Page 107 - Drumul_socialismului_1977_11

1IERCURI. 30 NOIEMBRIE 1977
Pag. 3

1
UŞURAŢI \
asfaltat |
ihbrie din 1
uflat uşu- i Amfiteatrul artelor” Angajament şi dăruire in acţiunile
dpt-o sec- 1 99
jcjărie'co- 1
ti vă, pen- ţ Manifestarea „Amfitea­ telor („Ascult cum curge constituit prezenţa Lui Cor­ pioniereşti de muncă patriotică
s-a făcut / trul artelor", din Deva, răsăritul pe tavan", „A- nel Ungureanu — criticul
Aşa se i condusă de scriitorul Radu murgul naşte stele-ri urma literar de la revista „Ori­ Organizaţia pionierilor, cu unele probleme de or­ realizînd suma de 597 722
i apucase ţ Ciobanu, îşi găseşte un noastră", „Aş fi vrut să zont" — care, într-un deo­ prin programul său gene­ ganizare a muncii, ş-au lei, rezultată din .valorifi­
ă asfaltul l 'loc tot mai semnificativ în fiu fîntînă într-o ţară de sebit de interesant dialog ral, prin forme şi mijloa­ întîlnit cu cooperatorii carea a 176 749 leg hîrtie,
să fie tă- > mişcarea spirituală a ora­ poeţi" etc.). Ion Vasiu tre­ cu Radu Ciobanu, defineşte ce specifice, oferă posibi­ fruntaşi, întegrîndu-se în­ 24 000 kg. textile, 486 999
/face ra- ) şului nostru. încercînd să buie să aibă puterea de a probleme fundamentale ale litatea desfăşurării unor tr-o activitate socială ne­ kg. fier vechi, ,330 0.00 sti­
temele de l înglobeze în sfera sa mo­ se feri ,de unele imagini criticii româneşti actuale. variate şi eficiente .activi­ mijlocită, fapt semnificativ cle şi 366 574 borcane. Ac­
curilor de / mente dintre cele mai di­ pietrificate ca în poezia Rubrica muzicală, sus­ tăţi de educaţie prin şi de realizare, după puterile ţiunile patriotice de rea­
A fost „o ) verse — editoriale, eseuri, „Răscruce", precum şi de ţinută de arhitectul Cornel pentru muncă a elevilor, lor, în perioada 20 septem­ lizare a angajamentului de
ă „scăpa- 1 poezie, proză, critică lite­ o oarecare monotonie a Florea, poate constitui o de formare a deprinderilor brie— 23 octombrie 1977, a muncă patriotică au fost
aceea că / premisă pentru iniţierea u- practice şi a unor elemen­ peste 1 G80 000 ore de mun­ împletite cu discuţii şi
ne pămîn- V rară, muzică, desene ani­ nor seri de audiţii muzica­ te de orientare şcolară şi. că (recpltînd 4 868 tone dezbateri despre foloasele
mate pline de umor —
străzii pe „Amfiteatrul artelor" atra­ le de jazz la casa de cul­ profesională. cartofi, porumb şi sfeclă, muncii fizice, despre nece­
idus tubu- i tură. sortind şi însilozînd 3 000 sitatea de a colecta de­
i re. Dato- i ge participanţi, iubitori de Ediţia a IV-a a „Amfi­ Participarea pionierilor tone.qartofi, sfeclă etc.). In şeuri, plante medicinale,
t, pe par- ^ artă .şi frumos din toate teatrului artelor" a creat şi şcolarilor la activităţile cadrul acestor acţiuni s-au de analize lăudabile, pre-
trăzii mer- t domeniile. Aşa se face că, termenilor în poezii ca ,.A- o intensă stare d.e recep­ social-.utile în afara şcolii evidenţiat unităţile şcolilor lungindu-se, astfel, efectul
j| dendro- ) în fiecare ultimă zi de joi notimp", „Suprema iubi­ tivitate. Cred, însă, că ma­ contribuie la îmbogăţirea generale nr. 1, 2 Călan, nr. şi eficienţa lor educativă.
prin
sociale
;-a prăbu- ţ a lunii, sala mică a Casei re" . nifestarea trebuie să con­ experienţei unor aspecte 1, 2 Simeria, Băcia, Haţeg, Un obiectiv important al
de cultură din Deva de­
cunoaşterea
tremur. A- l vine din ce în ce mai ne­ Medicul devean . Erwin ţină mai multe momente Geoagiu, Dobra, IJia. organizaţiei pionierilor a
ări costă ? Sehullery continuă, în e- de dezbatere şi participare noi din diferite domenii de Pe lingă efectul econo­ fost antrenarea tuturor
fini. Cine-i 1 încăpătoare. diţip a IV-a, eseul '„Arta dfectivă, nu numai afecti­ activitate. La acţiunile de mic pe care-1 produce, ac­ purtătorilor cravatelor ro­
măsuri va l Ediţia a IV-a a amfitea­ abstractă" printr-un altul vă, din partea auditoriu­ recoltare, de exemplu, pio­ tivitatea patriotică contri­ şii cu tricolor la realizarea
>pular al trului a debutat cu obiş­ „Artă Şi informatică". Este lui. nierii au luat cunoştinţă buie la integrarea activă a construcţiilor şcolare, ,1a a-
(I. 1 nuita rubrică „Editorial", meritorie preocuparea pen­ Prof. OLIVIA FLOREA cu realizările cooperative­ generaţiilor de copii în an­ menaj.ar.ea laboratoarelor
prezentată de astă dată de tru cultivarea eseului în Deva lor agricole de producţie, samblul eforturilor de şi cabinetelor, a bazelor
scriitorul Radu Ciobanu, cenaclu, este îndrăzneaţă muncă ale oamenilor re- sportive, cum au fost cele
JTIA editorial menit să anunţe abordarea unor astfel de prezentînd o componenţă de la Luncoiul de dos, O-
LOR I împlinirea a 59 de ani de teme. Tendinţa spre deta­ de bază a .sistemului edu­ r.ăştje, Blăjeni, Vălişoara,
\ la Unirea din 1918. Amin­ liu în expunere trebuie să caţional prin muncă şi Hă rău, Roraos etc.
Băieşti — i tind pe marii înaintaşi ai fie, însă, însoţită şi de e- pentru muncă, în spirit Valorificînd toate condi­
ina Sălaşu 1 literaturii noastre româ­ fortul spre clarviziune, de­ revoluţionar şi patriotic. ţiile şi posibilităţile de ca­
na — Peş- ^ neşti, Radu Ciobanu reu­ taşare şi originalitate. Ţinînd seama de faptul re dispune. Organizaţia pi­
s Densuş), i şeşte să pună pregnant în Remarcabilă a fost. pre­ că la munca patriotică pot onierilor din judeţul Hu­
ea — Va- > evidenţă semnificaţia eve­ zenţa profesorului Clemen­ participa atît pionierii din nedoara este hotărîtă să
iu de Mori Ţ nimentului UNIRE în con­ clasele II-IV, cît şi cei din raporteze Conferinţei Na­
pe tprito- t ştiinţa poporului nostru. te Constandin cu comenta­ clasele . V—VIII, pionierii ţionale a partidului, reali­
j de Mori), J Poezia, în lectura poe­ riul bine documentat pe din judeţul nostru s-au an­ zarea integrală a angaja­
s — Păros \ tului Ion Vasiu aduce un marginea unei variante din gajat să planteze 75 000 mentului de muncă patrio­
u de Sus), ţ „Mioriţa", descoperită la puieţi de arbori, 13 060 tică, răspunzînd, astfel,
moment de profundă fac­ Ohaba-Ponor. Preocuparea pomi fructiferi şi 30 ha cu
\ tură patriotică prin titlu­ lui Clemente Constandin ' flori, să participe la între­ mobilizatoarelor sarcini pe
care Iq are în formarea,
\ rile: „Clipă de clipă", ,iCu- reliefează interesul pentru ţinerea a 240 ha islazuri şi prin .şi pentru muncă, a
vinţul aşteptat", „înaltă valorificarea folclorului ro­ păşuni, la strângerea a schimbului de mîine din
cinstire", „Aş fi vrut", „A- mânesc ca şi persistenţa 48 679 kg plante medicina­ uzinele, fabricile, minele,
ri (comuna J notimp tînăr", „Anotimp în epoca modernă a unor le şi 3 500 kg- fructe de şantierele şi de pe ogoa­
pădure, .angajamente ce au
rele judeţului.
Gîndire, fantezie, îndrăzneală, talent. Aspect de. la
ntă intr-o ) suprem" şi altele, realizînd obiceiuri româneşti, care cercul de artizanat al Casei pionierilor Hunedoara. Se fost realizate integral şi
roastă, sînt ^ imagini poetice originale şi de mai bine de un secol lucrează în paie de orz tema : „Pe cărările patriei". chiar depăşite. Prof. AURELIA MARCU
iracticabile. i asigurînd finaluri pline de trezesc interesul cercetăto­ Foto : ION VLAD Pionierii au participat şi instructor
pele, băl- 1 sensibilitate şi iubire fi­ rilor literari. la numeroase acţiuni pen­ la Consiliul judeţean
autobuzele ţ rească pentru viaţa cuvin- Momentul de vîrf l-a tru colectarea deşeurilor, ,ţd Organizaţiei pionierilor
ă se mai l
aici. Acum. '
eni iarna ? 1
măriile co- i
stive să se ţ
i cînd în t
ia întreţi- '
că diri i- ( La Simeria Respectul faţă de lege, prudenţa, să nu fie
r drun-'H, y
călătoresc /
•i navetişti, ţ Toate echipele te contrei
>' \ confundate cu tactica struţului
ECTACOLE ^ al oamenilor muncii să
Există în raporturile din­
T? \ tre funcţionarul pus să unitate, la care avea drep­ fesională în meseria de meseriei de strungar, în
strungar, a lucrat ca lăcă­
meserii sau specialităţi în­
tul din .luna martie, pen­
o activitate taină vegheze la respectarea le­ tru că de aproape 9 luni tuş la I.J.G.C.L. şi la T.C.H. rudite ca frezor, rabotor,
3 ani este J
i căminul ) gii, la aplicarea ei şi cei de zile nu se poate lămu­ în tot acest timp a obţi­ mortezor etc.“. în indicato­
satul Rîu t Despre activitatea de chipele de contrdl al oame­ care fac apel la serviciile ri caracterul transferului nut categoria a IlI-a de rul 05.18 al aceluiaşi mi­
dar neter- ? control al oamenilor mun­ nilor muncii n-au trecut acestuia (servicii retribui­ său de la I.C.S.H. la 'spital. încadrare. Şi iată că la nister, pentru meseria de
T.C.M.M. i se contestă ca­
iţin interio- t cii la Simeria, ziarul nos­ deloc în ultimele luni. A- te de stat), un moment pe La 1 decembrie 1957, Spi­ tegoria, ba, mai mult, nu rabotor-mortezor se preci­
care vrem să-l numim al
t’encuit, să ^ tru a mai scris. Şe consta­ ceasta, însă, nu e o situa­ deplinei omenii. Momentul talul I.C.S.H. la care func­ e considerat muncitor cali­ zează ca specialitate înru­
ţiona pe atunci ca inten­
uşura ceva i ta atunci că, deşi în gene­ ţie generală la Simeria şi acela solicită din partea dent, s-a unificat cu actua­ ficat. Ca să-i negi unui om dită c.u aceasta şi cea de
Cum nu se 1 ral este cotată ca bună la cazurile relatate nu sînt e- lăcătuş. Oricum ai lua-o,
nivel de oraş, această acti­ dificaţoare pentru activita­ funcţionarului respectiv un lul spital municipal. Ca­ un drept cîştigat trebuie să d.eci, omul este calificat şi
jcalnici dau ^ vitate este susceptibilă de tea desfăşurată la nivelul efort de gîndire, bunăvoin­ racterul transferului este fii bine documentat. Tova­ a-i nega aceasta ni se pa­
satele ve- ( îmbunătăţiri şi eă se impu­ oraşului de echipele de con­ ţă de a merge la surse pe clar în această situaţie. To­ răşul normator Roncea de re lipsă d.e diseernămint.
Sălaşu de } ne intervenţia organelor trol al oamenilor muncii, cnr,e se jntîmplă să nu le varăşilor care se ocupă de la T.C.M.M. însă, cel care
Nimeni nu cer.e să fie
consătenilor 1 locale pentru impulsionarea pentru că majoritatea lor aibă la -îndemînă, astfel probleme de personal la refuză să-l considere cali­ încălcată legea, dimpotrivă,
pregătesc o \ unor echipe, pentru trezi­ se achită de obligaţiile ce incit, confruntîndu-se cu spitalul hunedorean nu li ficat pe lăcătuşul Cristache
de teatru. ... rea lor din amorţeală. şi le-au asumat, contribuind toate datele problemei ce s-a părut clar. Au solicitat Savu, nu a făcut acest ea trebuie respectaşi cn

însă
y
sfinţenjj!
prezenta ? \ Am revenit recent la Si­ la perfecţionarea vieţii so­ o are de rezolvat, să sta­ e cere
suflet, tragere de ini­
corespon- ^ meria, încercând să vedem ciale în oraş. bilească adevărul, îndrep­ IN REZOLVAREA CERERILOR mă pentru căutarea adevă­
. ce s-a făcut între timp,, ca­ Echipe cu b.u.nă activitate tăţirea sau neîndreptăţirea rului, pentru aplicarea co­
re eşte situaţia acţuglă şi sînt cele ale sindicatelor. unei cereri. Sînt foarte OAM5KÎLOS m UNCII rectă a legii, în adevăratul
AMATOR j cum se desfăşoară acum a- Cele conduse de Gheorghe 1 mulţi oameni jp muncii ei înţeles. Tactica struţu­
ceastă activitate obştească Cristea, de la sţaţi.a C.F.Rtî OSl'G trec acest moment cu prin adresă — ca să se lucru. în indicatorul tari­ lui — acoperirea cu cit
anul Ionel L în oraş, Ipf.fl TorrCÎ (I.7.L.), Laurean folos, pentru semeni şi obţină un răspuns scris ! — far de calificare ,05.21.02 mai multe hîrtii, prin care-
:
Ponor am- (j Vasiu (I.M.M.R.) efectuea­ pentru societate. Ei trans­ precizări de la I.C.S.H. Ci­ .emis de Ministerul con­ alţii să-şi iu răspunderea
Iată’ la început, cîteva
ia peştele i constatări : Unităţile de ză periodic controale în u- pun de fapt în planul neva de acolo (ambele sem­ strucţiilor de maşini, pen­ înir-o situaţia limită —
să-şi înde- I prestări servicii ale Coope­ nităţile repartizate rapor- muncii de zi cu zi cerinţe nături sînt cu specificaţia tru meseria de strungar, se n-are ce căuta în relaţiile
;
pul, el s-a ^ rativei „Viaţă nouă“ O.- tînd Consiliului orăşenesc exprese ale Codului prin­ „pentru titular") ,a remis prevede că vechime efecti­ dintre oameni bazate pe
loace deloc i răştie n-au fost vizitate al sindicatelor despre ac­ cipiilor şi normelor mun­ spitalului o adresă care nu vă în meserie se consideră principiile eticii şi echităţii
tr-un sezon J cam demult de vreo echi­ ţiunile efectuate. Nu la fel cii şi vieţii comuniştilor, rezolvă nimic : „Tovarăşul şi „timpul cît muncitorul a socialiste.
:. In conse- ţ pă de control. „Ar avea cu procedează alţi responsabili ale eticii şi echităţii socia­ Băjan Grigore a fost anga­ executat lucrări calificate
rins în fia- l ce să ne ajute dacă ar ve­ de echipe ca Vasile Voju, liste, care impun fiecărui jatul I.C.S.H. din data de în diferite specialităţi ale ION CIOCLEI
el suportă / ni mai des pe la noi" — de la depou, Inocen- comunist, fiecărui om al 06. III. 1957 pîn.ă în 1 de­
legii. (N. \ ne-au declarat Emilia De- ţiu Jurj (depou), Ioan muncii să dea dovadă de cembrie 1957". De la 1 de­
t heleanu, responsabila sec­ Huieţ (S.G.C.L0, care n-au ’ o înaltă conştiinţă profe­ cembrie omul apare înca­
sională,
de
competenţă,
ţiei coafură, Elena Jurj, făcut de multă vreme vre- ' drat fără nici o oră de în­
OGLINDA ţ spirit creator şi pasiune în trerupere, la spitalul muni­
responsabila secţiei de con­ un control. în şe priveşte
P - \ fecţionat plapume şi alţii echipele comitetului orăşe­ muncă, de respect faţă de cipal. ‘Dar pentru că unui
cu care am stat de vorbă. nesc al femeilor şi cele ale legile ţării. funcţionar de la I.C.S.H. i-a
duî sâ fie J „Avem multe neplăceri din U.T.C., ele sînt ca şi inexis­ în discordanţă cu aceş­ fost ,greu să meargă la «ni-
ată oglindă ^ cauza calităţii pâinii, mai tente, pur şi simplu, nu au tia vă prezentăm două ca­ ginea faptelor şi să preci­
: la zi, ga- ales a celei semi. Am pu­ «ici o activitate. zuri în care efortul de zeze ceea ce i se cerea, o-
rete de la tea fi ajutaţi şi de echipele . Aceasta fiind situaţia, se gîndire a fost ocolit şi, mul nu poate intra în
este cam de control al oamenilor impune de Urgenţă luarea pentru stabilirea adevăru­ drepturi. Pe de altă parte)
rr urmă, a- ■muncii, dacă ne-ar vizita. unor măsuri pentru impui- " lui, pentru eventuala rein­ şefa compartimentului de
igiîndă mai Pe la noi n-au fost chiar sionarea activităţii tuturor trare în drepturi prevăzute resort de la spital spune :
rtlcolele ne demult" — ne-a spus Elena echipelor. Consiliul local al de lege ale unor oameni, „cunosc cazul, căci a venit
despre re- Potopea, vjnzătoare la ma­ Frontului Unităţii Socialis­ aceştia eu parcurs sau ur­ poate de o sută de ori la
ară şi de gazinul de pîine. „Anul a- te trebuie să acţioneze pen­ mează să parcurgă un mine". Dacă a venit de a-
:tarul orga- cesta n-au fost, deloc pe la tru eliminarea neajunsuri­ drum extrem de întorto­ tîtea ori, de ce nu s-a pus
irtid, Cornel noi" — ne-a .declarat Lu- lor existente, pentru îmbu­ cheat, cu _consum de timp un pic de suflet în rezol­
răşa Doina creţia Potyo, responsabila nătăţirea acestei activităţi şi de nervi cu nimic jus­ vare, căci şi spitalul şi
lectivul de unităţii nr. 57, lactate. De­ obşteşti, pentru ca ea să tificat. I.C.S.H. se află în acelaşi
ju de spus claraţii asemănătpare ne-au devină un sprijin real în Grigore Băjan de la Spi­ ara.ş — la Hunedoara I ut
fel de ope- făcut şi alţi î responsabili de desfăşurarea în bune con- j talul municipal Hunedoara lin alt oaz, al lăcătuşu­ zliipjilfiMi*.s
Tîrcob). diţii a activităţii din toa­
unităţi, unde echipele de nu primeşte procentul de lui Cristache Savu de la
\ te domeniile. 10 la sută spor de vechi­ T.C.M.M. şantierul Deva. A Blocul cu magazine Ia parter clin comuna Pui. O realitate
1 control sînt „oaspeţi rari". tot mai mult prezentă în satele hunedorene.
Deci, în multe unităţi, e- MIA VOICU me neîntreruptă în aceeaşi fost calificat în şcoala pro-