Page 106 - Drumul_socialismului_1977_11
P. 106
Fag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 6 2
cadran eedndniic iii1 cadran eeonomic
^ AU R/
| Cei
ţ strada
Constructorii de utilaj minier din Petroşani acţionează energic l Simeria
1 raţi cin
(Urmare din pag. 1) său în producţie să fie rect aprecieri pentru rezul ţie, urgentăm pregătirea do ţ torului
maxim. tatele obţinute, orientări şi cumentaţiilor şi asigurarea ţ munalâ
ţie, încît indicaţiile secre O altă arie de preocu recomandări pentru activi proiectelor pentru trecerea * tru că
tarului general al partidu pări vizează perfecţionarea tatea de viitor. Răspunsul la eţapa a Il-a de extin ) cu och
lui să se materializeze cit activităţii de reparaţii a nostru la aprecierile făcu dere şi modernizare a în i face ci
mai repede şi cu maximă utilajelor miniere, urmînd te. şi la îndemnurile adre treprinderii. i să se
I că a şi
în perioada 20 septem de 2,1 milioane lei la ac eficienţă * economică şi so ca, în lumina recomandă sate se concretizează co Apreciind cu justeţe că ţ iat per
brie — 20 noiembrie s-au ţiuni finanţate s-a realizat cială. Acest program vi rilor tovarăşului Nicolae tidian în fapte poziti din planul naţional upio i •cordarc
desfăşurat în toate organi pînă la această dată 1,9 zează, în general, aşa cum Ceauşescu, să începem e- ve de muncă. Intreprinde- de dezvoltare economico- ! încălzir
zaţiile U.T.C. şi A.S.C. a- milioane. Cu planul reali ne-a recomandat secreta socială pe 1978, şi colecti peste
dunări şi conferinţe de zat integral se prezintă or rul general al partidului, t vului nostru îi revin sar scăpări
dări de seamă şi alegeri. ganizaţiile din municipiul urgentarea mecanizării lu M cini importante, organiza re" a c
Analizele efectuate cu a- Hunedoara, oraşele Călan crărilor miniere, prin in iHTtitrSâ » siva u, im «t ţiile de partid din între- ţ nu s-a
cest prilej au scos în evi şi Simeria, comunele Geoa troducerea unor utilaje prindere mobilizează ener l tul în
denţă modul în care or giu, Lelese, Băcia, Baru. • complexe, de mare randa gic colectivele de muncă la / unde s
ganele şi organizaţiile în cinstea Conferinţei Na ment, uşurarda lucrului în fectuarea în cadrul uzinei rea noastră a raportat activitate dinamică, perse ş ri le de
U.T.C. s-au preocupat pen ţionale a partidului, planul subteran, îmbunătăţirea noastre şi a reparaţiilor deja, în data de 15 noiem verentă, pentru a începe l rită ac
tru educarea muncitoreas la aceste acţiuni se va rea condiţiilor de muncă în capitale ale utilajelor şi ,a- brie a.c., îndeplinirea sar cu bine noul an, pentx-u a i tea stî
că a tinerilor în spiritul liza integral. Bune rezulta general şi, totodată, creş gregatelor din întreprinde cinilor de plan anuale, în materializa integral şi e-
i gînd s
cultului şi dragostei faţă te au înregistrat tinerii de terea mai accentuată a rile miniere ale Văii Jiu aceste zile accentuînd pre xemplar sarcinile pe cax-e l| logic,
de muncă. pe şantierele judeţene de pi'oductivităţii şi sporirea lui. In această privinţă ne gătirea producţiei anului • ni le-a trasat seei-etax-ul i şit ca
O atenţie deosebită s-a muncă patriotică : de la a- producţiei de cărbune. Ne preocupăm cu toată exi viitor, cînd vom avea sar general al partidului în > semeni
acordat dezbaterii în adu menajarea hidroenergetică preocupăm cu insistenţă de genţa şi răspunderea de di cini sporite, mobilizatoare. privinţa mecanizăx'ii lu
nările generale şi în confe de pe Rîu Mare-Retezat, asigurarea condiţiilor teh- versificarea producţiei şi Ţinînd cont de aceasta, ac crărilor miniere din sub ţ bam, -
rinţe a modului cum se construcţia canalului de i- nico-materiale de asimila asimilarea unor piese de celerăm acţiunea de con teran şi de la suprafaţă, l de vin
’ lua co
desfăşoară întrecerea ute- rigaţii Băcia — Batiz, ce re a unor utilaje şi echipa schimb pe care încă le tractare a producţiei şi a atît în scopul uşurării
cistă '„Tineretul, factor ac le 42 şantiere locale de mente de susţinere meca mai procurăm din import, bazei tchpico-materiale, muncii minerilor, cit şi al ) oraşulc
tiv în realizarea cincinalu muncă patriotică la care au nizată de înaltă tehnicita diminuînd continuu efor stabilim şi chiar aplicăm sporirii permanente a pro ţ Groapi
lui revoluţiei tehnico-ştiin- participat peste 30 de mii te şi randament, a unor tul valutar al statului. unele măsuri de organizare ductivităţii muncii.
ţifice“, a rezultatelor obţi de tineri. transportoare grele, ele In întreaga noastră acti a lucrului pe secţii, ateliere Ing. GHEORGHE OLARIU )
nute de tineri în cadrul a- ( Adunările şi conferinţele mente şi instalaţii com vitate de perfecţionare şi şi pe schimburi de produc directorul I.U.M. Petroţ'
cestei întreceri. au apreciat că o atenţie plexe de automatizare, a modernizare a liniilor teh
La cele peste 600 milioa sporită trebuie să acordăm unor utilaje de tăiere a nologice ale întreprinderii, J Drun
ne lei date peste sarcinile activităţii de educare co cărbunelui în abataje şi a- de îmbunătăţire a structu Important în agricultură \ Coroie
de plan de către colective munistă, revoluţionară, prin gregate de forare galerii rii sortimentale şi de asi ţ de Sus
le hunedorene de muncă, o muncă şi pentru muncă a şi găuri de mină, care vor milare, ca şi în următoa } ten iţa
rea etapă de extindere a
contribuţie de seamă şi-au tineretului. Aici, un loc asigura, fără îndoială, creş uzinei avem riguros în ve Prfntr-a bună păstrare, să fie evitate ţ Sîntăm
adus-o şi cei peste 72 000 important trebuie să-l ocu terea productivităţii şi a i lea Di
tineri utecişti din judeţul pe preocupările pentru cu producţiei de cărbune. De dere amplasarea cit mai ^ (mai c
judicioasă a noilor secţii şi
nostru. Cu rezultate foarte noaşterea şi însuşirea de asemenea, avem în vedere ateliere, asigurînd un flux pierderile la cartofii pentru săniuţă! i ri u l co
bune se prezintă organiza către toţi tinerii a politicii începerea foarte urgentă a ţ Sălaşu
ţiile U.T.C. din municipiul partidului şi statului nos revizuirii structurii tehno tehnologic continuu şi efi ţ (comui
Hunedoara, oraşul Călan, tru, formarea unor temei logice a întreprinderii şi cient procesului dc fabri Una dintre sarcinile de cînd se asigură o aerisire
3
comunele Geoagiu, Lelese, nice convingeri corpuniste, montarea unor linii de fa caţie. mare răspundere pe care la 60-80 m pe tonă şi oră. \
Zam, Topliţa şi altele, care însuşirea spiritului revolu bricaţie automatizate, do Colectivul I.U.M. Petro Conferinţa extraordinară Dat fiind faptul că de \
în cinstea conferinţelor ţionar în muncă, antrena tate cu utilaje şi instalaţii şani este mîndru de a fi a. organizaţiei judeţene de termină înverzirea coajei
U.T.C. şi-au îndeplinit sar rea efectivă a tinerilor la de. mare productivitate, ur- fost vizitat de secretarul partid le-a pus în faţa lu şi Favorizează încplţirea \
cinile economice din planul înfăptuirea obiectivelor de mînd ca fiecare produs să general al partidului nos crătorilor din agricultură exagerată, lumina solară
anual. De aprecieri bune dezvoltare economieo-socia- fie testat în condiţii uzi tru, tovarăşul Nicolae este asigurarea din pro în silozuri sau beciuri es J Ponor
se bucură în rîndul colecti lă a patriei noastre. S-au nale, încît randamentul Ceauşescu, de a primi di ducţia judeţului nostru a te contraindicată. Regla \ Pui), £
velor de oameni ai muncii reliefat lipsurile ce mai cartofilor pentru consu rea în x-aport de cerinţele k stare
iniţiativele din cadrul în persistă în desfăşurarea în- mul populaţiei, trebuind să arătate a temperaturii, ,u- aproaf
trecerii uteciste : „Fiecare văţămîntului politico-ideo- se ajungă, îneepînd din mi-dităţii şi aerisirii se ) Gropii,
echipă de oţelari să dea logic, în nivelul, conţinutul anul viitor, la o producţie realizează prinţr-p circula ţ ţile fa
zilnic două tone oţel pes şi eficienţa acestuia. de peste 118 <KM) tone. în ţie cit.mâi uniformă a ae i abia,
te plarţ", „Nici o maşină ide Sub conducerea organi făptuirea acestei sarcini rului în masa de tuberculi 1 descur
încărcat sub randamentul zaţiilor 'de partid, organiza impune ca, pe lingă apli puşi la păstrare. | Dar c
de 6 tone pe post“,. „Cu ţiile U.T.C. din minerit, si carea cu rigurozitate ă mă In scopul de a evita in t Atenţie
microfonul printre întîTzi- derurgie, construcţii, din surilor agrotehnice înain stalarea microorganismelor ’ muneli
aţi“, „Locul de muncă — toate domeniile de activi tate cuprinse în tehnolo •patogene, trebuie să fie ţ mai o
oglindă fiecărui utecist" şi tate, au datoria de a acţio gia culturii, o deosebită a- înlăturaţi tuberculii cnyi ţ cînd ş
altele care, aplicate şi ur na cu toată energia pentru tenţie să fje acordată păs (nematurizaţi). Contr'-' i nere <
mărite de către organizaţii creşterea contribuţiei tine trării în cele mai bune factorilor amintiţi se j mai ci
le U.T.C., au dat rezultate retului la sporirea produc condiţii a seminţei. face zilnic cu ajuiohil V tele c
termometrelor şi higrpme-
bune. De o deosebită reu ţiei materiale, la îndeplini Se cunoaşte că tubercu ţrelor de către inginerii • î mulţi
şită se bucură acţiunile în ■ rea tuturor sarcinilor ce lii rezervaţi pentru «anun şefi din unităţile agricole, j (Gh. I
cadrul „Ştafetei muncii", ne stau în faţă în acest an ţă sînt organe vii în care care au obligaţia şă con
organizate în toate unităţi şi în perspectiva întregului planta a făcut acumulări semneze datele în registrul \ PE C
le economice din judeţ. cincinal pe care îl străba de substanţe de rezervă de control şi să intervină
O altă problemă care a tem. din care .şe forme.ază mu cp măsuri energice (reglînd
fost dezbătută în cadrul a- gurii vegetali, adică vii ventilaţia) cînd situaţia o \ De
dunărilor şi conferinţelor IONEL LAZĂR Tînărul strungar Ion Cugerean este unul dintre cei mai toarele plante. Deoarece impune. La depozitare se ţ ridicat
de dări de seamă şi alegeri prim-secrelar al harnici muncitori de la atelierul de prelucrări mecanice $1 au un conţinut ridicat de va avea în vedere să fie i culturi
I.M. Vulcan. Iată-1, în fotografic, efectuînd cu atenţie şi pri-:
a fost activitatea de mun Comitetului judeţean ocpere strunjirea corpului pompei de apă la strungul S.N. 400. apă (70 la sută), peptru o evitat contactul seminţei J Alb. I,
că patriotică. Din planul al U.T.C. bună pă.strarp şi evitare a de cartofi cu pereţii u- ţ minat.
piei'derilor pînă Ja plan- L rul da
Lgre trebuie ca inginerii mezi. V se po
şefi şTmagazinerTi De maximă importanţă activiti
unjtăti să acorde maximă f ?? după acoperirea si poate,
ste
ipzurilor cu pămînt să se
secrer@rutuî ‘Am primit, cu mare sa turisit, oarepum în taină, că oamenii îşi schimbă grijă reglării factorilor de irpprovizeze şoproane de specta
mediu în silozuri sau în.
cine -
asupra lor sau să se prac
adjuncf tisfacţie instituirea — prin „să ştiţi că unora nici nu greu obişnuinţa. Credem, beciuri. tice „îmbrăcarea" cu pale Sus. I
Ie* place, şă le'spui „toyară-
recenta lege adoptată de
ele exemplu, că' la Coope
O mare influenţă asupra
nu po
de fin cu rogoz, fixate cu
M.A.N. — ca formă gene Şţîl doctor". Nu sînţem de rativa „Viaţă xiopă" din'O- tub,erculilpr o are păşţr.a- plase de sîrrnă, asigurînd nouă
Biroul Comitetului orăşe rală de adresare între ce âcorej cu afirmaţia aceas i'ăşţie — ’und.e âm primit rea cit mai constant posi astfel ca ştratiil protector Unde
nesc de partid Vulcan a tăţenii ţării noasti'e a cu ta, pentru că'nu o clată am asigurări* că legea privind bil a temperaturii, care şă de părnint să fie, parnia- (M. C
•iniţiat o acţiune intitulată vintelor „toVarăş", „tova- auzit ' medici Ccţre-şi co noi-meip de' adresare a fost se situeze între 1 şi 4 gra nent zvîntat pentru a per j dent).
1
Ziua secretarului adjuiţct î’ăşă^ sau cetăţean !, „ce- rectau pacienţii cinci li se prelucrată în' colectivele de O, cunoscind că Ja mite aerarea prin pori a-
ci,! problemele de propa tăţeană". Aceste norme de adresau cu „domnule doc- tuturor secţiilor — s-a fă —1,7 grade şi -j-8 grade tunci cînd pe timpul ge PES
gandă. vin zi de zi, modul obiş ţ«r“. ' ' cut prea puţin peptru sînt impulsjpnate matura rurilor se vor închide ppri- }
Cu acest prilej, în faţa nuit djj adţpşcţj-e în rela schimbarea mentalităţii' oa rea şi încplţirea. şiţoarele orizon tal-verţjca- ^ Avei
participanţilor se prezintă ţiile oficiale. ; menilor-, a atitudinii uno De .asemenea, se impune cale. Respectarea cu stric ţ Bîtan
expuneri pe probleme ac Dar, se mai întîlnesc 'oa ra faţă de clienţi sau co- ca umidiţatea să se regleze teţe a acestor norme ele- biţia
tuale ale activităţii interne meni care nu şi le-au în Cum aplicăm în Tegt-vSpjîinde, desigur. şi ,'ci^ $Q$I$ Jj£ fi, 95 .ja Ştiţi, în jpepţţşre. jeşjş o condiţie ; cei m i
şi externe a partidului şi suşit, motivînd cu : „ştiţi, noi de lîŞcQi'e, cUm îflcercăxfi afara acestor limite exis- decisiva pentru a avea o l plinea
statului nostru, au loc dez e greu la început", „am relaţiile dintre noi să ne imprimăm în con tind riscul de a înregistra sâmferţă sănătoasă, care să / folosit
bateri de cpnţinut şi me uitat", „nu m-am obişnuit ştiinţă noii tei'meni de a- pierderi irecuperabile din asigure obţinerea unei re ? permis
todice etc. Participanţii au încă" sau „aşa am fost normele legale dreşare, cum încercăm să-i cantitatea de tuberculi colte sporite de cartofi în ţ cam r
audiat, de pildă, o expu obişnuit şi.,, obişnuinţa e influenţăm pe cei din ju destinată seminţei. anul 1978. ţ cinţă,
nere prezentată de profe- a doua natură a omului" de adresare rul nosti-u în acest sens, Aerisirea este un alt Ing. EUGEN IOHOM i grant
soi-ul Gheox-ghe Antoce, etc. Am notat mai sus dar depinde şi -de mutica factor de mediu de impor inspector şef ţ acum
lector al comitetului oră doar cjteva răspunsuri pri politică ce se desfăşoară. tanţă hotărîtoare în păs al Inspectoratului judeţean ţ Pircălc
şenesc de partid, despre mite, zilele trâ.eute, îrî tl- Exemplele enumerate, şi trarea cartofilor. Cele mai pentru calitatea seminţelor
patriotism. | PRIVI
nităţile comerciale, de am mai putea aminti şl DOINA COJOCARU bune rezultate se obţin şi materialului săditor
Cea de-a doua expunere prestări Servicii şi spitali altele, ne îndreptăţesc să
referitoare la unele coor ceşti din Simeria şi Orăş- tragem concluzia că în u-
donate ale politicii - exter tie, de la cei sui'prinşi de nele unităţi s-a trecut cu Deşi
ne a partidului şi statului noi adresîndu-se 'tovarăşi uşurinţă peste un paragraf | ca o
a fost • prezentată de tova lor de muncă, şefilor sap... din Legea privind noiane ■ cu ev<
răşul Mircea Poenaru, fec- subalternilor cu anacroni le de adresare, şi anume a- zeta
toi’iil universităţii cultlxral- cele „domnule", „doamnă". cela care prevede că: C.A.P.
ştiinţifice din oraş. • Aşa ni s-a întîmplat în „Sindicatele, organizaţiile ( mult r
Adevăr şi misticism a multe magazine din Si de tinei'et şi de femei, pre } rătînd
•fost tema asupra căreia meria — de pîine, lactate, cum ş'i celelalte organiza ) întunei
s-a realizat o reuşită dez alimentare — unde, între- ţii de masă şi obşteşti sînt î „inforn
batere, condusă de tovară bînd cine e şeful unităţii - căită ril
şul Liviu Macfea, iresponsa i'espeetive, ni s-a răspuns : chemate să desfăşoare, în toamni
bilul comisiei de răspîn- „domnul sau doamna...". vederea asigurării inspec nizaţie
cliie a cunoştinţelor ştiin La policlinica spitalului tării dispoziţiilor legii, o i Bora,-
ţifice, asupra concepţiei din Orăştie am căutat pe largă activitate politico- ţ Ungur
mâteiTalist-ştiinţifice de secretarul ox-ganizaţiei de -eduealivă în rîndul tuturor ţ redacţ
spre lume şi viaţă. partid. O tovarăşă ne-a cetăţenilor-". l despre
îndrumat unde îl putem în acest sens, ar trebui ’ ra tivite
ŞTEFAN NEMECSEK găsi pe „domnul" doctor... să se insiste mai mult în - \
STAŢIA P.E.O.O. din Oră>lie, situată pe un drum cu trafic auto intens, oferă solicitan
corespondent Tot aici, cineva ne-a măr unităţile. unde se obsei’vă ţilor servicii prompte şl diversificate. Foto : VIRGIL ONOIU l-------- -