Page 101 - Drumul_socialismului_1977_11
P. 101
29 NOIEMBRIE
1977
4 pagini — 30 bani
a unei muncă rodnică
iei, ridicarea bunăstării poporului
/
A
In cinstea marelui eveniment Ieri a avut loc, la Deva,
şedinţa Biroului Comitetu
Sarcinile anului viitor abordate din viaţa partidului şi a ţării lui judeţean Hunedoara al
P.C.R. In cadrul şedinţei
au fost examinate urmă
toarele : preocuparea or
DECADĂ RECORD
printr-o pregătire temeinică, LA I.V. CĂLAN gen Bala, Ştefan Stoica, ganizaţiilor de partid şi a
Zori,
Nicolae
Luca,
Ioan
Francisc Tamaş, Sălviniu conducerilor unităţilor be
neficiare, de proiectare şi
In perioada 10—20 no Luca, Traian Neagu, A- execuţie pentru pregătirea
minuţioasă, a producţiei iembrie a.c., la I.V. Călan lexandru Boancă, mulţi planului de investiţii şl
a fost organizată o decadă
record în producţie, în alţii. (V. Grigoraş, cores construcţii pe anul 1978 ;
pondent).
cinstea Conferinţei Naţio modul cum se înfăptuiesc
Zilele trecute, Marea A- de Congresul al Xl-lea al prevederile Legii privind
dunare Naţională a Re partidului de dezvoltare nale a partidului. Muncind CELE MAI BUNE REZULTATE sistematizarea teritoriului
publicii Socialiste Româ armonioasă, multilaterală a cu abnegaţie şi dăruire, si-
nia a dezbătut şi aprobat patriei. derurgiştii din Călan au PE MINĂ — SECTOARELE şi a localităţilor urbane şi
în unanimitate legile pen Planul pe 1978 are la ba înregistrat în perioada res IV Şl V rurale şi realizarea pro
tru adoptarea planului na ză rezultatele remarcabile pectivă realizări deosebi gramelor de dezvoltare e-
ţional unic de dezvoltare cu care poporul nostru va te. Adăugîndu-le şi pe ce Hotărîte să raporteze conomico-socială a localită
economico-socială a Româ încheia anul în curs şi, în le obţinute în prima deca realizări deosebite în cin ţilor prevăzute să devină în
niei şi a bugetului de stat acelaşi timp, rezervele e- dă a lunii, ca şi pe cele stea Conferinţei Naţionale perspectivă centre urba
pe anul 1978. Oamenii xistcntc în majoritatea co obţinute din data de 20
muncii hunedoreni, aseme lectivelor de muncă, în în noiembrie şi pînă la zi, a partidului, colectivele ne ; stilul şi metodele de
sectoarelor IV şi V de la
nea întregului popor, au treaga noastră economie, muncă ale Comitetului o-
luat la cunoştinţă din pre rezerve ce se cer valori sporul de producţie înre CONFERINŢA I.M. Aninoasa desfăşoară răşenesc de partid Brad
să, de la radio şi televiziu ficate integral, cu exigenţă gistrat la I.V. Călan, de la larg întrecerea socialistă în conducerea activităţii
ne, cu multă satisfacţie şi şi răspundere, cu maximă începutul acestei luni. se NAŢIONALA A i în abataje, extrăgînd su politice, economice şi so
mîndrie patriotică, despre eficienţă. ridică la peste 2 000 tone plimentar însemnate can ciale ; stilul şi metodele de
aceste legi — vaste şi în- Direcţionînd cu concizie fontă, aproape 500 tone u- PARTIDULUI tităţi de cărbune. Astfel, muncă ale Direcţiei gene
sufleţitoare programe de şi claritate, pe baze realis tilaj de turnare, mai mult rale pentru agricultură şi
dezvoltare economico-so te, obiective şi ştiinţifice, de 600 tone de piese tur economie de 855 815 kWh minerii din sectorul V au
cială a ţării în cel de-al coordonatele întregii acti nate din fontă, 150 tone energie electrică la nivelul realizat peste plan, de la industrie alimentară în
treilea an al cincinalului vităţi economico-sociale pe cilindri precum şi alte pro secţiei. De asemenea, a fost începutul lunii, aproape coordonarea activităţii ca
revoluţiei tehnico-ştiinţifi- perioada unui nou an de duse. La aceste realizări, redps consumul de gaze 1 500 de tone, iar cei din drelor de specialitate din
ce. muncă,. planul naţional li contribuţii substanţiale naturale cu 543 854 mc şi sectorul IV — circa 700 de unităţile subordonate, con
Prevederile planului na nie pe 1978 stabileşte, tot tone. Se evidenţiază, în siliilor intercooperatiste şi
ţional unic pe anul 1978, la odată, parametrii mo" ' ' şi-au adus muncitorii şi cheltuielile de producţie cu cooperativelor agricole de
elaborarea şi fundamenta zatori în privinţa valor... maiştrii : Traian Bisorca, 799 570 mii lei. Autorii de mod deosebit, brigăzile producţie pe linia îmbună
rea căruia au stat preocu cării cit mai depline a po Nicolae Chira şi Toma A- fiecare zi ai acestor lăuda conduse de Petru Roman tăţirii organizării muncii şi
parea consecventă, orientă tenţialului productiv, a re vram — de la furnale, bile succese sînt toţi lu —• sectorul V şi de Con
rile şi indicaţiile deosebit surselor materiale, tehnice Iulian Sîrbu, Ioan Ciornei, crătorii din secţie, remar- stantin Gheorma, Alexan realizării sarcinilor econo
de preţioase ale secretaru şi umane din întreprinderi, Teodor Sîmbovan şi Ion cîndu-se, în mod deosebit, dru Vereş şi Ilie Şteţ — mice ; concluziile privind
pentru creşterea producti
lui general al partidului, to vităţii muncii şi a produc- Pieraru — de la turnăto laminatorii comunişti sectorul IV. organizarea şi desfăşurarea
varăşul Nicolae Ceauşescu, ria I, Andron Sînziana, în judeţ a primei ediţii a
se încadrează organic în Nicolae Sînziana, Ignat Festivalului naţional al e-
amplul Program elaborat (Continuare in pag. a 2-a) Teoca şi Sabin Dan — de ducaţiei şi culturii socialis
la turnătoria II (Nicolae te „Cîntarea României" şi
Crişan, corespondent). măsurile luate pentru or
ganizarea şi desfăşurarea
SARCINILE DE PLAN — celei de a doua ediţii. Bi
REALIZATE SI DEPĂŞITE roul a adoptat, de aseme
LA TOŢI INDICATORII nea, planul de măsuri în
Colectivul de muncă întîmpinarea aniversării a
la laminorul de profiu 2050 de ani de la crearea
mici din C.S. Hunedoara primului stat dac centra
este angajat cu toate pu lizat şi independent şi a
terile pentru finalizarea e ascultat o informare pri
’ xemplară a sarcinilor aceS vind rezultatele alegerilor
tui an, pentru buna pre de deputaţi în consiliile
gătire a producţiei anului populare municipale, oră
viitor. De la începutul a- şeneşti şi comunale. Au
cestui an, aici s-au reali C.S. Hunedoara — secţia I furnale. Echipa prim-topitoru- fost apoi rezolvate o sea
zat mai mult de 7 600 to lui comunist Dumitru Codin de la furnalul nr. 5 se situ mă de probleme ale acti
ează lurfă de lună în fruntea întrecerii, dînd fontă de bună
ne laminate peste plan, în calitate peste plan. Foto: N. NEGRU vităţii curente.
condiţiile cînd s-au econo
misit 3,10 kWh energie e-
lectrică pe tona de lami
Fertilizarea ogoarelor—lucrare la ordina zi
nate, ceea ce înseamnă o
* Fertilizarea ogoarelor ' 6 400 tone gunoi de grajd, de 5'—-15 hectare, ceea ce
i I este unul din factorii cu. este cu mult sub posibili
precum şi 16 tone îngră
h „Vulcanii! este un coif din OAMENI Si LOCURI influenţă decisivă asupra şăminte chimice. La coo tăţi. Rău este că preşedin
I ÎN ANII SOCIALISMULUI recoltelor, pe seama folo perativele agricole din ţii şi inginerii şefi din
* mîndra stea românească" I > sirii îngrăşămintelor or Bnituri şi Zla.şti, care au C.A.P., consiliile populare
I I ganice şi chimice realizîn- obţinut recolte sporite şi comunale şi consiliile in
% Recunoaştem de la început că acest titlu du-se 35-40 la sută din au făcut paşi însemnaţi pe tercooperatiste nu se pre
aparţine elevei Angelica Rusu, din clasa a * ocupă cu răspunderea cu
I Vil-a a unei şcoli din Vulcan. El repre I producţie. Dar, deşi se cu calea redresării activităţii venită de organizarea te
zintă doar o părticică din 31 de răspunsuri * noaşte acest lucru şi în economico financiare, s-au
r
i date întrebărilor noastre : „Cum «vedeţi o- fiecare unitate sînt întoc-i transportat însemnate can meinică a muncii în vede
*« raşul Vulcan ?“ şi „Cum vreţi să arate el I mite planuri de fertilizare, tităţi de gunoi de grajd. rea folosirii la întreaga ca
cînd veţi fi mari ?“ S se constată o preocupare Acţiunea a demarat şi se pacitate a mijloacelor cu
i Oraşul văzut de ochii copiilor dă o ima nesatisfăcătoare .pentru a- desfăşoară intr-lin j ritm tracţiune animală existen
s gine extrem de apropiată de realitate, dar * I te în unităţi pentru trans
încărcată de emoţie, candoare şi cite un plicarea îngrăşămintelor. susţinut şi la C.A.P. din portul în cîmp al întregii
I pic de naivitate şi exaltare. Ceea ce nu I Cu rezultate mai bune, comuna Dobra, unde s-au cantităţi de îngrăşăminte
numai că dă unghiuri inedite, dar o şi * dar şi acestea departe de aplicat circa 3 O'OO tone
i completează fermecător cu frumuseţe şi a oglindi o preocupare gunoi de grajd pentru în- organice aflate în stoc.
Trebuie combătută cu tă
s dorinţe. I susţinută pentru a folosi sămînţările de primăvară,
Vom încerca o împletire a viziunii copi din. plin toate rezervele e- rie atitudinea consiliilor
I lăreşti cu citeva realităţi notabile din via prioritate acordîndu-se su de conducere care aşteap
s ţa Vulcanului. I xistente, se prezintă coo prafeţelor destinate cultu tă ca fertilizarea să fie
Din povestirile bunicilor — spune Me * perativele agricole din rilor de legume şi cartofi.
I tania Czimbalmoş — ştim cum arăta ora făcută numai cu mijloace
% I consiliile intercooperatis Slab se prezintă situaţia le SM.A. (în timp ce ate
şul nostru acum 30 de ani. Nu mai e un * te Qrăijtie, Hunedoara şi în cooperativele agricole şi lajele proprii stau nefolo
I oraş i mic, ascuns între munţi şi înglodat Dobra. Pe terenurile des consiliile intercooperatis site — n.n.), în felul aces
K în noroi. A devenit uri. oraş care se înalţă I
mereu ; se construiesc blocuri modeme, % tinate culturilor de legu te Călân, Brad, Toteşti şi ta ridicindu-se mult volu
I magazine, benzi asfaltate..." Completînd, me, cartofi şi sfeclă de Simeria. In fiecare din a- mul cheltuielilor, ceea ce
* vom spune că în anii construcţiei socialis- I * zahăr, în unităţile din ca ceste consilii realizările influenţează negativ si
I drul consiliului intercoope- sînt destul de palide, ne- tuaţia economico-financia-
% (Continuare în pag. a 2-a) I ratist Orăştie s-au trans fiind fertilizate cu' gunoi ră a cooperativelor agrico
portat, pînă acum, peste de grajd decît suprafeţe le.
