Page 10 - Drumul_socialismului_1977_11
P. 10
rag. DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 62,
ii primit cu vibrantă „S
emoţie şi deplină aprobare noul Imn de Stat al ţării, z-efei de
La ed i
şa este
ie Florea l<
fapta re
l sătul Ar
UN IMN AL ADEVĂRULUI SI AL „îmi . place deosebit de Legea privind normele de trat pe
mult noul Imn de Stat al adresare în relaţiile dintre I ţa cetăţ
DRAGOSTEI DE NEAM Republicii Socialiste Româ cetăţenii patriei noastre l chipurile
nia. Poate fi învăţat uşor este oportună. „Tovarăş" t sperie. ,
Tulburător prin măreţia zentul socialist sub con şi are o melodie pe care este omenesc, muncitoresc,
muzicală şi prin adevăru ducerea înţeleaptă a par o cunoaştem cu toţii" (E- conduce la o mai bună J şi el cu
Organizaţia municipală tate politico-ideologică şi rile pe care le exprimă tidului, şi care ne va în lena Ru.su, muncitoare la mobilizare a colectivelor \ 1 000 lei
de partid Deva s-a prezen cultural-educativă, toate versurile, noul Imn al pa soţi spre viitorul comu secţia B.C.A.) ; „înti--ade de muncă. Imnul de Stat
tat în plenara cu activul mijloacele şi formele mun triei noastre socialiste nist. Imnul de Stat al pa văr, era necesară schim este reprezentativ pentru | CU
cu un bogat bilanţ de cii organizatorice şi politi l-am primit cu nemărgini triei noastre, realizat şi a- barea vechiului imn, deoa trecutul, prezentul şi vii
realizări în îndeplinirea ce. Plenara a apreciat po tă bucurie şi deplină a- daptat din iniţiativa secre rece, de la crearea Iui, torul ţării" (Ioan Avra- l . "
sarcinilor ce-i stau în faţă' zitiv faptul că comitetul probare. E înălţător ca pe tarului general al parti noi am urcat importante mescu, maistru) ; „Apela l „La
pe anul 1977. în trei tri municipal, ca şi organiza o muzică care a înflăcărat dului, tovarăşul Nicolae trepte istorice. Cit priveş tivele „tovarăş" sau „cetă .' rie frurn'
înseamnă
Ceauşescu,
şi
te normele de adresare
mestre s-a obţinut o pro ţiile de partid din unităţi, inimile multor generaţii — pentru studenţii şi pentru între cetăţenii patriei noas ţean" corespund întru totul 1 urat taxi
etapei pe care o parcur
muzica marelui patriot ro
ducţie industrială supli concentrează cea mai ma mân Ciprian Porumbescu cadrele didactice din insti tre, cele stabilite de ac gem astăzi, codului eticii l aotobuzu
mentară în valoare de re parte a activităţii lor — să dai glas unor versuri tutul nostru, imnul vibra tuala lege se armonizează şi echităţii socialiste. Tex l dimineaţi
peste 128 milioane lei. La asupra problemelor econo ca cele ale textului adap ţiei patriotice, al victoriei perfect cu realităţile noas tul noului Imn de Stat, 1 tombrie
16 octombrie industria mu mice, îndeplinirii riguroa tat. Ele rie entuziasmează socialismului, al zidirii noii tre socialiste" (Gheorghe precum şi muzica mare ^ Autogaîa
nicipiului a îndeplinit sar se a sarcinilor de plan şi şi emoţionează deopotrivă, ere spre care aspirăm. Vulpe, maistru) ; „Socie lui. Ciprian Porumbescu i nedoara
cinile de plan pe 10 luni. a angajamentelor. Sînt fo pentru că exprimă adevă Lector universitar tatea românească a moş mi-au umplut inima de ţ „Mulţumi
tenit de la burghezie une
întreaga producţie supli losite cu succes analizele rurile care au ţinut trează AUREL SUCIU le norme de adresare ce emoţie şi bucurie" (Liviu ţ puns mir<
Cucu, directorul Întreprin
mentară s-a obţinut pe zilnice şi decadale asupra fiinţa noastră naţională de secretarul comitetului simbolizau, dealtfel, stra derii) ; „Legiferarea noilor t prima —
seama creşterii productivi îndeplinirii indicilor de mai bine de două milenii, de partid tificarea socială şi care norme de adresare este .' se prea
tăţii muncii. Au fost pro plan, participarea activă a lupta triumfătoare a vitea de la Institutul de mine deveniseră de multă vre binevenită şi va trebui să \ ceasta fr
duse peste plan 242 mili secretarilor de partid la zului nostru popor, erois Petroşani me anacronice. Astăzi, ne determine la o mai i doua —
mul cu care scriem pre
oane kWh energie elec comandamentele organizate, cînd în ţara noastră ex mare mobilizare în vede / diat dup
trică, 182 tone cupru, efectuarea controalelor de ploatarea omului de către rea îndeplinirii sarcinilor I toarea a
plumb şi zinc în concen partid pe ateliere, sectoa SIMBOLUL DRAG AL PATRIEI om a fost definitiv înlătu de producţie" (Nicolae : tobuz. Ai
Bozdoc, maistru).
trate, 312 tone fier în con re şi secţii completate cu rată, cînd construim so Consiliul oamenilor mun ft
cietatea socialistă multila
centrate, 3 580 mc prefa prezentarea concluziilor şi NOASTRE UNICE teral dezvoltată, era firesc cii de la I.M.C. Bîrcea a l
bricate din beton, 7 000 mp stabilirea măsurilor la fa să fie schimbaţi aceşti ter hotărât ca recentele legi
ţesături de mătase, 19 to ţa locului, dezbaterea cu Cîntată de poporul nos lui general al partidului, to meni. Noul Imn de Stat să fie dezbătute cu întreg
ne de carne şi preparate colectivele de muncă a tru cu atîta dragoste, ve varăşul Nicolae Ceauşescu, al ţării are un text foar personalul muncitor al în
din carne, 4 milioane de măsurilor ce urmează a fi chea melodie a compozi pentru acest nou Imn de te potrivit, el sintetizând treprinderii şi să se trea fârâ taxe
Stat pe care-1 iubim cu
că de îndată la aplicarea
ouă, 500 tone carne de pa adoptate. De asemenea, or torului Ciprian Porum toată fiinţa noastră. El ne o istorie de peste douăzeci lor. veam bih
bescu a devenit, pe un
săre etc. în aceeaşi peri ganizaţiile de partid şi de text nou, la fel de inspi reprezintă mai bine, mai de veacuri, realitatea noas NICOLAE DEVIAN face, însi
oadă au fost obţinute 9 mi masă, consiliile oamenilor rat, care reflectă obiectiv complet în lume, pe noi tră socialistă, precum şi secretarul urca în
lioane lei economii la pre muncii acordă o atenţie şi semnificativ realităţile toţi, muncitori şi ţărani, viitorul comunist al pa comitetului de partid traseu ? •
ţul de cost, o reducere de sporită perfecţionării for din trecutul, prezentul şi oameni ai muncii, de triei" (Petru, Bugnar, sub- de la I.M.C. Bîrcea i ucu. ivasp
D ~ _
inginer) ; „Consider că
41,60 lei a cheltuielilor la melor şi mijloacelor acti perspectivele dezvoltării orice naţionalitate, care i mit imec
trăim şi muncim pe acest
1 000 lei producţie marfă vităţii de propagandă. patriei, Imnul de Stat al ■ frumos pămînt strămoşesc ţ autobuz'
şi beneficii peste plan în Schimburile de experienţă ţării noastre. — patria noastră unică. O CONFIRMARE A EGALITĂŢII EXISTENTE ^ traseul
»
Practic, noul Imn al ţării
valoare de 34 milioane lei. au ca obiectiv de lucru a fost adoptat ca o necesi HOLLO FRANCISC l la sti.
Participanţii la plenară îndeplinirea sarcinilor. tate. Dau o înaltă pre muncitor specialist AZI LA NOI, ÎNTRE TOŢI OAMENII ! I Devei, ia
au subliniat cu satisfacţie înfăţişînd sarcinile ce ţuire iniţiativei secretaru I.M. Orăştie tărească egalitatea, exis ) staţia de
Domnii dispăruseră pen
că s-au obţinut rezultate stau în faţa colectivelor de tru totdeauna cînd m-am tentă azi la noi, între toţi 1 nier şi c<
bune şi în domeniul in muncă în ultimele două DEPLINA NOASTRĂ ADEZIUNE ! născut eu,.iar acasă, în oamenii muncii, fiindcă ! Eminescu..
vestiţiilor, planul perioa luni ale anului în curs, satul meu, n-am fost în toţi, deopotrivă, contribuim
dei fiind depăşit cu 31 mi precum şi în anul 1978, La ■ fel ca şi în alte nu din iniţiativa secretarului văţat să mă adresez nimă cu întregile noastre forţe .' ieşirea d;
lioane lei. O activitate bu plenara a subliniat cu meroase întreprinderi din general al partidului nos nui cu „domnule" sau la dezvoltarea şi ridicarea ţ departe,
nă se desfăşoară la acest pregnanţă ideea că înde ţară şi din judeţ, şi la noi ' tru, tovarăşul Niootlae „doamnă". Cred că de a- pe noi culmi a patriei i prit, a Iu
la I.M.C. Bîrcea oamenii
capitol la I.R.E., I.E.C. plinirea cu succes a aces muncii îşi exprimă depli Ceauşescu. în cadrul şe ceea nu mi-au plăcut nici scumpe. De aceea subscriu lete nu
oamenii
odată
care
se
Mintia, E.M. Deva, I.P.E.G.,' tora este condiţionată ne na adeziune faţă de re dinţei lărgite a consiliului plecau altora, înjosindu-se din toată inima la măsura ţ nimeni...
oamenilor' muncii de Ia
I.M.C. Bîrcea şi în alte u- mijlocit de îmbunătăţirea centele legi privind noul întreprinderea noastră, par pe ei. După mine, Legea luată cu privire ia norme || bonament
nităţi. Realizări importan continuă a stilului şi me Imn de Stat al Republicii ticipanţii au dat o înaltă privind normele de adre le de adresare între cetă l ţie (Hune
te au dobîndit şi unităţile todelor de muncă ale or Socialiste România şi nor apreciere noului Imn de sare între cetăţenii ţării, ţeni. ) mărit im.
agricole de pe raza muni ganizaţiilor de partid, în mele de adresare între ce Stait şi normelor de adre adoptată recent, are o NICOLAE NASTA ţ mos: un
tăţeni, legi adoptate de
cipiului. spiritul cerinţelor exigente Marea' Adunare Naţională, sare. Iată cîteva aprecieri deosebită însemnătate. Ea ţ raniţă în
Raportul prezentat, ca şi formulate de secretarul rostite cu acest prilej : vine să confirme şi să în mecanizator S.M.A. Turdaş i propiat c
o bună parte dintre vor general al partidului în i simţit o!
bitori, printre care Dorel cuvântările la consfătuirile 1 costul că
Malea de la I.E.C. Mintia, de lucru de la C.C. al l insă, n-
Ioan Stoian de la Şantie P.C.R. din luna septem Sub genericul „Spre comunism păşim , „Mergi s
rul I al T.C., Dumitru brie. i şe !" Frurr.
Luncaşu de la .I.M.C. Bîr în municipiu mai există cutezători" L- ■ ^ Dar cu ci
cea, Ioan Gal de la E.M. încă unităţi cu serioase ră-' l tis, a cel
Deva, Szekely Floarea de mineri în urmă, alteîe în i mine ? (L.
la Ţesătoria de mătase şi care rezervele sînt insufi
alţii au subliniat că în a- cient valorificate în direc | TOROK
ceste rezultate bune se re ţia reducerii consumurilor Reprezentanţii pionierilor
găsesc din plin preocupă de materii prime, mate ţ APROV
rile de zi cu zi ale orga riale, combustibil şi ener ţ ORAŞUL
nizaţiilor de partid, acti gie. Toate acestea, ca şi masa
vitatea lor susţinută pen alte asemenea probleme, ^ Majoritc
tru îndeplinirea neabătută solicită efortul susţinut al l lui munciţi
a sarcinilor economice. A- tuturor organizaţiilor de In sala festivă a Şcolii cestea au avut drept scop i Deva răs
r
ce.stui deziderat i-au fost partid, îmbunătăţirea mun generale nr. 4 Deva s-au eliminarea treptată a me 1 citudine ş
subordonate o seamă de cii de conducere a econo întîlnit pionieri din mu diocrităţii la învăţătură. ^ la ■ cerin.
analize, controale, munca miei. Plenara a adoptat un nicipiu, în cadrul adună Un alt subiect al discu i zionare a
de îndrumare, . adoptarea program de măsuri bogat rii reprezentanţilor. Pe ţiilor a fost activitatea din
unor programe de perspec şi cuprinzător, a cărui a- Azi, instruirea practică a elevilor sc face în atcliere- piepturile şi epoleţii lor, atelierele de producţie, din ? merciaie i
) meri a.
tivă, îmbunătăţirea struc plicare va asigura îndepli şcoală dotate cu aparatură pc profilul meseriei. Iată, in fo ciorchini de distincţii şi cercurile tehnico-aplicati- ^ rul Torok
turii organizatorice de nirea în bune condiţii a tografie, un aspect de lucru, desfăşurat sub îndrumarea însemne pioniereşti dove ve şi de cultură generală, i rele ap
partid în raport cu cerin sarcinilor. maistrului-instructor Dezideriu Bălătcscu, în atelierul de ma deau că, în această zi de munca patriotică efectua
şini şi aparate electrice de la Liceul industrial nr. X din
ţele vieţii, bogata activi CORNEL ARMEANU Deva. toamnă, cei mai buni din tă în şcoală şi în afara ei, j ouă a loc
tre cei mai buni s-au strîns pe loturile agricole şcolare l aparte : i
> gător, mc
să dezbată, să analizeze sau în cadrul C.A.P. (Şoi- ţ admite r<
Toate resursele de furaje — strînse, roadele activităţii lor de remarcat activitatea cercu l de 22 oc!
muş, Cristur, Veţel). S-a
un an, să croiască planuri
optimiste. rilor uzinale ale şcolii ge I gazinul 5
ţ piui motiv
După deschiderea cu ce
Si rite cu maximă remonial, cei aproape do nerale nr. 4, componen ţ cat să se
ţii acestora desfăşurîndu-şi
uăzeci de pionieri care au activitatea în incinta în 1 dică să sc
Potrivit balanţelor de de furaje, lăsînd ca o bu sosesc fînurile sau grosie deficit la grosiere. Minusul participat la dezbateri au treprinderilor din apropie 1 rată ouăli
nutreţuri întocmite de nă parte din producţia de rele, la C.A.P. Bejan, Bo- poate şi trebuie să fie a- evidenţiat succesele înre re. S-a insistat şi asupra \ următoare,
cooperativele agricole, se fîriuri sau de grosiere să bîlna, Răduleşti, Fintoag, coperit cu făină de ciocă- gistrate în şcolile lor la în modalităţilor şi mijloacelor t în braţe ş
constată un deficit la sor se deprecieze în cîmp din Dîncu Mare, Spini, Liva- iăi de la bazele de recep văţătură, în realizarea an de educare patriotică în / nu se mc
timentul de fînuri, care cauza recoltării sau trans dea, Clopotiva — să a- ţie. gajamentului de muncă diverse organizaţii pionie ţ zionarea.
poate fi acoperit însă cu portului cu întîrziere. Deşi mintim doar cîteva exem Transportul şi depozita patriotică, în activitatea de reşti, asupra rosturilor ^ Ce au
excedentul existent la ce au minusuri între 40 şi 160 ple — s-a întîrziat neper- rea neîntîrziată a întregii educaţie patriotică a tutu propagandei' vizuale, infor ^ nele în d
lelalte sortimente. în uni tone fînuri, conducerile mis de mult transportul şi cantităţi de nutreţuri care ror elevilor, apreciind e- mărilor politice, ale dez nu-i la
tăţile ale căror consilii de cooperativelor agricole din depozitarea nutreţurilor, se mai găsesc pe cîmp, fortul încununat cu premii baterilor pe marginea do * Bertoiu).
conducere s-au preocupat Sălaşu de Jos, Mesteacăn, găsindu-se şi acum canti cunoaşterea exactă a stocu în cadrul primei ediţii a cumentelor de partid,
cu maximă răspundere de Cărăstău, Ţebea, Birtin, tăţi apreciabile în cîmp, rilor, darea lor în primire Festivalului naţional „Cîn- cunoaşterii documentelor .• STÎLPI
asigurarea bazei furajere, Pişchinţi, Valea Sîngeor-' astfel putîndu-se înregistra şefilor de ferme şi briga tarea României". Discuţii pioniereşti. } SUPRi
s-au strîns şi depozitat giului, Băcia, Vîlcele, O- pierderi irecuperabile. De dierilor zootehnici şi înlă le lor au însemnat şi un Adunarea reprezentanţi
cantităţi de fînuri şi siloz răştioara de Jos, Strei-Să- oarece au neglijat inadmi turarea oricărei risipe la util schimb de experienţă. lor, acordînd calificativul f Pe par
mai mari decît cele pre cel, Lăsău şi altele nu în sibil asigurarea necesaru administrarea în furajare Astfel, rezultatele la învă de „foarte bine" activităţii I drumului
văzute. Merită evidenţiate, treprind nici o măsură lui de suculente, conduce sînt principalele acţiuni ţătură au fost condiţiona comandamentului munici zeş, în ap
între altele, exemplele o- pentru a asigura o bună rile C.A.P. Ocolişu Mic, care trebuie să stea în a- te nu numai de munca fie pal al organizaţiei pionie Bozeş, sin
ferite de C.A.P. Sîrbi, Şoi- hrănire a animalelor pe Sălişte, Nandru, Livadea ceastă perioadă în centrul căruia, ci şi de opinia şi rilor, al cărui mandat a - multă vi
muş, Lăpu.şnic, Silvaş şi timpul iernii. Rău este că şi altele au datoria să ac preocupării organizaţiilor unele activităţi specializate expirat, a -ales noul co ţ din beton
Pri.caz, unde se acordă o în această situaţie se com ţioneze energic în scopul de partid de la sate şi ale colectivului pionieresc. mandament şi locţiitorii 1 dreaptă s
deosebită atenţie strîngerii plac şi consiliile populare, pregătirii de pe acum a conducerilor unităţilor a- Enumerînd cîteva dintre pionieri ai preşedintelui / manele d
şi gospodăririi judicioase a care nu intervin pentru condiţiilor necesare tocării gricole cooperatiste şi de ele, se remarcă periodici comandamentului, moment ) pozitate"
tuturor resurselor de nu a determina conducerile şi saramurăfii . furajelor stat. De modul cum sînt tatea meselor rotunde sub emoţionant şi semnificativ l fi, nimic
treţuri. C.A.P. care au deficit de grosiere. rezolvate aceste probleme genericul „Pionierii întrea pentru noul an şcolar. 1 normativ
în contrast,-v însă, sînt u- furaje să treacă neîntîr- De asemenea, sînt o se depinde-în bună măsură bă pionierii" (şcoala gene 1 stîlpii cit
nele cooperative agricole ziat la procurarea din alte rie de unităţi, între care înfăptuirea sarcinilor cu rală nr. 1), emisiunile sta ADELINA ILIE | o ordine
ai căror preşedinţi, ingi surse sau substituirea can amintim cooperativele a- prinse în programul jude ţiilor radio (şcolile genera elevă, clasa a Vl-a, i ne a fi
neri şefi şi şefi. de ferme tităţilor de furaje ce nu şi gricole din Căstău, Birtin, ţean de dezvoltare a zoo le nr. 8 şi 5), grupele de Liceul de artă Deva, ) (N. Dobr
zootehnice dovedesc pasivi le-au asigurat din produc Strei-Săcel, Veţel, Vîlce tehniei, creşterea produc ajutorare, semafoarele, vi locţiitor al preşedintelui
tate şi lipsă de interes ţie proprie. le, Zdrapţi şi altele, unde ţiei şi a veniturilor fiecă zitele la domiciliu ale pio Consiliului municipal al
pentru a acoperi deficitul Cu toate că nu le pri s-a înregistrat un însemnat rei unităţi. nierilor fruntaşi. Toate a- Organizaţie] pionierilor l_____au.