Page 102 - Drumul_socialismului_1977_11
P. 102

Pag. 2                                                                                                                        DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 6 2
                                                                                                                                                                              r

                                                                                                                                                            carnet
                                                                                                                                                                              ţ   Baza
                                                                                                                                                           cultural           i  provizio
                                                                                                                                                                              I  terială
                                                                       Realizarea  producţiei  fizice  să  stea  in                                                           ţ  asigure
                                                                                                                                                                              l coest c
                Sarcinile anului viilor                                                                                                               BRIGADA ŞTIINŢIFICĂ     /  feţe  de
                                                                                                                                                                              \  poată
                                                                                                                                                      Duminică,  brigada  şti­
                    abordate prinlr-o                                  centrul preocupărilor întregului colectiv                                    inţifică   a   Comitetului   ţ  Factorii
                                                                                                                                                    judeţean  de  cultură  şi   *  rezolvai
                                                                                                                                                                              ţ me s-c
                 pregătire temeinică,                               Au  mai  rămas  puţine  zi­  timp  va  intra  în  producţia   —  Nu  se  respectă  întoc­  educaţie   socialistă   s-a   '{ au „ui
                                                                                                                                                    întîlnit  eu  cetăţeni  din
                                                                  le  pînă  la  sfîrşitul  acestui   de  serie  noul  tip  de  plăci   mai  şi  întotdeauna  tehnolo­  satele  Căstău  şi  Sibi-   !y menea
                                                                                                                                                                               •rat p
                         minuţioasă,                              an.  Una  din  cerinţele  fun­  mozaicate   (cu   un   singur   giile  de  lucru,  nu  se  folo­  şelu-Nou   (comuna   Be-   l Realita
                                                                                                                        sesc  încă  la  maximum  de-
                                                                                             strat)  care  a  fost  experi­
                                                                  damentale  puse  în  faţa  fie­
                                                                                                                                                    riu).
                                                                                                                                                          Dialogul
                                                                                                                                                                    realizat
                                                                  cărui  colectiv  de  muncă  es­  mentat  în  staţia  pilot  a  în­  şeurile  rezultate  din  tăieri   între   membrii   brigăzii   1 totul
                         a producţiei                             te  aceea  de  a-şi  realiza  şi   treprinderii  aproape  un  an   iar  în  privinţa  calităţii  u-   ştiinţifice  şi  săteni  s-a   1 suprafe
                                                                                             de  zile,  obţinîndu-se  re­
                                                                                                                        nele  produse  mai  lasă  de
                                                                  depăşi  planul  la  producţia
                                                                                                                                                                              ^ trage
                                                                                                                                                                soluţionarea
                                                                                                                                                    referit
                                                                                                                                                            la
                                                                  fizică,  la  fiecare  sortiment   zultate  foarte  bune.  Amin­  dorit.  Ar  trebui  acordată   pe  cale  politică  a  pro­  i nuarea
                                                                                                                                                                              «cale. £
               (Urmare din pag. 1)    altfel,  acest  lucru  se  află   în  parte.  Realizarea  valo­  tim  că,  de  puţin  timp,  a  în­  de  către  noi  toţi  mai  mul­  blemelor  litigioase  din­  yducru I
                                                                                                                        tă  atenţie  acestor  lucruri,
                                                                       a
                                                                  rică
                                                                                             ceput  şi  montajul  instalaţi­
                                                                                     globale
                                                                          producţiei
                                      pe  agenda  tuturor  între­                                                                                   tre   state,   la   aspecte
              ţici  materiale,  şi,  prin  a-  prinderilor  din  judeţ,  fie­  nu  poate  suplini  sub  nici  un   ei  de  fabricare  a  pulberilor   sublinia   inginerul   Bence   privind   istoria,   astro­
              ceasta,  sporirea  venitului  care  colectiv  de  muncă   motiv  restanţele  la  produc­  marmoriene,  care  se  reali­  Ianoş,  şeful  secţiei  prelu-   nomia,   medicina,   le­  1
              naţional  şi  ridicarea  nive­  fiind  conştient  de  sarcini­  ţia  fizică.  Beneficiarii,  eco­  zează prin autodotare.  crări.                               i
              lului  de  trai  al  întregului  le  mobilizatoare  ce-i  revin   nomia   noastră   naţională,   Dacă  am  arătat  la  înce­  Un  alt  aspect,  relevat  cu   gislaţia   ţării   noastre.   1   Miile
              popor.  Experienţa  ultimilor  din  planul  naţional  unic  de   nu  de  cifre  globale  au  ne­  put  preocupările  colectivu­  amărăciune  de  maiştrii  A-   Probleme   ca   realizarea   ? a pel ea
              ani  a  dovedit  cu  puternică*  dezvoltare  pe  1978  şi  hotă-   voie,  ci  de  produsele  fizi­  lui  de  aici  pentru  diversi­  lexandru  Varga  şi  Savin   comunicaţiilor   astrono­  I  transpe
              forţă  de  convingere  că  fe­  rît  să-l  pregătească  cît  mai   ce,  de     utilajele,  piesele,   ficarea  producţiei  şi  rezul­  •  Sava,  de  la  atelierul  placa­  mice,   cauzele   cutre­  Şi  I.T.A
              ricirea  şi  bunăstarea  noas­  bine  pentru  a-1  îndeplini   v                                          je,  este  cel  al  absenţelor
              tră  nu  ni  le  oferă  nimeni,  în  mod  exemplar.  Ce  pre­  mărfurile  necesare  produc­  tatele  bune  obţinute  în  a-           murelor   de    pămînt,   /  torii  d
              ci  noi  înşine  trebuie  să  ni  supune,  în  fond,  această   ţiei şi nouă, cumpărătorilor.  cest  an,  nu  putem  omite   nemotivate.  prevenirea   hipertensiu­  :1  obligat
              le  asigurăm  prin  propria  pregătire  ?  In  mod  deose­  Dacă  urmăreşti  situaţia   totuşi  rezultatele  mai  sla­  —   Unii  tovarăşi  de-ai   nii,  a  gripei,  atribuţiile   ^  să  vin
              muncă,  prin  voinţa  şi  ho-  bit — contractarea integra­  realizării  sarcinilor  de  plan   be  (tot  din  această  perioa­  noştri,  cum  sînt,  de  exem­  comisiilor   de   judecată   1  plece
              tărîrea  de  a  trăi  mai  bine,  lă  a  bazei  tehnico-materia-   pe  10  luni  la  întreprinde­  dă)  şi  unele  din  cauzele  a-   plu,  Constantin  Haneş  şi   au   fost   dezbătute   eu   i  lor  do'
              deci  de  a  munci  mai  bine.  le  şi  a  producţiei  —  atît   rea  „Marmura"  Simeria  ră-   cestor nerealizări.  Nicolae  Sibişan,  au  obice­  mult interes.
              Acest  adevăr  trebuie  im­  cu  partenerii  interni,  cît  şi   mîi   oarecum   contrariat.              iul  să  lipsească  nemotivat,                        \ tofi.
              plantat  în  conştiinţa  fiecă­  cu  cei  externi  —,  asigura­  Alături  de  rezultate  nota­            mai  ales  în  zilele  în  care    EXPOZIŢIE          s
              rui  om  al  muncii,  trebuie  rea  şi  pregătirea  forţei  de                                            primesc  ■  retribuţia,  neînţe-
                                                                                                                 4
              să  mobilizeze  energic  Xa  muncă,  punerea  la  punct   bile,  cifrele  indică  şi  unele   La „Marmura *                              DE ARTĂ PLASTICĂ       \
              activitate  susţinută,  fruc­  în  toate  amănuntele  a'spa­  nerealizări.  Astfel,  produc­              legîiid  (deşi  li  s-a  arătat                       \
              tuoasă   toate   colectivele  ţiilor  Şi  capacităţilor  de   ţia  globală  este  realizată  în           de  mai  multe  ori),  că  în  fe­  La  Clubul  sindicate­
              muncitoreşti.            producţie,  asigurarea  tutu­  proporţie  de  111,3  la  sută,   Simeria         lul   acesta   dezorganizează   lor  din  Lupeni  s-a  des­  l  curcă,
                Pentru  ca  sarcinile  din  ror  celorlalte  condiţii  pen­  iar  productivitatea  muncii               întreg  procesul  de  produc­  chis  o  expoziţie  de  artă'   i  le  de
              planul pe anul 1978 să poa­  tru  desfăşurarea  optimă  a   a  crescut  simţitor  faţă  de                ţie.                        plastică,  ce  poartă  sem­  /  le  „inc
              tă  fi  realizate  integral,  la   producţiei  în  timpul  iernii.   anii  precedenţi.  După  10            în  legătură  cu  absenţe­                          \ nin, a<
              toţi  indicatorii,  la  toate   In  aceste  direcţii  trebuie să                 Datorită  faptului  că  nu   le,  remarcăm  că  numai  în   nătura   lui   Alexandru   1 torii ş
              sortimentele,  hotărîtor  este   acţioneze  mai  energic  une­  luni  se  raportează  o  depă­  au  fost  realizate  sarcinile   primele  3  trimestre  ale  a-   Rădulescu.   Cunoscător
              ca  producţia  să  fie  pregă­  le  unităţi  economice  ca   şire   a   productivităţii   de   de  plan  la  placaj  finit,  în­      al  legilor  culorii,  artis­  / Deva
              tită  temeinic,  din  timp.  In   C.S.  Hunedoara  şi  I.V.  Că-   11,4  la  sută.  La  px-oducţia   treprinderea  are  restanţe  şi   cestui  an,  la  „Marmura"   tul  plastic  oferă  vizita­  1 pentru
               unităţile- economice din ju­                       de  dale  mozaicate  planul  a                        Simeria   s-au   înregistrat                          I laţiile
              deţul  nostru,  preocupările   lan,   I.P.E.G.   Deva   şi   fost  depăşit  substanţial,  re-   la  export.  Iată  însă  ■  ce  ne   19  204  nemotivale.  Aceasta   torilor,  într-o  suită  de   / zările
              în  această  direcţie  se  am­  U.U.M.R.  Crişcior,  Ţesăto-   alizîndu-se  un  spor  de  a-   spune  în  legătură  cu  acest   fără  să  mai  cumulăm  şi   lucrări  de  reală  valoa­  J l-au (
              plifică  în  fiecare  zi,  pe   ria  de  mătase  Deva  şi   pi-oape 17 la sută.  lucru  tovarăşul  Boris  Răi-   învoirile,  concediile  de  boa­  re,   ferestre   deschise   ^ o vini
               măsură  ce  ne  apropiem  de   I.F.A.   „Vîscoza“   Lupeni,                   leanu,  inginerul  şef  al  în­  lă etc.               spre  o  viziune  persona­
              finele  anului.  Un  număr   I.F.E.T.  Deva  şi  „Marmu­  Este  demnă  de  remarcat   treprinderii :                                                            i seria.
               tot  mai  mare  de  întreprin­  ra" Simeria precum şi alte­  şi  preocuparea  pentru  di­  —  Nerealizarea  planului   Deci,  alături  de  rezultate   lă  asupra  realităţii  pe   > tru că
               deri  raportează  deja  înde­  le  care  mai  au  nerealizări   versificarea   şi   asimilarea           bune  în  producţie,  de  pre­  care  o  „descrie"  măes-   ţ cheia t
               plinirea  sarcinilor  de  plan  la acest capitol.  de  noi  produse.  Menţionăm,   la  acest  sortiment  se  da­  ocupările  pe  linia  diversi­  tru cu penelul.  l l i za re
              şi  a  angajamentelor  anua­  încheierea  cu  bune  re­  în  primul  i'înd,  abrazivii.   torează,  în  principal,  fap­  ficării  şi  asimilării  de  noi      / morme
              le,  pregătindu-se  să  dema­  zultate  a  prevederilor  de                    tului  că  nu  avem  asigurate   produse,  la  „Marmura"  mai   CARTEA ŞTIINŢIFICĂ  1 re s-
               reze  energic  şi  hotărit  din  plan  pe  acest  an,  pregăti­  Dacă,  la  început,  aceştia  se   condiţiile  de  zăcămînt  la   persistă  şi  unele  neajunsuri   l noroi.
               primele  zile  ale  noului  an.  rea  corespunzătoare  a  pro­  fabricau  doar  pentru  uz  in­  cariera  Ruşchiţa.  Mai  exact        Biblioteca   municipa­
               Unităţi  economice  cu  pon­  ducţiei  şi  demarajul  optim   tern,  acum  ei  se  pi'oduc  şi   este  vorba  despre  neconfir-   care  afectează  asupra  bu­  ■  tă  pe
               dere  în  judeţ,  cum  sînt  :  în 1978 vor constitui premi­  pentru  terţi.  în  ultima  pe­  mări  de  rezerve.  Am  avut   nului  mers  al  întreprinde­  lă  din  Petroşani  a  or­  i  picioa
               I.M.  Hunedoara,  I.M.  Bar­  sele  unei  contribuţii  sub­  rioadă,  ca  urmare  a  cerce­  şi  o  alunecare  de  teren  ca­  rii, asupra rezultatelor ei.  ganizat,  la  casa  de  cul­  ^  alaltăi
               za,  I.U.M.  Petroşani,  E.M.  stanţiale  a  judeţului  Hu­  tărilor  proprii,  s-a  diversi­              Stă  în  puterea  colectivu­  tură   din   localitate,   o   l  tovară
               Deva,  ca  şi  I.M.  Orăştie  şi  nedoara   la   înfăptuirea   ficat  gama  sortimentală  a   re  a  afectat  mult  extracţia   lui  de  aici  ca  în  zilele  ca­  expoziţie  a  cărţii  ştiin­  I  ajutat
               F.P.R.  Baru,  multe  altele,  Programului   suplimentar   acestora,  produeîndu-se  a-   de materie primă.  re  au  rămas  pînă  la  finele   ţifice.  Realizată  în  ca­  \  ne  p
               finalizînd  planul  pe  acest  de  dezvoltare  economico-                       Din  discuţiile  noastre  cu   anului  să  recupereze  res­  drul  acţiunilor  cu  car­  ţ caucix
               an,  îşi  pregătesc  asiduu  socială  a  ţării  pe  perioada   brazivi  cu  lianţi  de  bache-   mai  mulţi  muncitori,  maiş­
               producţia anului 1978. De­  •1976—1980.             lită,  magnezită  sau  polies-   tri  şi  ingineri  din  între­  tanţele  şi   să-şi  realizeze   tea,  organizate  frecvent
                                                                  teri,   foarte   solicitaţi   de   prindere,  am  dedus,  totuşi,   integral  planul  la  produc­  de  colectivul  bibliotecii,   l ÎSI
                                                                  constructori. Peste puţin                             ţia  fizică.  Dar  pentru  a-   expoziţia  a  fost  între­
                                                                                             că  pe  lîngă  aceste  motive   ceasta,  pe  lîngă  o  organi­
                                                                                             obiective  îşi  mai  fac  loc  în                       gită  de  prezentarea  şi    PE
                                                                                             întreprindere  şi  unele  „fe­  zare   riguroasă,   disciplină   î'ecenzarea   celor   mai   )   De
                                                                                                                        şi  ordine  la  fiecare  loc  de
                                                                                             nomene"  care  perturbă  pro­  muncă,  este  nevoie  de  efor­  interesante  titluri  apă­  torul
                                                                                             cesul  de  producţie,  influen-   turi  susţinute  din  partea   rute  la  Editura  ştiinţi­  ţ  la  un'
                                                                                             ţînd  negativ  asupra  reali­  fiecărui om al muncii.  fică şi enciclopedică.    1  facere
                                                                                             zărilor.  Despre  ce  este  vor­                                                 /  ria  se
                                                                                             ba ?                                MIRCEA LEPĂDATU                              ţ  pârâte
                                                                                                                                                                              i  sesiza
                                                                                                                                                                              ?  de  b
                                                                                                                                                                              I părăi
                                                                                                                                                                              i  câ  ni
                                                                                                'mm de constituire a consiliilor populare i adeve
                                                                                                                                                                              1  se.  Ic
                                                                                               Şi  în  judeţul  nostru,  ca   tul  de  credinţă  şi  devota­  din   judeţul   nostru   pînă   )  ne-a
                                                                                             în  întreaga  ţară,  au  loc  în   ment   faţă   de   Repu­  în  1980.  Această  problema­  l  un  o
                                                                                             aceste  zile  —  în  urma  vic­  blica   Socialistă   România,   tică  înscrisă  la  ordinea  de   /  în  di
                                                                                             toriei  obţinute  în  alegerile   în   cadrul   sesiunilor   de   zi  —  mareînd  începutul  ac­  ţ cauze
                                                                                                                                                                                ne a
                                                                                             de  la  20  noiembrie  de  că­  constituire  are  loc  alege­  tivităţii  consiliilor  populare   i  "
                                                                                             tre   candidaţii   Frontului   rea  birourilor  şi  comitete­  în  noua  legislatură  —  a-   ? cături
                                                                                             Unităţii  Socialiste  —  se­  lor  executive  ale  consilii­  testă  faptul  că  noile  orga­  ţ aminl
                                                                                             siuni   de   constituix-e   ale   lor   populare,   depunerea   ne  locale  ale  puterii  şi  ad­  rai vi
                                                                                             consiliilor  populare  muni­  jurămîntului   de   credinţă   ministraţiei   de   stat   sînt   de 1'
                                                                                             cipale,  oi’ăşeneşti  şi  comu­  de  către  noile  organe  exe­  angajate  plenar,  din  prima   i   nâ .
                   I.M. Vulcan, ioan Zimbru, miner, şef de brigadă Ia sectorul III, împreună cu mi­  nale.  în  cadrul  acestor  se­  cutive  de  conducere,  ale­  zi  a  activităţii  lor,  cu  toa­  i tori.
               nerii Ion Frisăcaru şi Nicolae Kaicu, împărtăsindu-şi succesele la ieşirea din şut.  siuni   deputaţii   —   care   gerea  comisiilor  permanen-   te   forţele,   la   înfăptuirea   / I.C.S.
                                                                  Foto: ŞTEFAN NEMECSEK      au   primit   mandatul   din   te  şi  se  adoptă  planurile   programelor  de  înflorire  e-   J Deva
                                                                                             partea   alegătorilor   de   a   de   măsuri   îmbunătăţite   conomico-socială  a  tuturor   » descc
                                                                                            ■  gospodări  treburile  unită­  ale   consiliilor   populare   localităţilor  hunedorene  şi   ’i cump
                „Vulcanul este un colţ din mindra stea românească" j                         ţilor   administrativ-terito-   privind   îndeplinirea   pre­  •  crearea,  pe  această  bază,  a   ) cuş).
                                                                                                                                                   unor  condiţii  de  muncă  şi
                                                                                                                        vederilor  planului  de  dez­
                                                                                             riale,  de  a  conduce  împreu­
                                                                                                                                                                                  DE
                                                                                             nă  cu  obştea  şi  în  intere­  voltare   economico-socială   .  de  viaţă  tot  mai  bune  pen­  \
             8          (Urmare din pag. 1)          re  se  deschide  şi  se  înalţă  mîndră".  Ovi-  t   sul  ei  treburile  de  stat  şi   în  profil  teritorial  a  loca­  tru  toţi  locuitorii  judeţu­  Pe
                                                                                                                                                                               !
             S        -----——---------------------------  diu  Opriţa  :  „...  cu  flori  multe  şi  parcuri  I   obşteşti — depun jurămîn-  lităţilor urbane şi rurale  lui nostru.  ) pe ui
             I te  populaţia  Vulcanului  a  crescut  de  a-  frumoase,  unde  minerii  işi  'petrec  timpul  '                                                               ţ  deser
               proape-  6  ori  şi  că  mai  bine  de  două  treimi  liber,  ascultînd  frumoasele  triluri  de  pă-  j                                                       I  Mia  -
             ' din ea trăieşte in locuinţe noi. in blocuri.  sărele".                                                                                                         )  teresx
                     Copiii înţeleg că tot ce s-a făcut in Vul-   Şi  exemplele  a?  putea  continua.  Obser-  J   O NOUĂ FORMAŢIE               într-o   autentică   lecţie
                 ' can se datoreşte eforturilor minerilor, con-  naţiile  copiilor  sînt  expresia  simţămintelor  |   CORALĂ                    despre  frumuseţea  mun­     l  încad
             I duşi_ de partid, care, avind puterea in   faţă  de  realitate  şi  sint,  mai  ales,  călită-  *   Etapa  de  masă  a  celei      cii,  a  meseriei.  Acolo,  pe   J  de  ci
                                                                                                                                                                              1  lor,  \
               mină, au redeschis mina, cindva închisă
             ‘ de capitalişti, şi au trecut la dezvoltarea   tive  şi  incomplete,  li  ajutăm  cu  cîteva  ele-  k   de-a  Il-a  ediţii  a  Festi­  platformă,   au   sărbătorit   l  finele
                                                     mente.  Faţă  de  anul  eliberării,  numărul  u-  I
             l ei, la creşterea producţiei de cărbune.  nităţilor  comerciale,  de  învăţămînt  şi  să-  '   valului   naţional   „Cînta-        elevii  şi  pe  învăţătoarea   /  cînd
             *  _ Georgiana Antoce : „De mult, înving in d  nătate  s-a  triplat.  In  1948  Vulcanul  era  o  |   rea  României*  a  inclus  în   UNITATE DE DESFACERE   lor  —  Georgeta  Cismaş   I  cînd
             .  în  lupta  cu  străfundurile,  aceşti  curajoşi  comună  cu  5  229  locuitori  iar  azi  numai  J   numărul   formaţiilor   ar­  A FABRICII   —   căreia   i-au   înmînai   ^ pentr
             j  oameni  au  dăruit  oraşului  cărbunele.  Astăzi,  numărul  elevilor  este  de  peste  5  600.  Este  ,   tistice  ale  căminului  cul­  DE ÎNCĂLŢĂMINTE  flori   pentru   aniversarea
             \ îndemnaţi de noile condiţii, ei muncesc cu  primul  oraş  din  Valea  Jiului  care,  prin  in-  J   tural  din  Pui  un  nou      celor 21 ani de viaţă.       1 re l a
                                                                                                                          In  hala  OBOR  din  mu­
             I mai multă rivnă, făcînd ca oraşul să fie   troducerea  termoficării,  a  scăpat  de  polua-  s   ansamblu:   formaţia   co­  nicipiul  Hunedoara  —  s-a   SCHIMB DE EXPERIENŢĂ  .'  parte
               vestit
                                                                                                                                                                              \  de  2f
                                                     rea  proprie.  în  viaţa  lui  au  apărut  ele-  8
             '  Emil  Bălan  :  „Oraşul  arată  ca  un  furni­  mente  inexistente  altădată  :  liceu,  grădini-  ’   rală.  Tineri  şi  vîrstnici   deschis  o  unitate  de  vîn-   l  a  so:
            I car  în  timpul  zilei.  De  aici  se  scoate  „au-  ţe,  dispensar  medical,  creşe  etc.  Tot  ceea  J   de   diferite   profesii   şi   zare  a  produselor  de  în­  La  Nădăştia  de  Sus  a   î la Vi
              rul negru". Constructorii au ridicat aici un                                     preocupări   participă   cu
            s                                        ce  defineşte  calitatea  vieţii  oamenilor  este  I               călţăminte   pentru   femei  fost  organizat  un  intere­  )  cu  o
            I oraş mare, inălţind zi de zi şcoli, magazi­  comparabil  doar  sub  raport  cantitativ  şi  "   lui  repertoriu  al  forma­  a  fabricii  din  localitate.  sant  şi  util  schimb  de   l  bine
                                                                                                drag  la  realizarea  primu­
               ne, locuinţe pînă aproape de munţi".
                                                     nu  întotdeauna  acest  raport  este  suficient  >
                                                                                                                                                 experienţă
                                                                                                                                                            cu
                                                                                                                                                                lucrătorii
            I n  Lakatos Ghizi : „In anul 1975 mina Vul­  de  concludent.  Vulcanul  este  azi  cu  totul,  9   ţiei  corale  ce  se  pregă­  Se  găseşte  aici  încălţă­  din   domeniul   zootehniei   1 în lo<
                                                                                                                        minte în 7 sortimente.
                                                                                                                                                                              \  ia  6,
               can  a  primit  „Casca  de  aur“  şi  steagul  de  fundamental  altul,  faţă  de  primii  ani  de  '
               mină fruntaşă in întrecerea socialistă".  după  eliberare.  Este  un  oraş  cu  un  înalt  |   teşte  sub  bagheta  dirijo­  FLORI LA OŢELĂRIE  de  pe  raza  oraşului  Că-   ţ  re  se
            J  Este  aici  o  constatare,  dar  şi  o  dorinţă  tonus  economic  şi  social.  Pe  teritoriul  lui  ’   rului Vasile Molodeţ.     lan.  Au  fost  prezenţi  pes­  I  sufici
            |  a  copilului  de  a  şti  că  minele  oraşului  sînt  există  două  exploatări  miniere,  o  prepara—  J   LA   DISPOZIŢIA   Pionierii   detaşamentu­  te   60   de   participanţi:   / zăbo\
            \ fruntaşe. In replică remarcăm că minerii  ţie  de  cărbune,  o  termocentrală,  o  secţie  |   CĂLĂTORILOR   lui  clasei  a  IV-a  G,  de  la  ingineri  agronomi,  medici
                                                                                                                                                                                n b
            I de  la  Paroşeni  au  dat  peste  plan  de  la  în­  ce  se  va  transforma  curind  intr-o  fabrică  >,   Nu   de   multă   vreme  Şcoala   generală   nr.   11  veterinari,   preşedinţi   de   t  de
                                                                                                                                                                              H ' cr
               ceputul anului mai bine de 40 000 tone de
                                                    de  elemente  de  susţinere  hidraulică  şi  alte  k
                                                                                                                                                             agricole
                                                                                                                                                                      de
            I ' cărbune, iar cei de la Vulcan, pe luna no­  unităţi.  Perspectiva  oraşului  dezvăluie  o  l   conducerea  autogării  De­  Hunedoara,  s-au  întîlnit,  cooperative   şefi   de   bri­  ? a june
                                                                                                                        pe  platforma  oţelăriei  nr.  producţie,
                                                                                               va  a  ÎUat  lăudabila  mă­
                                                                                                                                                                              Ţ  întîrzi
               iembrie, au extrase peste 1000 tone.
                                                    imagine  tonifiantă,  prin  amploarea  şi  pro-  '
                                                                                                                                                 găzi.  Schimbul  de  expe­
                                                                                                                        1  de  la  C.S.H.,  eu  mais­
                                                                                               sură  de  a  pune  la  dispo­
            „ ba copiii care au participat la „extern-  funzimea  transformărilor  ce  vor  surveni.  I   ziţia  călătorilor,  în  sala  trul   principal   Tiberiu  rienţă  a  fost  urmat  de   ^ minu‘
                                                                                                                                                                              '  cond
            f poralul"  nostru,  categoria  fundamentală  a  De  aceea,  ni  se  pare  fericită  expresia  ele-  J   de  aşteptare,  un  televi­  Pascu,  secretarul  comite­  un  frumos  program  ar­  va  d
               esteticii  —  frumosul  —  este  sinonimă  cu  vului  Marian  Stancu  :  „Un  oraş  în  înflori-  >
            s floarea. Iată cîteva imagini: Nicolae Hirsch :  "o/Pentru-a  patriei  mîndrire/Şi  sub  înnoito-  |   zor.  Astfel,  şederea  călă­  tului  de  partid  al  O.S.M.  I  tistic  susţinut  de  forma­  cestu
                       ( „Oraşul Vulcan este în plină con­  rul soare/Să arate ca o floare".   *  torilor  în  autogară  poate  şi  deputat  municipal.  In-  ţiile  Casei  de  cultură  din   I  prad
                     strucţie, ca o floare după ploaia verii".                                 fi instructivă. (M. Ţie).  tîlnirea s-a transformat  Căi an.                   ^{T. II
            J ,  Valent ’n Ciolpan : „II văd ca o floare ca­               CORNEL ARMEANU I
   97   98   99   100   101   102   103   104   105   106   107