Page 105 - Drumul_socialismului_1977_11
P. 105
Proletari din toate tarile, unlti-vă !
ANUL XXIX
NR. 6 244
MIERCURI,
30 NOIEMBRIE
1977
4 pagini — 30 bani
* H PLANUL PE ANUL 1976 - PERSPECTIVĂ
In cinstea marelui eveniment Producţia -
GENEROASĂ A UNEI NOI ETAPE
din viaţa partidului şi a ţării ioc dc afirmare
DE MUNCĂ RODNICĂ
doara se obţin zi de zi anului, să acumuleze un pentru fiecare
frumbass succese în pro plus de producţie de
ducţie. Printr-o mai bu peste 100 ml, pe care
nă organizare a muncii s-au angajat să-l majo PRODUCŢIA GLOBALA AGRICOLA S-a întimplat nu cu
pe fiecare schimb, folo reze în întîmpinarea Con (ÎN PRETUR11977) „ mult timp in urmă. Ra
sirea din plin a timpului ferinţei Naţionale a parti portul — cum i se spu
de lucru şi a maşinilor dului. Alături de briga 106,9-116,1 ne la I.M. Vulcan şe
dinţei de lucru de mar
din dotare, colectivul de dier, se remarcă prin ţea şi de joia dimineaţă
muncă de aici raportează hărnicie şi conştiinciozi — se terminase de vreo
0 depăşire a sarcinilor de tate în muncă şefii de oră.
Kg piese turnate, 'dintre ca schimb : Alexandru, Ha- tovarăşul director DAN
— Aş dori să discut cu
plan la zi cu 900 tone
Traian Botar,
Balint
re 126 tone piese din lasz Gheorghe şi Benko SURULESCU — m-am a-
oţel, 83 tone din fontă, Alexandru. dresat secretarei. Se poa
te sau ara audienţe ?
234 tone tuburi do pre — Tovarăşul director
siune şi altele. Concomi RECORD primeşte oricînd şi pe
tent, la,turnătorie s-au c- oricine, nu] are program
conomisit 317 000 kWh e- AL EFICIENŢEI special de Audienţe — a
nergie electrică, 231. .700 venit prompt răspunsul.
Colectivele
muncito
NAŢIONALA A mc gaze naturale, reşti din judeţul nostru 1976
1 570 000 mc gaze de fur
nal, s-au obţinut peste au înregistrat, pe 10 luni,
900 000 lei economii la cel mai însemnat volum Şi în domeniul agriculturii, planul pe 1978, în condiţi
cheltuielile de producţie. de economii la cheltuie ile unui an agricol normal, prevede realizarea unei pro
CENTRALA MINEREURILOR De' asemenea, pe 10 luni, lile de producţie — 108 ducţii globale de 134,7—146,3 miliarde lei. Pentru înfăptui Acum e la dinsul un
muncitor, dar intraţi.
DEVA A ÎNDEPLINIT pierderile de metal sînt milioane lei, din care la rea acestui obiectiv vor fi alocate investiţii de 24,3 mi
PLANUL ANUAL mai mici cu 31 tone, faţă cheltuielile materiale — liarde lei în vederea dezvoltării bazei tehnico-materiale a Tinărul — robust, să
de anul trecut. La obţi 70 milioane. Cu cea mai nătos — ce stătea pe
In întîmpinarca Confe nerea acestor frumoase însemnată contribuţie la agriculturii. scaun in faţa directoru
rinţei Naţionale a Parti succese un aport însem realizarea acestui record Prin creşterea gradului de mecanizare şi chimizare se lui, nu se lăsa convins.
dului Comunist Român, nat şi-au adus muncitorii al eficienţei economice şi va asigura, între altele, o producţie de 23,2 milioane to „Cum, tovarăşe director !
harnicul colectiv al Cen Dumitru Oprea, Avram responsabilităţii muncito ne cereale, 8,58 milioane tone sfeclă de zahăr, 4,85 mi Eu să trec în producţie,
tralei minereurilor Deva reşti, comuniste, se pre lioane tone cartofi de toamnă şi 4,3 milioane tone legu la cărbune ?! Asta-i im
raportează un succes de Cazan, Zamfir Partenie, zintă C. S. Hunedoara, me de cîmp. Totodată, se vor realiza 2,67 milioane tone posibil. Am 10 ani de lu
prestigiu : îndeplinirea Ioan Pascu, mulţi alţii C.M. Deva, I.M. Barza, came în viu şi 61,6 milioane hl lapte, asigurîndu-se con cru caelectrician şi a-
cum să trec la cărbune ?
sarcinilor de plan anuale (V. Grigora.ş, corespon I.V. Călan, alte unităţi tinua îmbunătăţire a aprovizionării oamenilor muncii cu Nici nu mă gindesc.
cu 33 de zile mai devre dent). produse agroalimentare. N-am avut nici o abate
me. In perioada care a economice de frunte. re, n-am fost sancţio
trecut de la începutul a- 100 ML IN PLUS'LA nat...". „Tocmai dp aceea,
nului, colectivele de oa LUCRĂRILE DE PREGĂTIRE pentru că eşti un băiat
meni ai muncii din ca | bun, pentru că ai fost a-
drul C. M. Deya au rea Brigada de mineri con pilii jutat să faci şi şcoala dc
maiştri'şi pentru că pos
lizat însemnate cantităţi dusă de F. Gherasim, de tul pe care l-ai avut pînă
de produse fizice peste la I.M. Lonea, se eviden acum, la staţia telegrizu-
sarcinile de plan, obţinu ţiază frecvent prin rea 1 INTENSĂ a NIVEL DE TRAI RIDICAT metrică, nu se mai justi
te integral pe seama pro lizarea şi depăşirea sar ■ fică, e bine să treci în
ductivităţii muncii. Pînă cinilor de plan. Adevă producţie. Sînt convins
la sfîrşitul anului numai rată „Brigadă de pro că ai să faci treabă bună.
unităţile economice apar ducţie şi educaţie so Constructorii de utilaj minier din Petroşani acţionează Nu eşti singurul care a
trecut de la alte meserii
ţinătoare C.M. Deva, din cialistă", în ultima vre să cqmpleteze şi să întă
judeţul nostru, vor ob me, minerii conduşi de a- rească formaţiile direct
ţine o producţie supli cest destoinic brigadier energic pentru mecanizarea lucrărilor din subteran productive. Ştii că ţara
mentară în valoare de realizează zilnic peste are nevoie de cărbune,
peste 178 milioane lei. plan cîte 5-6 ml la lu Ceauşescu, pentru a veni iar noi nu stăm prea bine
crările de pregătiri în- Sper ca prin eforturi comune să faceţi din uzina dum mai substanţial şi mai e- cu planul. Trebuie să
900 TONE PIESE TURNATE tr-o galerie dublă de neavoastră o unitate puternică. Pînă se va construi o ficient în sprijinul activi punem cu toţii umărul".
Discuţia a mai continu
PESTE PLAN deschidere în stratul III. nouă uzină, să începeţi să realizaţi aici şi reparaţiile ca tăţii miniere. Cu acest pri at cîteva minute. La ple
Şi la secţia turnătoria Aceste sporuri le-au per pitale la utilajele miniere, pentru a crea toate condiţiile lej, au fost revăzute şi îm care, tinărul a pus o ul
de tubilri di". C.Ş, Hune mis ca, de la începutul de ~ «radului de mecanizare a lucrărilor din bunătăţite studiile teh- timă întrebare ; aproape
subteran. ___ nico-economice ale celei fără' sens : „Deci, cum
NICOLAE CEAUŞESCU de a Il-a etape de dez rămîne, tovarăşe direc
voltare a întreprinderii, tor ?“. La care a primit
pentru care ygioares in un ultim răspuns : cu un
Aceste preţioase indica noi am avut în întreprin vestiţiei va creşte de doua sens pr&eis t „Aja cum
ţii şi recomandări pe care dere o largă şi fructuoasă ori şi jumătate faţă de ţi-dpi SPUS, treci m pTC*
ducţie. Iţi poţi alege sec
ni le-a dat secretarul ge consultare/ cu specialişti şi prevederile iniţiale. De a- torul, brigada. N-ai să
neral al partidului, tovară cadre de răspundere de la semenea, la nivelul între regreţi...".
şul Nicolae Ceauşescu, în M.I.C.M., M.M.P.G., cu cer prinderii, conducerii Com
recenta vizită pe care a cetători şi specialişti de la binatului minier Valea Jiu DAN VRINCEANU
făcut-o în întreprinderea I.P.C.M., cu care am discu lui şi a Comitetului muni N.R. Tinărul maistru
noastră, ne sînt îndreptar tat problemele stringente cipal de partid Petroşani electrician lucrează acum
în producţie. Conduce o
cotidian în muncă. La pu ale extinderii şi moderni a fost întocmit un program sondeză de mare produc
ţine zile după vizita şefu zării I.U.M. Petroşani, în de acţiune în aceeaşi direc- tivitate. Şi face treabă
lui statului în judeţul Hu spiritul orientărilor date bună...
nedoara şi în Valea Jiului, de tovarăşul Nicolae (Continuare în pag. a 2-a)
r
46 DE CERTIFICATE peni pe scena Palatului extremităţile judeţului I.C.S.A.P. Petroşani, au
cultural din localitate. nostru, Rîu de Mori, se fost organizate bogate şi
46 de muncitoare de la Pionierii, care au primit comunică în fiecare zi la ingenioase expoziţii de
fabrica de conserve din cravata roşie cu tricolor orele 7 şi 17, temperatu artă culinară — prepara
Haţeg au primit zilele în ziua deschiderii lucră ra aerului şi a apei, pre te din carne, legume şi
trecute certificatele de rilor Congresului al XI- cipitaţiile căzute în ulti zarzavaturi, produse de
muncitoare calificate în lea al partidului, au ra mele 24 de ore, viiturile, patiserie, cofetărie şi ră
meseria de preparator portat, în faţa unui nu iar cînd este zăpadă, din coritoare. Exponatele s-au
conserve, după ce au ab meros public spectator, a oră în oră şi grosimea bucurat de aprecierea u-
solvit cu bine cursul de nanimă a consumatorilor.
calificare de gradul I la ii
locul de muncă. Printre de la o zi la alta SCHIMB DE EXPERIENŢĂ
cele mai harnice eleve
s-au numărat Elisabeta Uteciştii de la I.M.M.Tt.
Sterian, Maricica Covăta- părinţilor lor mineri, că, stratului de zăpadă. In Simeria au participat la
ru, Maria Ungur, Ecate- zi de zi, cravata roşie cu formaţiile transmise de un schimb de experienţă
rina Pop şi altele, astăzi tricolor le este simbol şi observatoarele hidro Io- pe teme de producţie şi
La atelierul S.D.V. al U.1I.M.R. Crişcior, echipa de lăcătuşi lucrătoare de bază în fa îndemn în activitatea niţa Boceat şi Jenica Mi- ale vieţii de organizaţie
condusă de Gheorghe Bulz, fruntaşă in muncă, execută nu brică. licioiu ajută staţiei me U.T.C., la I.M.M.R. Paş
mai lucrări de calitate. Foto : VIRGIL ONOIU şcolară, ca şi în viaţă,
o angajîndu-se în cinstea teorologice Deva la în cani, cu muncitori ute-
« 1 „PENTRU PREZENT Conferinţei Naţionale a tocmirea preţioaselor da cişti de aici. Au fost or
SI VIITOR, partidului să fie mereu te despre starea vremii. ganizate întîlniri. mese
In pagina a IV-a: ! FĂGĂDUIM" în frunte (Titu Cornea, rotunde, s-au vizitat ca
corespondent). EXPOZIŢII LA sele memoriale ..Mihail
Aşa s-a intitulat spec „GOSPODINA" Şl Sadoveanu" şi „Ion Crean
Premiile Academiei Republicii Socialiste tacolul prezentat de deta ZI DE ZI LA DATORIE „MINERUL" gă", precum şi Palatul
şamentul de pionieri al La unităţile „Gospodi culturii din Iaşi. (Ioan
România pe anul 1975 Şcolii generale nr. 1 Lu- Dintr-o comună dc la na" şi „Minerul", ale Munteanu, corespondent).