Page 102 - Drumul_socialismului_1977_11
P. 102
Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 6 2
r
carnet
ţ Baza
cultural i provizio
I terială
Realizarea producţiei fizice să stea in ţ asigure
l coest c
Sarcinile anului viilor BRIGADA ŞTIINŢIFICĂ / feţe de
\ poată
Duminică, brigada şti
abordate prinlr-o centrul preocupărilor întregului colectiv inţifică a Comitetului ţ Factorii
judeţean de cultură şi * rezolvai
ţ me s-c
pregătire temeinică, Au mai rămas puţine zi timp va intra în producţia — Nu se respectă întoc educaţie socialistă s-a '{ au „ui
întîlnit eu cetăţeni din
le pînă la sfîrşitul acestui de serie noul tip de plăci mai şi întotdeauna tehnolo satele Căstău şi Sibi- !y menea
•rat p
minuţioasă, an. Una din cerinţele fun mozaicate (cu un singur giile de lucru, nu se folo şelu-Nou (comuna Be- l Realita
sesc încă la maximum de-
strat) care a fost experi
damentale puse în faţa fie
riu).
Dialogul
realizat
cărui colectiv de muncă es mentat în staţia pilot a în şeurile rezultate din tăieri între membrii brigăzii 1 totul
a producţiei te aceea de a-şi realiza şi treprinderii aproape un an iar în privinţa calităţii u- ştiinţifice şi săteni s-a 1 suprafe
de zile, obţinîndu-se re
nele produse mai lasă de
depăşi planul la producţia
^ trage
soluţionarea
referit
la
fizică, la fiecare sortiment zultate foarte bune. Amin dorit. Ar trebui acordată pe cale politică a pro i nuarea
«cale. £
(Urmare din pag. 1) altfel, acest lucru se află în parte. Realizarea valo tim că, de puţin timp, a în de către noi toţi mai mul blemelor litigioase din yducru I
tă atenţie acestor lucruri,
a
rică
ceput şi montajul instalaţi
globale
producţiei
pe agenda tuturor între tre state, la aspecte
ţici materiale, şi, prin a- prinderilor din judeţ, fie nu poate suplini sub nici un ei de fabricare a pulberilor sublinia inginerul Bence privind istoria, astro
ceasta, sporirea venitului care colectiv de muncă motiv restanţele la produc marmoriene, care se reali Ianoş, şeful secţiei prelu- nomia, medicina, le 1
naţional şi ridicarea nive fiind conştient de sarcini ţia fizică. Beneficiarii, eco zează prin autodotare. crări. i
lului de trai al întregului le mobilizatoare ce-i revin nomia noastră naţională, Dacă am arătat la înce Un alt aspect, relevat cu gislaţia ţării noastre. 1 Miile
popor. Experienţa ultimilor din planul naţional unic de nu de cifre globale au ne put preocupările colectivu amărăciune de maiştrii A- Probleme ca realizarea ? a pel ea
ani a dovedit cu puternică* dezvoltare pe 1978 şi hotă- voie, ci de produsele fizi lui de aici pentru diversi lexandru Varga şi Savin comunicaţiilor astrono I transpe
forţă de convingere că fe rît să-l pregătească cît mai ce, de utilajele, piesele, ficarea producţiei şi rezul • Sava, de la atelierul placa mice, cauzele cutre Şi I.T.A
ricirea şi bunăstarea noas bine pentru a-1 îndeplini v je, este cel al absenţelor
tră nu ni le oferă nimeni, în mod exemplar. Ce pre mărfurile necesare produc tatele bune obţinute în a- murelor de pămînt, / torii d
ci noi înşine trebuie să ni supune, în fond, această ţiei şi nouă, cumpărătorilor. cest an, nu putem omite nemotivate. prevenirea hipertensiu :1 obligat
le asigurăm prin propria pregătire ? In mod deose Dacă urmăreşti situaţia totuşi rezultatele mai sla — Unii tovarăşi de-ai nii, a gripei, atribuţiile ^ să vin
muncă, prin voinţa şi ho- bit — contractarea integra realizării sarcinilor de plan be (tot din această perioa noştri, cum sînt, de exem comisiilor de judecată 1 plece
tărîrea de a trăi mai bine, lă a bazei tehnico-materia- pe 10 luni la întreprinde dă) şi unele din cauzele a- plu, Constantin Haneş şi au fost dezbătute eu i lor do'
deci de a munci mai bine. le şi a producţiei — atît rea „Marmura" Simeria ră- cestor nerealizări. Nicolae Sibişan, au obice mult interes.
Acest adevăr trebuie im cu partenerii interni, cît şi mîi oarecum contrariat. iul să lipsească nemotivat, \ tofi.
plantat în conştiinţa fiecă cu cei externi —, asigura Alături de rezultate nota mai ales în zilele în care EXPOZIŢIE s
rui om al muncii, trebuie rea şi pregătirea forţei de primesc ■ retribuţia, neînţe-
4
să mobilizeze energic Xa muncă, punerea la punct bile, cifrele indică şi unele La „Marmura * DE ARTĂ PLASTICĂ \
activitate susţinută, fruc în toate amănuntele a'spa nerealizări. Astfel, produc legîiid (deşi li s-a arătat \
tuoasă toate colectivele ţiilor Şi capacităţilor de ţia globală este realizată în de mai multe ori), că în fe La Clubul sindicate
muncitoreşti. producţie, asigurarea tutu proporţie de 111,3 la sută, Simeria lul acesta dezorganizează lor din Lupeni s-a des l curcă,
Pentru ca sarcinile din ror celorlalte condiţii pen iar productivitatea muncii întreg procesul de produc chis o expoziţie de artă' i le de
planul pe anul 1978 să poa tru desfăşurarea optimă a a crescut simţitor faţă de ţie. plastică, ce poartă sem / le „inc
tă fi realizate integral, la producţiei în timpul iernii. anii precedenţi. După 10 în legătură cu absenţe \ nin, a<
toţi indicatorii, la toate In aceste direcţii trebuie să Datorită faptului că nu le, remarcăm că numai în nătura lui Alexandru 1 torii ş
sortimentele, hotărîtor este acţioneze mai energic une luni se raportează o depă au fost realizate sarcinile primele 3 trimestre ale a- Rădulescu. Cunoscător
ca producţia să fie pregă le unităţi economice ca şire a productivităţii de de plan la placaj finit, în al legilor culorii, artis / Deva
tită temeinic, din timp. In C.S. Hunedoara şi I.V. Că- 11,4 la sută. La px-oducţia treprinderea are restanţe şi cestui an, la „Marmura" tul plastic oferă vizita 1 pentru
unităţile- economice din ju de dale mozaicate planul a Simeria s-au înregistrat I laţiile
deţul nostru, preocupările lan, I.P.E.G. Deva şi fost depăşit substanţial, re- la export. Iată însă ■ ce ne 19 204 nemotivale. Aceasta torilor, într-o suită de / zările
în această direcţie se am U.U.M.R. Crişcior, Ţesăto- alizîndu-se un spor de a- spune în legătură cu acest fără să mai cumulăm şi lucrări de reală valoa J l-au (
plifică în fiecare zi, pe ria de mătase Deva şi pi-oape 17 la sută. lucru tovarăşul Boris Răi- învoirile, concediile de boa re, ferestre deschise ^ o vini
măsură ce ne apropiem de I.F.A. „Vîscoza“ Lupeni, leanu, inginerul şef al în lă etc. spre o viziune persona
finele anului. Un număr I.F.E.T. Deva şi „Marmu Este demnă de remarcat treprinderii : i seria.
tot mai mare de întreprin ra" Simeria precum şi alte şi preocuparea pentru di — Nerealizarea planului Deci, alături de rezultate lă asupra realităţii pe > tru că
deri raportează deja înde le care mai au nerealizări versificarea şi asimilarea bune în producţie, de pre care o „descrie" măes- ţ cheia t
plinirea sarcinilor de plan la acest capitol. de noi produse. Menţionăm, la acest sortiment se da ocupările pe linia diversi tru cu penelul. l l i za re
şi a angajamentelor anua încheierea cu bune re în primul i'înd, abrazivii. torează, în principal, fap ficării şi asimilării de noi / morme
le, pregătindu-se să dema zultate a prevederilor de tului că nu avem asigurate produse, la „Marmura" mai CARTEA ŞTIINŢIFICĂ 1 re s-
reze energic şi hotărit din plan pe acest an, pregăti Dacă, la început, aceştia se condiţiile de zăcămînt la persistă şi unele neajunsuri l noroi.
primele zile ale noului an. rea corespunzătoare a pro fabricau doar pentru uz in cariera Ruşchiţa. Mai exact Biblioteca municipa
Unităţi economice cu pon ducţiei şi demarajul optim tern, acum ei se pi'oduc şi este vorba despre neconfir- care afectează asupra bu ■ tă pe
dere în judeţ, cum sînt : în 1978 vor constitui premi pentru terţi. în ultima pe mări de rezerve. Am avut nului mers al întreprinde lă din Petroşani a or i picioa
I.M. Hunedoara, I.M. Bar sele unei contribuţii sub rioadă, ca urmare a cerce şi o alunecare de teren ca rii, asupra rezultatelor ei. ganizat, la casa de cul ^ alaltăi
za, I.U.M. Petroşani, E.M. stanţiale a judeţului Hu tărilor proprii, s-a diversi Stă în puterea colectivu tură din localitate, o l tovară
Deva, ca şi I.M. Orăştie şi nedoara la înfăptuirea ficat gama sortimentală a re a afectat mult extracţia lui de aici ca în zilele ca expoziţie a cărţii ştiin I ajutat
F.P.R. Baru, multe altele, Programului suplimentar acestora, produeîndu-se a- de materie primă. re au rămas pînă la finele ţifice. Realizată în ca \ ne p
finalizînd planul pe acest de dezvoltare economico- Din discuţiile noastre cu anului să recupereze res drul acţiunilor cu car ţ caucix
an, îşi pregătesc asiduu socială a ţării pe perioada brazivi cu lianţi de bache- mai mulţi muncitori, maiş
producţia anului 1978. De •1976—1980. lită, magnezită sau polies- tri şi ingineri din între tanţele şi să-şi realizeze tea, organizate frecvent
teri, foarte solicitaţi de prindere, am dedus, totuşi, integral planul la produc de colectivul bibliotecii, l ÎSI
constructori. Peste puţin ţia fizică. Dar pentru a- expoziţia a fost între
că pe lîngă aceste motive ceasta, pe lîngă o organi
obiective îşi mai fac loc în gită de prezentarea şi PE
întreprindere şi unele „fe zare riguroasă, disciplină î'ecenzarea celor mai ) De
şi ordine la fiecare loc de
nomene" care perturbă pro muncă, este nevoie de efor interesante titluri apă torul
cesul de producţie, influen- turi susţinute din partea rute la Editura ştiinţi ţ la un'
ţînd negativ asupra reali fiecărui om al muncii. fică şi enciclopedică. 1 facere
zărilor. Despre ce este vor / ria se
ba ? MIRCEA LEPĂDATU ţ pârâte
i sesiza
? de b
I părăi
i câ ni
'mm de constituire a consiliilor populare i adeve
1 se. Ic
Şi în judeţul nostru, ca tul de credinţă şi devota din judeţul nostru pînă ) ne-a
în întreaga ţară, au loc în ment faţă de Repu în 1980. Această problema l un o
aceste zile — în urma vic blica Socialistă România, tică înscrisă la ordinea de / în di
toriei obţinute în alegerile în cadrul sesiunilor de zi — mareînd începutul ac ţ cauze
ne a
de la 20 noiembrie de că constituire are loc alege tivităţii consiliilor populare i "
tre candidaţii Frontului rea birourilor şi comitete în noua legislatură — a- ? cături
Unităţii Socialiste — se lor executive ale consilii testă faptul că noile orga ţ aminl
siuni de constituix-e ale lor populare, depunerea ne locale ale puterii şi ad rai vi
consiliilor populare muni jurămîntului de credinţă ministraţiei de stat sînt de 1'
cipale, oi’ăşeneşti şi comu de către noile organe exe angajate plenar, din prima i nâ .
I.M. Vulcan, ioan Zimbru, miner, şef de brigadă Ia sectorul III, împreună cu mi nale. în cadrul acestor se cutive de conducere, ale zi a activităţii lor, cu toa i tori.
nerii Ion Frisăcaru şi Nicolae Kaicu, împărtăsindu-şi succesele la ieşirea din şut. siuni deputaţii — care gerea comisiilor permanen- te forţele, la înfăptuirea / I.C.S.
Foto: ŞTEFAN NEMECSEK au primit mandatul din te şi se adoptă planurile programelor de înflorire e- J Deva
partea alegătorilor de a de măsuri îmbunătăţite conomico-socială a tuturor » descc
■ gospodări treburile unită ale consiliilor populare localităţilor hunedorene şi ’i cump
„Vulcanul este un colţ din mindra stea românească" j ţilor administrativ-terito- privind îndeplinirea pre • crearea, pe această bază, a ) cuş).
unor condiţii de muncă şi
vederilor planului de dez
riale, de a conduce împreu
DE
nă cu obştea şi în intere voltare economico-socială . de viaţă tot mai bune pen \
8 (Urmare din pag. 1) re se deschide şi se înalţă mîndră". Ovi- t sul ei treburile de stat şi în profil teritorial a loca tru toţi locuitorii judeţu Pe
!
S -----——--------------------------- diu Opriţa : „... cu flori multe şi parcuri I obşteşti — depun jurămîn- lităţilor urbane şi rurale lui nostru. ) pe ui
I te populaţia Vulcanului a crescut de a- frumoase, unde minerii işi 'petrec timpul ' ţ deser
proape- 6 ori şi că mai bine de două treimi liber, ascultînd frumoasele triluri de pă- j I Mia -
' din ea trăieşte in locuinţe noi. in blocuri. sărele". ) teresx
Copiii înţeleg că tot ce s-a făcut in Vul- Şi exemplele a? putea continua. Obser- J O NOUĂ FORMAŢIE într-o autentică lecţie
' can se datoreşte eforturilor minerilor, con- naţiile copiilor sînt expresia simţămintelor | CORALĂ despre frumuseţea mun l încad
I duşi_ de partid, care, avind puterea in faţă de realitate şi sint, mai ales, călită- * Etapa de masă a celei cii, a meseriei. Acolo, pe J de ci
1 lor, \
mină, au redeschis mina, cindva închisă
‘ de capitalişti, şi au trecut la dezvoltarea tive şi incomplete, li ajutăm cu cîteva ele- k de-a Il-a ediţii a Festi platformă, au sărbătorit l finele
mente. Faţă de anul eliberării, numărul u- I
l ei, la creşterea producţiei de cărbune. nităţilor comerciale, de învăţămînt şi să- ' valului naţional „Cînta- elevii şi pe învăţătoarea / cînd
* _ Georgiana Antoce : „De mult, înving in d nătate s-a triplat. In 1948 Vulcanul era o | rea României* a inclus în UNITATE DE DESFACERE lor — Georgeta Cismaş I cînd
. în lupta cu străfundurile, aceşti curajoşi comună cu 5 229 locuitori iar azi numai J numărul formaţiilor ar A FABRICII — căreia i-au înmînai ^ pentr
j oameni au dăruit oraşului cărbunele. Astăzi, numărul elevilor este de peste 5 600. Este , tistice ale căminului cul DE ÎNCĂLŢĂMINTE flori pentru aniversarea
\ îndemnaţi de noile condiţii, ei muncesc cu primul oraş din Valea Jiului care, prin in- J tural din Pui un nou celor 21 ani de viaţă. 1 re l a
In hala OBOR din mu
I mai multă rivnă, făcînd ca oraşul să fie troducerea termoficării, a scăpat de polua- s ansamblu: formaţia co nicipiul Hunedoara — s-a SCHIMB DE EXPERIENŢĂ .' parte
vestit
\ de 2f
rea proprie. în viaţa lui au apărut ele- 8
' Emil Bălan : „Oraşul arată ca un furni mente inexistente altădată : liceu, grădini- ’ rală. Tineri şi vîrstnici deschis o unitate de vîn- l a so:
I car în timpul zilei. De aici se scoate „au- ţe, dispensar medical, creşe etc. Tot ceea J de diferite profesii şi zare a produselor de în La Nădăştia de Sus a î la Vi
rul negru". Constructorii au ridicat aici un preocupări participă cu
s ce defineşte calitatea vieţii oamenilor este I călţăminte pentru femei fost organizat un intere ) cu o
I oraş mare, inălţind zi de zi şcoli, magazi comparabil doar sub raport cantitativ şi " lui repertoriu al forma a fabricii din localitate. sant şi util schimb de l bine
drag la realizarea primu
ne, locuinţe pînă aproape de munţi".
nu întotdeauna acest raport este suficient >
experienţă
cu
lucrătorii
I n Lakatos Ghizi : „In anul 1975 mina Vul de concludent. Vulcanul este azi cu totul, 9 ţiei corale ce se pregă Se găseşte aici încălţă din domeniul zootehniei 1 în lo<
minte în 7 sortimente.
\ ia 6,
can a primit „Casca de aur“ şi steagul de fundamental altul, faţă de primii ani de '
mină fruntaşă in întrecerea socialistă". după eliberare. Este un oraş cu un înalt | teşte sub bagheta dirijo FLORI LA OŢELĂRIE de pe raza oraşului Că- ţ re se
J Este aici o constatare, dar şi o dorinţă tonus economic şi social. Pe teritoriul lui ’ rului Vasile Molodeţ. lan. Au fost prezenţi pes I sufici
| a copilului de a şti că minele oraşului sînt există două exploatări miniere, o prepara— J LA DISPOZIŢIA Pionierii detaşamentu te 60 de participanţi: / zăbo\
\ fruntaşe. In replică remarcăm că minerii ţie de cărbune, o termocentrală, o secţie | CĂLĂTORILOR lui clasei a IV-a G, de la ingineri agronomi, medici
n b
I de la Paroşeni au dat peste plan de la în ce se va transforma curind intr-o fabrică >, Nu de multă vreme Şcoala generală nr. 11 veterinari, preşedinţi de t de
H ' cr
ceputul anului mai bine de 40 000 tone de
de elemente de susţinere hidraulică şi alte k
agricole
de
I ' cărbune, iar cei de la Vulcan, pe luna no unităţi. Perspectiva oraşului dezvăluie o l conducerea autogării De Hunedoara, s-au întîlnit, cooperative şefi de bri ? a june
pe platforma oţelăriei nr. producţie,
va a ÎUat lăudabila mă
Ţ întîrzi
iembrie, au extrase peste 1000 tone.
imagine tonifiantă, prin amploarea şi pro- '
găzi. Schimbul de expe
1 de la C.S.H., eu mais
sură de a pune la dispo
„ ba copiii care au participat la „extern- funzimea transformărilor ce vor surveni. I ziţia călătorilor, în sala trul principal Tiberiu rienţă a fost urmat de ^ minu‘
' cond
f poralul" nostru, categoria fundamentală a De aceea, ni se pare fericită expresia ele- J de aşteptare, un televi Pascu, secretarul comite un frumos program ar va d
esteticii — frumosul — este sinonimă cu vului Marian Stancu : „Un oraş în înflori- >
s floarea. Iată cîteva imagini: Nicolae Hirsch : "o/Pentru-a patriei mîndrire/Şi sub înnoito- | zor. Astfel, şederea călă tului de partid al O.S.M. I tistic susţinut de forma cestu
( „Oraşul Vulcan este în plină con rul soare/Să arate ca o floare". * torilor în autogară poate şi deputat municipal. In- ţiile Casei de cultură din I prad
strucţie, ca o floare după ploaia verii". fi instructivă. (M. Ţie). tîlnirea s-a transformat Căi an. ^{T. II
J , Valent ’n Ciolpan : „II văd ca o floare ca CORNEL ARMEANU I