea eroziu celor mai productive, prin
C.A.P. i ,, . dezvoltam avuţiei obşteşti şi ridicam nive- nii solului, pe terenurile în verificare pe loturile de
statat, 1 © Valoarea normei convenţionale lulul retribuţiei membrilor cooperatori. In pantă executăm arăturile monstrative.
5 în ) ^ pagina de faţă, publicăm „Experienţa numai pe direcţia curbelor Retribuirea muncii coope AURELIA FUSA
ţuică, ţ Din datele prezentate rezultă că Sîrbi" in organizarea şi conducerea activi- de nivel. Totodată, ne-arn ratorilor după eforturile de cultura mare
nu a i C.A.P. Sîrbi este o unitate de. mărime me- tăţii C.A.P., în sporirea producţiei vegeta- orientat ca pe asemenea te puse, rezultatele obţinute şi
angajarea culturilor în acord
:u ar- 1 die, avînd condiţii asemănătoare cu nu- le şi animaliere, în gospodărirea cu efi- renuri să cultivăm cu prio global cu mecanizatorii re
ritate
plante
furajere
perene
s-a ţ meroase aite cooperative agricole din ju- cienţă a fondurilor băneşti. (ghizdei şi trifoi). prezintă, de asemenea, un
oarea l O preocupare aparte am important stimulent în spo
cu e- avut pentru înlăturarea ex rirea producţiei la hectar.
de a- ţ Adunarea generală decide cesului de umiditate. în a- Depăşind producţiile plani
:inut". 1 nul 1974 am început lucră ficate in cadrul formaţiilor
rile de desecare, executând de lucru din care fac parte,
mecanic şi cu forţe manua cooperatorii Laurean Alba,
1 şi înfăptuieşte lungime de 11 km, afectînd ţa, Eleonora G'roza, Augus-
Eva Nistor, Minodora Han
canale
în
le
de
desecare
în acest scop 80 de ha. Un tin Petrescu, Jenica Fusa şi
rol hotărâtor asupra spori alţii au beneficiat dc însem
îndeplini.ndu-şi cu întrea ţia culturilor agricole, am Şantierului nr. 2 al Trustu rii recoltei (creşterea medie nate cantităţi de produse
ga răspundere, în spiritul repartizat pe mai mulţi ani lui de ionsti'iucţn Deva. a recoltei este de peste 20 (porumb), drept retribuţie
democraţiei cooperatiste, ro terenul şi mijloacele de Fireşte, noi nu am epui la sută) l-au avut lucrările suplimentară. Merită laude,
lul de for suprem de con producţie pe formaţii stabile zat toate rezervele de spo de alinare adîncă. Pînă a- de asemenea, mecanizatorii
ducere al cooperativei agri de cooperatori, brigada fiind rire a producţiei agricole. cum acţiunea s-a realizat pe Viorel Crişan, V.iorel Todea
cole, adunarea generală a veriga de bază’ în organiza Acţionând cu fermitate pen 45 de ha şi o vom extinde şi Aron Lazăr, în frunte cu
ţăranilor cooperatori din sa rea muncii. Au fost, de ase tru înfăptuirea obiectivelor pe încă 30 de ha. Deoarece şeful formaţiei S.M.A., Ro
tul Sîrbi hotărăşte asupra menea, iniţiate măsuri pen stabilite de Congresul al avem 60 de ha cu aciditate man Olaru.
întregii activităţi economice, tru dezvoltarea sectorului Xl-lea al partidului şi de ridicată, aim prevăzut ca în
financiare şi organizatorice zootehnic şi asigurarea din Congresul ţărănimii, a sar anul viitor să aplicăm a- TEODOR SOLOMON
a unităţii noastre. Obiecti producţie proprie a necesa cinilor desprinse din cuvîn- mendamente calcaroase pe inginer şef a! C.A.P. Sîrbi TRAIAN AURA
vul principal, căruia îi sî-nt rului de furaje, punînd ac tările secretarului general suprafaţa respectivă. îngrijitor mulgător
subordonate toate eforturile centul pe ridicarea produc al partidului, tovarăşul v
să bine îl reprezintă — aşa cum a ţiei pajiştilor naturale. Toţi Nieolae Ceauşescu, la şedin Deosebită ” atenţie acordăm
acţionea- indicat secretarul general al cooperatorii înţeleg faptul ţele de lucru de la C.C. al ridicării fertilităţii solului. Cum asigurăm
Administrarea
îngrăşăminte
ipune u- partidului, tovarăşul Nieolae că izvorul bunăstării îl con P.C.R. din septembrie a.e., lor organice şi chimice se
esului de Ceauşescu, la şedinţa de lu stituie sporirea producţiei şi- la „Ziua recoltei", ne vom face după cartarea agrochi- excedentul !a
mplu, e- cru de la C.C. al P.C.R. din agricole şi a avuţiei obşteşti. mobiliza toate forţele astfel mică. Pe lingă folosirea in
?he Băr- 27 februarie 1976 —• intensi De aceea, s-a instaurat un incit să punem mai deplin tegrală şi aplicarea îngrăşă venituri
î aşa fel ficarea efortului propriu climat ferm de ordine şi în valoare întreg potenţialul mintelor organice pe 70 de
uman şi material al unită
timpii pentru creşterea producţiei disciplină, lucrările agricole ţii noastre. ha, cu prioritate la cartofi Sectorul contabil din uni
a elabo- şi ridicarea din a punct de simt efectuate la timp şi de şi porumb, am. fertilizat cu tatea noastră se preocupă
economic
unităţii,
vedere
3tor se valoriftcînd la maximum re calitate de către fiecare for VALERIA ALEXE îngrăşăminte chimice întrea îndeaproape de gospodărirea
gă suprafaţă arabilă şi' 100
Face în- sursele materiale şi umane maţie de cooperatori.- secretarul ha pajişti' naturale.' judicioasă a fondurilor bă
ilui spre de care dispunem. In cursul anului analizăm organizaţiei de partid 'în cadrul-’lucrărilor de îm neşti, de oglindirea reală şi
af:\ -'i 3, După cum se ştie, în atri desfăşurarea lucrărilor agri MIRON MUNTEANU bunătăţiri funciare am ur oportună a proceselor eco
v
adusă la buţiile adunării generale in cole, îndeplinirea obligaţii preşedintele C.A.P. Sîrbi mărit şi extinderea supra- nomice ce au loc în C.A.P.
tră dezbaterea şi aprobarea lor contractuale şi rezultate Periodic, aşa cum a stabi
le financiare, intervenind cu
Ariton planului de dezvoltare in măsuri corespunzătoare pen lit adunarea activului Comi
partid
de
tetului
judeţean
tză de a perspectivă 'şi a planului a- tru înlăturarea eventualelor în zootehnie — indicat orii din ianuarie a.c., consiliul
oţelărie ? nual de producţie şi finan neajunsuri. de conducere analizează si
investiţiilor
stabilirea
ciar,
dat şarja din fonduri proprii şi credi Organizaţia de partid, care tuaţia eco nom ico-f i nane iară
am avut te, precum şi a modului de cuprinde peste 70 de comu îndepliniţi ireproşabil a C.A.P., intervenind opera
) dădeam repartizare a producţiei şi nişti, şi consiliul de condu tiv pentru a înlătura orice
e. Cum veniturilor C.A.P. Aceste o- cere dezbat de fiecare dată Ferma zootehnică asigură de furaje la toate sortimen fenomene de risipă. orice
sez mun- biective constituie subiectul problemele majore cu care aproape 50 la sută din pro tele. Avem strinse şi depo cheltuială neeconomicoasă.
Măsurile
iecare o- unor ample şi temeinice a- se confruntă unitatea. Ase ducţia globală şi veniturile zitate 320 tone fibroase. favorabil in luate se reflectă
pînă
depăşirea
;t ce are nalize cu întreaga masă de menea analize, urmate de băneşti ale unităţii. Sarci 1 050 tone suculente şi 556 acum cu peste' 750 000. lei a
şi cînd. cooperatori, deoarece tot ei măsuri concrete, au fost fă nile ce ne revin din pro tone grosiere, excedentul planului de venituri pe a-
e anume sint cei care înfăptuiesc de cute în acest an asupra ac gramul judeţean de dezvol însumînd peste 200 tone nu cost an.
de
pro
tivităţii
sectorului
In
ciziile ce le adoptă. Coope
animale
iprapune, ratorii Ghcorghe Pop, Aron ducţie vegetală, fermei zoo tare a zootehniei le înfăp treţuri. folosim, hrana asemenea, Reducerea cheltuielilor se
lor
de
imp cu.p- Pe trese, fyron Işler, Iosif tehnice, realizării contrac tuim cu succes. Edificatoa ciocălăii şi dejecţiile de pa urmăreşte pe fiecare cultu
e trebui- Tirsa, Andronic Popa şi alţi telor, situaţiei financiare şi re sint cîteva cifre. Planul săre, substituind astfel în ră şi specie dc animale.
anual la efectivele de bo
la modul cooperatori fruntaşi vin de altele. vine este depăşit cu 50 de semnate cantităţi dc alte fu Spre exemplu, cheltuielile
pe tona de produs la grîu
ul Ariton fiecare dată cu propuneri în acţiunea de redresare capete, matca este realizată, raje. se situează sub costul pla
ptorul 5. menite să contribuie la îm economică sîntem sprijiniţi iar la ovine avem o depă Animalele sint îngrijite nificat cu peste 400 lei, iar
continuă
a
acti
imite ex bunătăţirea şconomico-financiare concret şi de către comite şire de 75 capete. Sporirea numai de cooperatori local la porumb cheltuielile sint
nici, toţi avînd cîte 10—12
vităţii
il muncă tul comunal de partid îlia efectivelor se face numai ani vechime în această me mult mai reduse, deoarece
(de activitatea unităţii noas
pe seama prăsilei ■ proprii.
învăţînd a C.A.P. Valorificând propu tre răspunde chiar secreta Indicele de natalitate la bo serie, iar retribuirea îngri transportul produselor —
ată două nerile făcute, au fost între la rul comitetului comunal de vine este de 78 la sută, iar jitorilor se face după pro ştiuleţi şi coceni — se face
de
de către cooperatori in ca
prinse
acţiuni
masă
-topitorul lucrările de îmbunătăţiri partid, tovarăşul Teodor ia specia ovine am obţinut ducţia de lapte şi viţeii ob drul acordului global.
în con- funciare, am redus la mini Vasiu). De asemenea, un a- in plus 110 miei datorită ţinuţi, precum şi după spo Depăşirea veniturilor pla
Inlocuias- mum posibil consumul de jutor preţios primim şi din fătărilor duble. rul de creştere în greutate. nificate ne-a permis să o-
încercăm norme, fără a dăuna însă partea unităţilor patronatoa- în acţiunea de ameliorare Pentru fiecare litru de lapte no.răm în bune condiţiuni
J, un tî- producţiei agricole, s-a îm re, respectiv a întreprinderii a efectivelor punem accen obţinut, retribuţia este de datoriile scadente în acest
D,64 lei, iar pentru un viţel
hipa lui. bunătăţit structura şi ^rota de industrializare a cărnii şi tul pe înlocuirea bovinelor se acordă cîte 228 lei. an — peste 500 000 lei — ANDRONIC FARCAŞ
din rasa Pintzgau (care re
puţind ca la sfîrşitul anului
ie ne-a prezintă circa 35 la sută) cu îngrijitorul de animale să asigurăm un disponibil îngrijitor mulgător
n felul exemplare din rasa Bălţată Traian Alba, spre exemplu, în cont de circa 200 000 lei.
rezulta- românească. La ovine urmă are planificat ca d'c la lotul Totodată, menţionăm că re
lut. Ase- rim ţigaizarea. de 17 animale pe care le tribuirea muncii este făcută
ilat cînd Pentru a obţine randa îngrijeşte să obţină 16 500 1 la zi în toate sectoarele de
ediu cu- mente ridicate, ne-am orien lapte marfă şi 13 vitei. El a producţie ale C.A.P.
tor Ioan tat să asigurăm o structu realizat mai mult de 19 500 Experienţa acestui an ne
1 lapte şi a obţinut 11 vi
pe tînă- ră de vîrstă corespunzătoa tei. La rîndu] său, Andro dovedeşte că dispunem real
re la bovine.
să-i ţină Urmărind- valorificarea cât nic Fărcaş a obţinut 17 200 mente de condiţii pentru a
îmbunătăţi în continuare ac
1 nii\ s-a mai deplină a potenţialului 1 ■ lapte şi 12 viţei faţă de tivitatea economico-fi nan cla
astea — productiv al animalelor, am 16 500 1 şi, respectiv. 13 vi ră a cooperativei agricole.
ctor Pe- ajuns să obţinem pină acum ţei planificaţi, iar Laurean Cunoscind însemnătatea pe
! comite- o producţie marfă de lapte Fusa 16 800 1 lapte şi 14 vi care o prezintă creşterea
ţei, cu .800 1 lapte şi un vi
n secţie. de . peste 1 500 hl, depăşind ţel mai mult decît sarcina fondului de dezvoltare al
2 a dat prevederile planului anual planificată. Realizări asemă C.A.P., în acest an am alo
cu mai mult dc 10 000 1. Pi
'anului nă la sfîrşitul anului vom nătoare au dobândit şi Jeni- cat peste 18 la sută din pro
ine de suplimenta cu cel puţin ca Doda, Catiţa Manea şi ducţia netă la fondul amin
condi
asigurăm
Astfel,
tit.
>i merge 30 000 1 lapte fondul de stat. alţii. Datorită acestor rezul ţii pentru sporirea continuă
e aici a Producţia de lapte marfă tate, in medie ciştigul unui a avuţiei obşteşti, a pro
rînduri pe cap de vtacă va depăşi îngrijitor este de 1 700—2 600 ducţiei agricole şi a venitu
cere în 1000 1. Simt asigurate con lei lunar. rilor membrilor cooperatori.
ît. diţii ca şi la carne să li
vrăm in plus 8 tone. Medic veterinar VALENTIN DANC VIORICA ROZA *
Noi asigurăm din produc IUSTIN GLODEANU, contabil sef îngrijitoare tineret bovin
IEGREA Furajele sint depozitate cu deosebită atenţie. ţie proprie întreg necesarul şeful fermei zootehnice al C.A.P. Sîrbi
