Page 14 - Drumul_socialismului_1977_11

DRUMUL SOCIALISMULUI NK. 6222
Pag. 2

r

agenda electorală ® agesida. -electorala „PUFUI
M1N
Ne-am
Disciplina tehnologică întreprinderi
Datoria de onoare a minerilor — cărbune
Intîlniri Intre cit mai mult patriei ! temeinic însuşită, rit şi pa ni fi
va a încep,
mult-căutaţi;
candidaţi şi alegători riguros respectată La început,
n-a fost la
dar, aşa cu
Urnei în unele abataje (Urmare din pag. 1) Comunişti ca prim-topi- se îmbuna
Să creăm opinie pentru torul de calitate a fontei, torii Gheorghe Pînzaru, ce trece. /
Tpaian Bolea, Petru Lipşa,
nemulţumeş'
frumos şi.bună gospodărire ele minei Vulcan procentul fontei declasate Şimo Francisc, şi maiştrii toate pungi
fiind mult redus. Şi în
Radu
jul de pe
Dumitru
Codin
continuare vom milita Rusu, şeful de schimb loc de 45
Miercuri seara, la Şcoa­ Alexandru Creangă şi alţii pentru îmbunătăţirea cali­ Anton Roşea şi mulţi alţii de 35 g,
la generală nr. 1 din Hu­ au .apreciat că prin de­ se poete unei bine? tăţii fontei. se situează consecvent în i a <
nedoara, alegătorii din cir­ putaţii lor între cetă­ Colectivul nostru se
cumscripţiile electorale mu­ ţeni şi organele locale de preocupă insistent ca în fruntea hărniciei muncito­ \ 1791/73)
nicipale nr. 1 şi 2 s-au partid şi de stat s-a sta­ acest ultim trimestru al reşti din secţie. Ne vom 't minus două
întîlnit cu candidaţii lor tornicit o legătură strînsă .Sectorul V : plus 2 260 to­ nu-i întâmplător. Dacă ar fi anului să atingă toţi pa­ mobiliza cu toată puterea i/ ce face C.'
de deputaţi'' în alegerile care lărgeşte participarea, ne ,de .cărbune ; sectorul VII: fost lucrate toate aceste zile/ de muncă şi energia crea­ prindere ? I
de la 20 noiembrie, tova­ cetăţenilor la perfecţiona­ plus 1 774 tone ; sector ui IV : om menţionate, planul de rametrii producţiei din a- toare pentru a încheia cu noarea fabi
răşii 'Ion Puşcaş, pentru rea organizării vieţii so­ plus .060 tone... Sintem nevo­ cărbune extras ar fi astăzi nul viitor, deşi sarcinile realizări deosebite anul în
circumscripţia electorală nr. ciale. Ei au dat o înaltă a- iţi -să ne..oprim aici cu enu­ depăşit. de plan sînt conside­ curs, pentru a începe anul POVESTEA
1, Ion Glep şi Ion Eăiniş preciere eforturilor parti­ merarea plusurilor. Penitru că Dar se pune întrebarea : rabil sporite faţă de 1978 în cele mai bune 1153
pentru circumscripţia elec­ dului, ale secretarului său sectoarele I, II, III, VI au cum se poate imipăca un oo- cele din 1977. Cu toţii pri­
torală nr. 2. Adunarea a general pentru adincirea minusuri la realizarea pla­ leotiv de mineri, ca cel de vim însă planj.il anului condiţii de desfăşurare a
avut un pronunţat carac­ democraţiei socialiste, pen­ nului îptre-200 şi 2 800 tone Ia Vulcan, cu o asemenea 1978 în lumina Progra­ producţiei. Rezultatele de E o pove
ter de lucru. tru propăşirea ţării. de cărbune. Oricine se poa­ stare de lucruri? Aceşti bravi pînă acum, măsurile a- povestea
Bilanţul realizărilor _ gos­ Ceea ce stă drept obiec­ te întreba, în mod. ■firesc, de mineri au chemat la între­ mului suplimentar de dez­ plicate şi în curs de apli­ A plecat
podăreşti este bogat în a- tiv în faţa cetăţenilor şi a ce brigăzile conduse do mi­ cere în muncă toate unităţile voltare a economiei na­ care, forţa de mobilizare expediat în
ceste circumscripţii la fel viitorilor lor deputaţi es- nerii Dumitru Sabău, Szabo minereşti din ţară. Şi nu o ţionale în perioada 1976— şi de acţiune a colectivu­ de către t
:
ca în întregul municipiu. te ca, pe lingă menţinerea Balasz, Gheorghe Iordan — dată. In vitrina trofeelor lor 1980, dezbătut şi aprobat lui — toate ne dau garan­ ra, cu f
Ele au însă o dominantă : la aceeaşi intensitate par­ de la sectQn.il V, Ilie Bo- de onoare ei păstrează „Or­ de recenta plenară a C.C. ţia că ne vom situa şi în
atenţia deputaţilor şi ce­ ticipării la acţiunile orga­ gheanu -şi Alexandru Tocaci, dinul Muncii" clasa I, primit al P.C.R., a orientărilor prinderea .
r
tăţenilor s-a îndreptat mai nizate pentru gospodărire de la sectoarele VII şi, res­ de două ori pentru locul I date în această privinţă continuare la nivelul sar­ lan, pe por
mult către perfecţionarea şi înfrumuseţare, să se pectiv IV, şi altele îşi pot pe ţară în întrecerea socia­ cinilor puse de partid în cu fontă ve
unor servicii sociale, semn creeze un sănătos curent îndeplini ritmic sarcinile de listă. Nu-j aceasta o mare de către secretarul gene­ faţa siderurgiei, a întregii C.F.R., a d
că în sfera alcătuirii zes­ de opinie pentru păstrarea pian şi angajamentele asu­ mândrie minerească ? Nu-i ral al partidului, tovară­ economii naţionale. l eal
* şl ti- şi ac
trei materiale edilitar-gos- frumosului, pentru menţi­ mate în întrecerea socialistă, o mândrie care şi obligă în şul Nicolae Ceauşescu, şi \ nuţie a vac
podăreşti s-a ajuns la un nerea unor raporturi de iar altele, nu. acelaşi timp ? Dacă un pm vom acţiona în consecinţă. ARCADIE SCHWARTZ
stadiu avansat faţă de alte Avem oameni harnici şi
legislaturi. Cetăţenii au a- respect reciproc între oa­ Cei cu care am stat de — doi lipsesc de Jia .muncă inimoşi, bine pregătiţi secretarul
nu 'înseamnă un ..efort în plus
preciat că în această le­ meni, în conformitate cu vorbă la mină au explicat în comitetului de partid,
gislatură s-a insistat mai normele etice, în felul a- diferite feluri această situ­ pentru .minerii din schimb profesional, care au făcut Ing. EUGEN GĂLBENUŞE,
mult pe îmbunătăţirea cesta, propunerile formu­ aţie, cauzele începând cu u- pentru a-i suplini ? Deci, tot de atîtea ori dovada unor şeful secţiei I furnale
transportului în comun, re­ late de ei ca : urgentarea nole aspecte ţie indisciplină minerii, .şi în primul rund co­ fapte de muncă deosebite. C.S. Hunedoara 1 tiv, oare ei
partizarea fondului de înfrumuseţării oraşului cu şi lipsă de efective in subte­ muniştii, sînt cei chemaţi 1 oţel pentri
marfă în unităţile comer­ opere de artă, perfecţiona­ ran şi terminînd cu înceti­ să-i pună la punct pe cei 1 L-a scos d
ţului, salubrizarea cartiere­ rea serviciilor de urgenţă neala cu care se iau şi, mai care-şi nesocotesc atribuţiile 1 rijîndu-l sp
lor şi multe asemenea per­ în fondul locativ, sistema­ cu seamă, se aplică unde muncii de fiecare zi. Aici, ^ destinatar. /,
fecţionări ale organizării tizarea şi modernizarea în măsuri tehnico-organizatori- •în brjgadă, pe . schimburi,. se
vieţii în colectivitate, obţi- continuare a salubrizării o- ce, în vederea recuperării cere întărită exigenţa faţă \ treprinderea
nindu-se umede rezulitlşite raşului, combaterea risipei restanţelor şi încadrării în de chiulangii, faţă de cei care l achitat i.C.i
bune. de apă şi multe altele, vor cerinţele planului. .Iată în­ laşă să le facă alţii treaba 1 costul între?
Cetăţenii Dumitru Me­ prinde mai uşor şi mai să ce ne-ta declarat tovară­ I Cînd şi-au
hedinţii, losif pcăgan. Vio­ repede viaţă. şul Vas-iâe Sufilelu, preşedin­ în abataj. Şi se pare că.în / încurcătură,
ultima vreme se simte mai
rica -Năşiţi, Mireea Sincră- tele comitetului sindicatului 1 din contul •
lanu, Constantin Stoican, G. BOJANU de la. mima. 'Vulcan. aspru .acest „ajutor" dat \ de 98 496
abseţltomanilor.
—• La sectoarele oare -mi-şi Luna aceasta minerii de la l loarea înec
Faptele-chezăşle i nifeştă exigenţa cuvenită rfa- Vulcan au hotărât să scoată I nului buclui
: îndepli iicsc planul, mu se ma-
1
ţă u« /cazurile -.de Indiscipli­ 3 900 tone cărbune în plus. \ normal, I.
Există condiţii şi perspective
Miercuri, 28 cetăţeni din minat de asfaltat centrul nă, mai .precis, fată de ab­ I să recupert
Boşorod şi joi alţi 45 au comunei, prin contribuţie senţele nemotivaţe. îmiţr-o săr^i îndeplinească angaja­ /său suma
lucrat la acoperirea inter­ în bani şi muncă. Căile singură zi, sectorul I arc 7 mentul. Zi de zi şe extrag \ căruia îi d
natului şcolii. Pe acolo, spre toate acestea ca şi peste 4 000 tone cărbune, fa­ ( Acesta rec
mulţi dintre ei au plecat propunerea de a construi absenţi memotivati, sectorul ţă de 3 628 în luna -trecută. ■ făcut încurr
II-9, sectorul III-15 şi secto­
direct la întâlnirea cu can­ un nou sediu pentru rul Deci 42 de mun­ Ca să-şi realizeze planul tre­ restituie ba
didaţii de deputaţi. Alţi 64 C.A.P. şi de a amenaja un buie însă scoase 4 500 tone
lucraseră cu o săptămînă drum pc marginea Văii citori mineri care n-au lu­ pe zi... solicitantul
mai înainte la repararea Luncanilor au însemnat crat cîte un şut. Şi aceasta Este datoria de înailtă ,o- i dovada ser
unui drum. Sint fapte- coordonatele dialogului pur­ înseamnă foarte mult... noare a comuniştilor, a tu­ nul nu a c
chezăşie că cetăţenii din tat de candidaţii de de­ Răsfoind mai departe „ca­ turor-.minerilor de la Vulcşn , \ ci la Consi
Boşorod întâmpină alege­ putaţi Smaranda Tîrt şi ietul" cu absentele de la mi­ pe oare nu ne îndoim că o i una alta, d
rile de la 20 noiembrie în na Vulcan, găsim şi alte zile vor îndeplini cu cinste, .să ’ curcă tură fi
atmosferă de lucru pentru Susana Barac, Remus Gru- cu absenţi nemotivaţi de la asigure patriei cărbunele ne­ ^ Hunedoara,
viitorul comunei. De altfel, escu şi Ion Dănilă, Ion Eu- lucru, aşa îneît minusul pe cesar, aşa cum au făcut-o
ei raportează că în cinstea lea şi Ilic Dănescu, cu r oare I.M. Vulcan îl înregis­ mereu în ultimii and ! După un şut r.odnic Sn cărbune, minerii din schimbul I "Irt... la nn
1
acestui eveniment au ter­ alegătorii. trează de la începutul anu­ condus de Ion Velici, din brigada Iui Titu Vlad (sectorul / ră, căci C.
V al I.M. Petrila) sînt veseli.' Bucuria le luminează chipu­
lui la producţia de cărbune GH. 1. NEGREA rile cănite de cărbune. Foto : I. LICIU 1 eliberează,
l timp, o as,
i dă. (Zold <
\ E N
/ DE UN
Dini! se încalcă normele 1 Cu mand'
1 10141 din
ţ la poşta din
i de pe şanţ
1 re-Retezat,
\ Ivanc cfin C:
I pus costul
ment la z
Efortul propriu pentru sporirea producţiei Un aspect deloc rativa agricolă din Pişchinţi de ce tronează această situa­ ) socialismului
De mai mulţi ani coope­
Se pune firesc întrebarea :
l tate din It
se ,scaldă" în greutăţi eco- ţie intolerabilă ? Evident, / şi pe luno
nomâ'co-finainicjare. In loc să neajunsurile îşi au rădăcini­ \ Dar n-a ,<*•
marfă - la temelia consolidării unităţii scadă, volumul datoriilor la le în ■ stilul defectuos de ' cum nici
stat creşte, cooperativa apc-
La prima vedere s-ar pă­ lîind an de an la credite. .muncă al consiliului de con­ ţ a incurcat
ducere. încălcând prevederi­
Cu sprijinul şi sub în­ formaţiilor de muncă ştiu mai mult de 80 tone. Un rea că între cocenii de po­ Cum se explică faptul că le statutare, în acest an con­ l informindu-l
drumarea organizaţiei de să-i mobilizeze pe coopera­ avans substanţial, de peste rumb şi ■ îmbunătăţirea ac­ această unitate se complace siliul de conducere nu a ţi­ / luîndu-i şi i
partid, consiliul de condu­ tori şi mecanizatori îa e- 250 hi faţă de prevederile tivităţii economico-financia- în situaţia de cooperativă nut şedinţe decît in lunile ) pe luna o<
cere al C.A.P. Pui a situat fectuarea în perioada op­ planului anual, există de re a unei cooperative agri­ agricolă slab dezvoltată ? martie, aprilie, iulie şi sep­ l oarece aboi
şi situează în' permanen­ timă şi la un nivel agro­ asemenea, la preluarea lap­ cole nu există nici o legă­ Cooperatorii slut inimoşi tembrie (!). Conducerea uni­ / jumătate de
ţă pe un prim plan al pre­ tehnic superior a întregu­ telui. Acest plus se va am­ tură directă. Aşa să se pre­ şi harnici, dornici de fapte tăţii nu a pus în dezbatere I fac. Acest
zinte lucrurile şi în -reali­
mari. Pământul este roditor.
principalele
cu
probleme
ocupărilor sale grija pen­ lui volum de lucrări cu­ plifica cu mai mult de tate ? Există, daci condiţiile ca ^ ne permite
tru valorificarea cit mai prinse în tehnologia cul­ 200 hi în lunile noiembrie De la început subliniem C.A.P. din Pişchinţi să ob­ care se confruntă cooperati­ / puţină lumir
va, nu s-au stabilit măsuri
deplină a resurselor de turilor, să respecte progra­ şi decembrie a.c. în ceea că problema aflată în dis­ ţină rezultate economico-fi- de înlăturare a neajunsuri­ ) tivităţii unoi
sporire a producţiei agri­ mul zilnic de lucru în fer­ ce priveşte planul de li­ cuţie prezintă două aspecte. nanciare mai bune. Condu­ lor. Ca dovadă, situaţia eco- ^ Oficiul judeţ
cole, urmărind cu maximă ma zootehnică, să acţione­ vrare la legume şi acesta Pe de o parte este vorba cerea unităţii însă (preşe­ nomioo-finaniciară (deşi pre­ I difuzarea
răspundere înfăptuirea sar­ ze umăr la umăr, în spiri­ a fost depăşit. Ca urmare, despre posibilitatea utili­ dinte Aurica Ştefan şi ingi­ cară) a C.A.P. n-a fost ana­
cinilor trasate de secreta­ tul de ordine şi disciplină, veniturile băneşti sînt mai zării acestor produse secun­ ner şef Antonie Pera) nu lizată în nici o şedinţă do 1 CUMPĂR;
pun la inimă interesele ma­
rul general al partidului, to­ pentru creşterea producţiei mari decît cele planificate dare în hrana animalelor jore ale cooperativei, nu se consiliu. Organizarea şi pla­
varăşul Nicolae Ceauşescu, şi a veniturilor băneşti, cu peste 10 la sută, iar pentru a substitui minusul preocupă de organizarea ju­ nificarea curentă şi de pers­
de a ridica necontenit efi­ pentru dezvoltarea avuţiei cheltuielile au fost reduse la alte sortimente, iar pe dicioasă a muncii, de mobi­ pectivă a muncii sînt dezi­ ^ In piaţă I
i dea boia F
cienţa activităţii economi­ obşteşti. Munca politică şi cu mai mult de 200 000 lei. de alta, de necesitatea eli­ lizarea tuturor forţelor la derate în mare suferinţă. Ce
ce în agricultură. Pentru organizatorică desfăşurată Acţiunile pe care le în­ berării cu maximă operati­ înfăptuirea sarcinilor stabi­ spune inginerul, anulează 1 mama, iar ,
vitate a terenului care ur­
înfăptuirea acestui obiectiv i-a ajutat pe cooperatori treprindem în continuare lite în vederea redresării. preşedinta şi vice-versa. ţ vindea bd’
am pus accentul pe inten­ să înţeleagă relaţia direc­ vizează punerea cit mai mează să fie fertilizat şi Programul de redresare, în Un alt,aspect al încălcării I taş — fiica
care sînt cuprinse măsuri
arat în vederea însămînţă-
sificarea efortului propriu tă ce există între produc­ deplină în valoare a po­ concrete pentru creşterea normelor democraţiei coope­ .* dea sup
în vederea creşterii pro­ ţia obţinută de C.A.P., ve­ tenţialului productiv al u- rilor de primăvară pentru producţiei la hectar şi în ratiste îl reprezintă şi fap­ ) lei kiloqram
tul că în trimestrul III nu
obţinerea unor recolte spo­
ducţiei agricole, îndeosebi niturile unităţii şi a celor nităţii. Pe lîngă cele 7 ha rite în anul viitor. Aceste zootehnie, a rămas stabilit s-a ţinut adunarea generală l 60 lei
a producţiei marfă, realizate de membrii coo­ cu care s-a mărit pînă a- considerente sînt ignorate doar pe hârtie, deoarece nu a cooperatorilor (?). Cu toa­ J Păi daco
î nu şi fi ic
Ca urmare, în bună mă­ peratori. cum suprafaţa arabilă, a- însă de preşedintele C.A.P. s-a urmărit cu răspundere te acestea, s-a întocmit un l cumpărător,.
sură am reuşit să realizăm Preocuparea pentru creş­ vem prevăzut să mai tre­ Băcia, Hortensia Hălălaie, efectuarea la timp şi de ca­ proces verbal fictiv, potri­ / troşani era
litate a lucrărilor agricole.
acţiunile care au fost cu­ terea producţiilor la hec­ cem la această categorie de inginerul şef Lucia Ola- Din această caiîză produc­ vit căruia adunarea genera­ 1 cu 1QQ lei
ru şi chiar do către organi­
lă ar fi aprobat, chipurile,
prinse în programul de re­ tar şi pe cap de animal îşi de folosinţă încă 15 ha. De zaţia de partid, care nu se ţiile ia grâu, cartofi, legume afilierea C.A.P. la asociaţia ^ Abaterea a
asemenea, pe 60 ha am a-
dresare. ‘ Aşa cum am re­ găseşte expresia concretă plicat amendamente calca- preocupă de mobilizarea co­ se situează cu mult sub po­ intercooperalistă. t şi fiicei am
ţinut şi din experienţa în modul cum cooperativa roase, iar pe 30 ha am fă­ operatorilor (aşteptând doar sibilităţi. Ca urmare, preve­ Comitetul comunal dc par­ I tă şi angaj
derile la fondul dc stat n-a.u
cooperativei agricole din agricolă îşi onorează obli­ intervenţia cu mijloace me­ tid Romos şi Consiliul inter- ^ mînd' .urora i
,,
cut afînarea adîncă a so­ canizate — n.n.) la tăiatul, fost onorate decît parţial, u- 1
Şîrbi, cum ne-a dovedit gaţiile ce îi revin faţă de lului. transportatul şi depozitatul nitatea rămânând datoare cu ooopei'atist Geoagiu au dato­ l mai repeta'
<&s altfel şi propria expe­ fondul centralizat de pro­ cocenilor de pe o bună su­ peste 200 tone cartofi .şi le­ ria să intervină cu toată e- / veşti de la <
rienţă, succesul depinde duse agroalimentare al sta­ FRANCISC VLĂDOANE prafaţă de teren (peste 25 nergia pentru ca asemenea ) le din Lup
hotărâtor de felul în care tului. La produsele de ba­ preşedinte ha). Unitatea arc nevoie de gume şi cu 70 tone grâu. Do aspecte de încălcare a de­ | şani, amator
consiliul de conducere, bri­ ză, respectiv la cereale, au DIONISIE ZETA aceşti coceni pentru că fu­ asemenea este în restanţă cu mocraţiei cooperatiste să fie
gadierii, toţi conducătorii fost livrate suplimentar inginer şef la C.A.P. Pui rajele nu-i cam prisosesc. livrările la lapte. înlăturate cu desăvirştre.