Page 1 - Drumul_socialismului_1977_11
P. 1
Proletari din foafe fările, unlfl-vă !
ANUL XXIX
NR. «219
marţi,
1 NOIEMBRIE
1977
4 pagini — 30 ban!
IN SPIRITUL CUVlNTAKII TOVARĂŞULUI '
!M îNTIMPiNAREA
NICOLAE CEAUŞESCU, LA PLENARA €.€. tara noastră
•CONFERINŢEI
AL P.C.R. .din 26—27 OCTOMBRIE NAŢIONALE
v\ ......
In fiecare -colectiv, în conştiinţa A PARTIDULUI
Si A ALEGERILOR
fiecărui om al muncii DE LA Convorbiri între preşedinţii Ceremonia plecării
20 NOIEMBRIE Nicolae Ceauşescu şi preşedintelui
O concepţie nouă, radical PRODUCŢIE RECORD Republicii
Intre schimburile de fi 1 Mohammed Anwar El Sadaf Arabe Egipt
schimbata, despre rfisatori de la .secţia lami- • Duminică dimineaţă au largă a colaborării dintre Vizita de prietenie în
ruoritl de 800 mm, din C.S.
Hunedoara, se desfăşoară avut loc, la Sinaia, con România şi Egipt contri treprinsă în tara noastră,
o permanentă întrecere vorbiri între preşedintele buie la progresul economii
dezvoltarea economică pentru întâietate în mun Republicii Socialiste Româ lor naţionale ale celor do Republicii Socialiste Româ
.preşedintelui
la
invitaţia
că în întîmpinarea Confe
rinţei Naţionale a partidu nia, Nicolae Ceauşescu, şi uă ţâri, corespunde intere- nia, tovarăşul Nicolae
Programul suplimentar de noastre economice, condiţia lui -şi ,a .alegerilor de la 20 preşedintele Republicii A- seior.şi aspiraţiilor poporu Ceauşescu, (de preşedintele
dezvoltare a economiei na primordială -pentru atingerea rabe Egipt, Mohammed lui român -şi ,poporului e-
ţionale în cincinalul 19.76— (unui -venit naţional .global şi noiembrie. Astfel, finisato- Anwar El Sadat. giptean, cauzei păcii şi Republicii Arabe Egipt,
rii din schimbul condus
198Q, .aprobat de recenta ple >pe cap de locuitor sporit. de tovarăşul 'Ştefan Po- Cei doi şefi de stat, con- cooperării internaţionale. Mohammed Anwar El Sa
nară a C..C. al P.C.R., .re Examinînd, sub acest aspect, pescu, au înscris un fru- tinuînd dialogul fructuos Im cursul convorbi dat, a luat sfârşit luni la
prezintă un program de în realităţile din judeţul nos.tru, mos -record în muncă : ei purtat în ultimii ani la amiază dud înaltul oaspe
florire şi mai rapidă a pa .care are un mare volum de au finisat într-un singur rilor., preşedinţii Nioolae te a părăsit capitala.
triei, de realizare a unui fonduri ‘fixe, se impun .pre schimb 5G8 -tone laminate. Bucuneş.ti -şi Cairo, au a- Ceauşescu şi Mohammed La .pleoarea din Sinaia,
progres şi mai accelerat pe ocupări deosebite pentr-u a- Este (recordul de produc naliza.t stadiul actual al re Anwar El Sadat au pro unde au avut loc convor
drumul spre care aspiră în tingersa parametrilor proiec ţie al secţiei di-n ultima laţiilor româno-egiptene, cedat, de asemenea, la un
tregul popor — de (bunăsta taţi la producţia de ciment, perioadă. precum şi posibilităţile ex schimb de vederi asupra birile la nivel înalt -ro-
re şi înaltă civilizaţie mate încălţăminte, fire artificiali^, tinderii lor în viitor. principalelor probleme in mâno-egiptene, preşedinţii
rială şi .spirituală. la complexele moderne, dih ÎN C.A.P. S-A REALIZAT P r e ş e d i n ţ i i Nicolae ternaţionale, un loc impor Nicolae Ceauşescu şi Mo
„Adoptarea programului dotarea minelor din Valea Ceauşescu şi Mohammed hammed Anwar El Sadat
suplimentar — sublinia se Jiului, ca fiecare maşină şi RLAN.UL ANUAL tant ocupîndu-1 examina au fost salutaţi de Ion
cretarul general al partidu agregat să fie utilizat cu LA PRODUCŢIA DE LAPTE Anwar El Sadat au consta rea situaţiei actuale din Oircei, preşedintele Consi
lui,- tovarăşul NICOLAE randamente -maxime. MARFĂ Şi LA EFECTIVE tat cu satisfacţie că între Orientul Mijlociu. liului popular judeţean
CEAUŞESCU — cerc o Secretarul -general al parti Preocupindu-se cu răs România şi Egipt se dez Cei doi preşedinţi au re Prahova, de Constantin
schimbare radicală a con dului subliniază .din nou pundere de înfăptuirea voltă cu succes raporturi levat mutaţiile pozitive pe
cepţiei despre dezvoltarea e- uieceaitatea creşterii mai ac- sarcinilor cuprinse în pro de prietenie şi strînsă co plan mondial, în favoarea Neagu, primarul oraşului
conomică, .puninflu şe un ac icentuate a productivităţii gramul judeţean de dez laborare, pe diverse pla forţelor păcii şi progresu Sinaia, de alţi. reprezen
cent mai mame ,pe calitate, muncii. Au fost stabilite voltare a zootehniei, coo nuri, în spiritul Declaraţiei lui, -şi au reafirmat voinţa tanţi ai organelor locale
pc eficienţă eaonomică, pe programe de creştere .supli perativele agricole din ju solemne comune, al acor de stat. Coloana oficiala
creşterea productivităţii mun mentară în acest an a pro deţul nostru au înregistrat României şi Egiptului de escortată de motociclişti,
cii — astfel ca revoluţia ductivităţii muncii, pe care rezultate de prestigiu, con durilor .şi .înţelegerilor sta a acţiona în continuare s-a îndreptat spre .aero
tehnico-ştiinţifică ..de care majoritatea întreprinderilor cretizate în realizarea pre bilite la nivel înalt, care pentru statornicirea unor portul Otopeni, -iinn.de a a-
vorbim, să .mi rămînă doar ■din judeţ le traduc în viaţă, vederilor planului anual au avut şi au un rol de noi relaţii între state, ba-,
;
0 lozincă; Acestea trebuie, să jJftT altele,..încă -nvţ.-.. Fiaţţaso la producţia de lapte mar terminant în întărirea con zate pe deplină egalitate în vut loc ceremonia plecării.
se materializeze îh inl>ed;;v "eoloctiv,-fiecare osi af îasu- fă şi în depăşirea efecti tinuă â conlucrării dintre drepturi, respectul indepen Aerogara este împodobi
activitate economică, doter- -cii să. înţeleagă, .să-:: fie velor do bovine şi ovine ţările şi popoarele noastre. denţei şi suveranităţii na tă sărbătoreşte. Pe frontis
minînd inclusiv o revoluţie .foarte ’ clar că majorările planificate pe ariul 1977. Totodată, cei cloi şefi de ţionale, neamestecul în tre piciul Salonului oficial se
în conştiinţa oamenilor, a • Faţă de aceeaşi perioadă aflau portretele preşedinţi
cadrelor noastre, a tuturor substanţiale ale retribuţiei a anului trecut s-au livrat stat au apreciat că există burile interne şi avanta lor Nicolae Ceauşescu şi
oamenilor muncii". în aceste tarifare trebuie acoperite cu la fondul de stat mai mult condiţii pentru amplifica- • jul reciproc, pentru in
puţine- cuvinte -este sinteti produs, că . ele vor determi cu 29 200 hl lapte, iar pină rea' şi aprofundarea rela staurarea unei noi ordini Mohammed Anwar El Sa
zată în mod strălucit şi pro na creşterea prevăzută a ve la sfinţitul anului se vor ţiilor bilaterale, pe tărîm economice şi politice in dat, încadrate de drapele
fund întreaga strategie revo niturilor reale ale persona livră suplimentar " peste politic, economic, tehnico- ternaţionale, pentru împli le celor două ţări.
luţionară a creşterii econo lului muncitor numai -în mă 18 000 hl. •ştiinţific, cultural şi au ex nirea năzuinţelor popoa La sosirea pe aeropor
mice — accentuarea tot mai sura în care se va realiza O contribuţie substanţi primat hotărîrea de a iden relor la o existenţă liberă, tul .Otopeni, mii de bucu-
puternică a laturilor calita un spor corespunzător de ală la obţinerea succesului reşteni salută cu stimă şi
tive şi de eficienţă, aşa după producţie şi productivitate a de prestigiu amintit şi-au tifica noi sfere şi modali pentru întărirea păcii, se .simpatie .pe .şefii de stat
cum .se prevede în Progra- muncii. adus-o cooperativele agri tăţi concrete de cooperare curităţii şi colaborării în .ai celor două ţări.
■ j 1 .partidului. .Concepţia nouă, revoluţio cole din Silvaş, Pui, Iiia, reciproc avantajoasă. S-a
Problema ..centrală care se nară, asupra creşterii econo- Şoimuş, Pricaz, Vaidei, -subliniat că promovarea (Continuare în pag. a 4-a) Ceremonia, plecării în
pune în această nouă con .mice — care nu este o Bcriu şi altele. ! cepe cu prezentarea ono
cepţie .economică este. ăj/f a .simplă chestiune • de teorie Dejun oferii de preşedintele rului de către o gardă mi
asigura o maximă fructifica eaonomică, ci trebuie să pă litară. .Sînt intonate imnu
re — pe baza -folosirii inten trundă şi să se sedimenteze Republicii Socialiste România în onoarea rile .de stat ale Egiptului-
sive a (Capacităţilor de pro în conştiinţa fiecărui om al ÎN INTERIORUL ZIARULUI .şi României.
ducţie — a marilor fonduri muncii, ca" .proprietar şi P r e ş e d i n ţ i i Nicolae
fixe de care dispune econo producător — vizează acor Imnul de Stat al Republi preşedintelui Republicii Arabe Egipt Ceauşescu şi Mohammed
mia noastră. Pină în 1980- - darea unei atenţii cu totul cii Socialiste România şi Preşedintele Republicii
trebuie .să ajungem Ia o pro deosebite, mult mai deosebi Legea privind normele de în timpul dejunului, des Anwar El Sadlat trec în
ducţie de .cel puţin 1 200 lei te decât pină în prezent adresare în relaţiile din Socialiste România, tovară făşurat într-o atmosferă de revistă garda de onoare.
la 1 000 lei fonduri fixe, iar calităţii producţiei, cheltuie şul Nicolae Ceaşescu, a înaltul .oaspete îşi ia
pînă in 1985 la cel puţiti lilor materiale cu care ea se tre cetăţeni — primite cu oferit, duminică, la Sinaia, caldă (prietenie, preşedinţii .apoi rămas bun de la per
1 500 leii. Aceasta reprezintă realizează, creşterii eficienţei deplină aprobare şi vie un dejun în onoarea pre Nicolae Ceauşescu şi Mo soanele oficiale române a-
— sublinia secretarul gene economice, inclusiv a cerce satisfacţie de către toţi . şedintelui Republicii Arabe flate pe aeroport. Sînt px-.e-
ral al partidului — creşte tării ştiinţifice (şi în primul oamenii muncii hunedo- Egipt, Mohammed Anwar hammed Anwar -El Sadat
rea cu adevărat a .eficienţei reni El Sadat. âu rostit scurte toasturi. (Continuare în pag. a 4-a
şi rentabilităţii activităţii (Continudre în pag. a 2-a)
fi de ia o zi la alta
Duh Să invitaţi® \
\
PENTRU A DOUA OARĂ ţă fericire şi bună înţele- i
...Dimineaţa începe trepvndant, într-un CEL MAI BUN PE ŢARĂ gere, ’
dute-vino de autobuze, în punerea în aler
OAMENI Şl LOCURI Disciplinat, corect, sîirgu- \
tă mişcare a jumătate din populaţia aşeză ÎMBUNĂTĂŢIRI
IN ANII SOCIALISMULUI rilor de pe promontoriul şi văile ultimelor dncios, priceput — aşa îl FUNCIARE \
caracterizează tovarăşii de
revărsări bazaltice ale Apusenilor. In fie muncă pe tînărul lamina tor
care dimineaţă, comuna Certej îşi trimite Ioan Cînda, din secţia la Duminică şi ieri, pe şan -\
tierul amenajării pentru l
sau primeşte 'la muncă şi învăţătură mai minorul de 800 mm, din irigaţii de la Batiz—Simeria !
mult de 2 000 de persoane. Peşte zi şi noap C.S. Hunedoara. El a ’cîşti-
te alte sute de oameni. Dar, în noapte, nu s-a îucrait intens cu 6 auto- )
vei mai -întilni imaginea şirului indian al gat anul acesta pentru a basculante, un buldozer şi i
doua oară concursul pe ţa
lămpilor de miner slrăbăiind kilometri de im IFRON la defrişarea de Ţ
poteci şi drumuri desfundate. 'Pe distanţe ră- „Cel mai bun laminator". lemne a unei suprafeţe de ^
mai. mari — totul e motorizat. PRACTICA DE peste 3 ha, care se va re- i
Această grabă matinală, această încruci da .circuitului arabil. S-au i
şare de oameni şi mijloace de transport în CONDUCERE AUTO evidenţiat muncitorii Ion
comun, este o primă şi semnificativă ima Sub Îndrumarea atentă şi Dăniîă, Ton Groza, Mareea
gine a evoluţiei socialiste a satelor comu competentă a maiştrilor-in- Ochea, Nicolae Bordea şi
nei : Certej, Hondoî, Săcărîmb, Nojag, Văr- struptorl, cei 240 de elevi alţii
maga, Măgura-Topliţa şi celelalte. In co a.i Şcolii profesionale auto PĂRINŢI Şl FLORI
muna Certej toţi bărbaţii maturi şi. zeci, din Ilia şi-au început prac
chiar sute de femei lucrează în unităţii eco tica de conducere pe şose Detaşamentele de pio-
nomice sau instituţii. .La mine, uzina de lele judeţului, pe diferite nieri ale claselor IV A, IV ţ
preparare, pe .şantierele de explorări geo /tipuri de autovehicule. F şi VI A de la Şcoala ge- (
logice, în construcţii, în parchetele foresti 640 DE „CORĂBII" nerală nr. 5 Vulcan au în- *
ere, în transporturi. Şi nu se mai ajung tîmpinat cu flori şi cîntece l
braţele de muncă localnice. Agricultura o Cu căsătoriile oficiate pe părinţii lor care au ieşit /
fac pensionarii şi gospodinele. Şi o fac bine. sîmbătă, 29 octombrie a.c., duminică din schimbul I, )
— Ne realizăm prevederile la carne — numărul familiilor noi. în schimb organizat de mi- t
spunea priniarul comunei, tovarăşul Con cheiate anul aoesrta la Hu neri pentru a contribui la 1
stantin Cotar — nu numai prin creşterea şi nedoara, a ajuns la 640. refacerea economiei ţării, L
O parte din echipa de
contractarea unui număr mai mare .de a- montori a lui Tilus Printre cele mai proaspete afectată de cutremurul de
nimale, dar mai ales prin livrarea tinere Roşea, de ia I.C.S.H., familii se numără cele ale la 4 martie axe Speetaco-)
tului bovin la greutăţi de 400—500 chiar lucrează intens Ia mon subinginerului constructor Iul oferit minerilor, pregă-1
550 kilograme. Unii gospodari de la noi se tarea şinei de rulare Constantin Cornigeanu şi tit de învăţătoarele Maria I
s Dascălu, Emilia Vladu şi l
K pot lua la întrecere cu complexul de la pentru podurile rulante Veturia Florescu ;* Gheor-
_________________________
de la O.E. 2 din C.S. ghe T. Negrea Şi Maria Al- prof. Maria Văduva a fost '
(Continuare în pag. a 2-a) Hunedoara. dea. Tuturor le urăm mul- -apreciat şi aplaudat.
