Page 18 - Drumul_socialismului_1977_11

Pag. 2 BRUMUXi SOCIALISMULUI NR. 622

ORGftNIZAŢIILE DE PARTID - FOSTA CONDUCĂTOARE k COLECTIVELOR HliHEPQRENE MÎINE
„EDIŢL
A MAR]
NA’
pentru înfăptuirea hotâririlor congresului al xi-lea Dl

Iniţiată
Asimilăm mereu mărci noi Să acţionăm în aşa fel încît să ne prezentăm Mecanizarea lucrului ii subteran - , rui genei
\ lui, tovari
i CEAUŞES
Ia Conferinţa Naţională a partidului din de­ |! ţia republ
de oteluri, formăm si cembrie cu rezultate bune în toate domeniile, pîrglie hstăritoare in sparirea — «adevărt
>> ' * cu programe clare de măsuri pentru activitatea , sportului
1 fost conce
educăm oameni adevăraţi viitoare. Toate delegaţiile trebuie să vină la producţiei de cărbune !> tar al în-ti
L zată într-
Conferinţă cu mandat ferm din partea comu­
niştilor, a oamenilor muncii din judeţele res­ Secretarul general al parti­ mecanizării lucrului în sub­ ,L ve, cu sco]
u ncroase, v
Industria noastră cunoaş­ meni cu înalte calităţi po­ pective, referitor la ceea ce trebuie făcut pen­ dului, tovarăşul Nicolae teran. I celor mai
te an de an nu numai o litice, morale şi profesiona­ Ceauşescu, ne-a indicat, cu Există la comuniştii noştri, i oameni ai
dezvoltare cantitativă, în le. Organizaţia noastră de tru înfăptuirea hotărîrilor Congresului al XI- prilejul vizitei de lucru- fă­ la întregul colectiv aii minei ticar-ea sii
proporţii, ci şi una calitati­ partid şi-a făcut din aceas­ lea, pentru dezvoltarea generală a patriei noas­ cută in Valea Jiului, să ac­ Paroşeni, o adevărată che­ \ xerciţiilor
vă, o permanentă diversifi­ tă sarcină o preocupare de ţionăm stăruitor, energic mare faţă de nou, faţă de i tului, pont
care. Ea formulează cerinţe primă însemnătate, ţinînd tre socialiste. pentru mecanizarea lucrări­ mecanizare, deoarece Înţele­ 1 nătăţii şi
tot mai exigente producăto­ seama de faptul că în cele NICOLAE CEAUSESCU lor în subteran, în scopul gem că numai aşa ne putem v l că şi mor.
rilor de oţel, nouă oţelarilor. din urmă tot modul în care creşterii mai accelerate - a îndeplini bine sarcinile, rea­ ? capacităţii
De ani de zile, colectivul lucrează oamenii este hotă- productivităţii muncii, spori­ lizăm ciştiguri tot mai mari. \ tuturor ce'
nostru, sub conducerea or­ rîtor pentru soarta produc­ rii producţiei de cărbune şi, Dealtfel, minei noastre i-au i ci, pentru
ganizaţiei de partid, se află ţiei, pentru calitatea oţelu­ pe această bază, să reali­ fost alocate în acest an pes­ i mului nou
angajat într-o sarcină deo lui. Pregătirea şi introdu­ Âm dersşs în împliniri zăm cîşti-guri cît mai bune. te 100 milioane lei în vede­ l socialiste.
L
sebit de importantă, trasată cerea în fabricaţie a unei Aceste imperative sînt im­ rea mecanizării complexe a amplelor îi
de secretarul gfeneral al par­ mărci noi am transformat-o, Cei trei ani — 1975 — cării societăţii socia­ puse de sarcinile mereu spo­ muncii în subteran, creşterii j nă acum i
tidului, tovarăşul Nicolae de fiecare dată, într-o ade­ 1976 — 1977 — care au liste multilateral dez­ rite care stau în faţa in­ în ritmuri mai înailite o pro­ * mate de c
Ceauşescu, aceea de a a- vărată şcoală pentru între­ trecut de la precedenta voltate şi înaintării dustriei noastre carbonifere, ducţiei de cărbune, reduce­ . acitatea n
simila noi mărci de oţeluri. gul colectiv, o şcoală în ca­ conferinţă a organizaţiei României spre comu­ de cerinţele tot mai m-ari de rii efortului fizic al mineri­ i competiţiei
'Am putea spune chiar că re nu avem voie să greşim, judeţene de partid, ani nism, au intrat în cronica cărbune c-ocsificabil ale e- lor. Sub conducerea organi­ j de tineri ş
ne-am specializat în aceas­ sau să greşim cit mai puţin, conomiei naţionale. zaţiei de partid, atît ingine­ 1 înd startul
ta, am cîştigat o experienţă întregul proces de fabrica­ în care întreaga activita­ profundelor prefaceri hu- rii, specialiştii cum sînt ( interesantei
bogată; ceea ce ne permite ţie este dezbătut cu toate e- te a fost consacrată în­ nedorene ca o perioadă La mina Paroşeni, organi­ Gheorghe Ma-rchiş, inginerul i organizate
să învingem intr-un timp chipele, pentru ca toţi oa­ făptuirii istoricelor hotă- de rezultate de prestigiu zaţia de partid, consiliul oa­ şef al minei, neobosit pro­ i conomice, î
tot mai scurt greutăţile ine­ menii să cunoască în amă­ şi constante în economie, menilor muncii acţionează motor al noului. Ioan Bcser- l cultăţi, la t
rente începutului. Pentru că nunţime ce au de făcut. La rţri ale Congresului al de noi şi deosebit de cu fermitate şi hotărîre pen­ man şi Sabin Belu, maistrul i Recentul
orice marcă nouă introdusă această şcoală s-au format Xl-lea al P.C.R., măre­ semnificative împliniri tru extinderea şi generali­ Petru Manea;, cit' şi minerii j Consiliului
în producţie reprezintă în şi s-au călit ca oameni de ţului Program al edifi­ în viaţă socială. zarea mecanizării lucrărilor fruntaşi, Şefii de brigadă Con­ 1 tru Educ”
1
aceţaşi timp un început şi nădejde, comunişti ca Lau- miniere. Avem în subteran stantin Ciobănoiu şi Faze- 1 Sport
o nouă experienţă. reari Florea, Ioan Boţian, două complexe moderne de ka$ Franci-sc, minerii Gheor­ \ ţă că mii
Anul acesta colectivul nos­ Ioan Mara, Elefc Iosif, Cor­ O Anul 1975, final de cincinal, a adus Organizaţiei mare randament, precum şi ghe Popa IV, Vasile Rad şi / noiembrie i
tru a asimilat şi introdus în nel Cocan şi mulţi alţii. Cu judeţene de partid Hunedoara satisfacţia ocupării unui combine de înaintare. Pu­ mulţi alţii, eu toţii acţionea­ 1 pe în intri
fabricaţie 5 mărci noi de o- ei ne depăşim lună de lună loc de frunte în întrecerea dintre organizaţiile jiideferte nem mare preţ pe mecani­ ză- cu bune rezultate pentru i trecerile „c
feluri cerute de industria sarcinile de plan. De la în­ de partid, rezultate pentru care i s-a conferit Ordinul zarea tuturor lucrărilor, iar creşterea rodniciei muncii în nă" a eonii
constructoare de maşini. ceputul anului pînă în pre­ „Steaua Republicii Socialiste România" clasa a ll-a. Pen­ roadele acestei mecanizări subteran. Am ajuns la o ^ vc naţionali
1
Toate sînt înalt aliate, utili­ zent colectivul nostru a dat tru prima dată producţia industrială a judeţului a de­ le culegem în fiecare schimb, medie a productivităţii mun­ 1 Pregătirile
zate în ramuri de bază ale patriei mai bine de 6 000 to­ păşit 20 miliarde lei. în fiecare zi de lucru. Ast­ cii de 2,271 tone pe post, t lităţilc jude!
economiei : petrolieră, chi­ ne de oţel peste plan, faţă fel, de la începutul anului, faţă de 1,799 tone pe post ’ rea startulu
mică, în aeronautică etc. de 4 000 de tone, cit ne an­ ® Abordînd de pe această temelie sarcinile cincinalu­ minerii noştri au extras pes­ planificat. ) tapă a „Da
După cum se ştie, secreta­ gajasem. lui revoluţiei tehnico-ştiinţifice, comuniştii, oamenii muncii te planul la zi mai bine de l sigura-t pop-
rul general al partidului, to­ din judeţul nostru se prezintă la actuala conferinţă cu un bi­ 40 000 tone cărbune, produc­ IOAN RĂŢULESCU > toate unităţi
varăşul Nicolae Ceauşescu, FLORIAN G1URCĂ ţia suplimentară fiind reali­ secretarul comitetului de L mele sparţii
ne-a cerut ca producînd oţel secretarul comitetului lanţ insufleţitor : în 1976 şi în cele 10 luni care au trecut zată cu deosebire pe seama partid de la t.M. Paroşeni / atribuţii din
bun, cu caracteristici' fizico- de partid din an s-a obţinut, pe seama creşterii productivităţii ) rea sportivă
mecanice superioare, să muncii, o producţie industrială Suplimentară în valoaie i menitelor co-
creştem şi să educăm şi pe. de Ia Oţetăria electrică de 1 miliard 153 milioane lei. I masă din c
oţelari pentru a deveni Oa­ a C.S. Hunedoara I de iarnă", ţ
© Rezultate tot mai bune s-au înregistrat şi în agri­ Cooperativa agricolă / ra , au fost
cultură. In 1976, anul cu o producţie de cereale record I lendarele (
în istoria patriei, judeţul nostru a ocupat pentru succese­ i proprii, cupi
Opera constructivă le dobîndite în această ramură locul V pe ţară. tot mai înfloritoare / ceri de sar
ţ şi tenis de
© în perioada 1975—1977 au fost create în judeţ a-
i semenea, ai
Militînd cu perseverenţă
proape 10 000 noi locuri de muncă iii industrie, iar fondul
în plină desfăşurare de locuinţe s-a îmbogăţit cu 10 624 apartamente şi peste pentru valorificarea depli­ produselor animaliere, pla­ I prinse unele
nul anual la carne este de­
l tru organiz.
nă a potenţialului productiv
păşit cu 13,8 tone.
3 100 locuri în căminele de nefamilişti. al unităţii, pentru transpu­ Datorită suplimentării li­ întreceri, la
Deva îşi întregeşte an de constructorii noştri au lucrat* nerea în fapte a hotărîrilor vrărilor la fondul de stat, ' \ no, î.n afara
am bogăţia şi frumuseţea. în cu abnegaţie şi la reface­ © Programul partidului de creştere mai accentuată a Congresului al Xl-lea al au sporit simţitor veniturile 'I se în regula
ultimii trei ani, prin hărni­ rea Capitalei după cutremu­ nivelului de trai al întregului popor în actualuf cincinal partidului privind dezvolta­ băneşti ale unităţii şi cîşti- i nedispunînd
cia constructorilor noştri, în rul din martie. aşează principalele categorii de oameni ai muncii din rea intensivă şi moderniza­ gurile membrilor cooperatori. l diţiile elima!
acest oraş au fost construite în ahfi Viitori ne aşteaptă judeţ — mineri-,- siderurgişti, constructori — în primele rea agriculturii, ţăranii coo­ DC aserrteneă', cheltuielile ^ ce (sanie, si
peste 4 000 de apartamente, sarcini şi mai importantă. rînduri ale clasei noastre muncitoare ca nivel al venitu­ peratori. şi mecanizatorii de au fost reduse cu peste 10
astfel incit aproximativ 12 000 Ne aflăm îiîtr-0 permanentă rilor din retribuţie. Pînă în prezent, peste 102 000 de oa­ la C.Â.P. Rapoltu Mare, sub la sută. Ca urmare, coope­ t SPICUI
de oameni s-au mutat în căutare de tehnologii şi so­ conducerea organizaţiei de rativa noastră îşi acoperă în / REGULAU
locuinţe făurite în aceşti trei luţii noi, de întărire a for­ meni ai muncii din judeţ au beneficiat de sporurile din partid, şi-au mobilizat toa­ acest an toate cheltuielile 1 ÎNTRECEI
ani, adică aproape tot atâ­ ţei colectivului. La puncte­ primcr etapă ă majorării retribuţiei. te forţele în vederea înde­ din venituri proprii.
ţia cîţi locuitori avea Deva le de literă măi eklsftă încă plinirii în condiţii ireproşa­ Măsurile politice şi orga­ \ MA
în primii ani de după eli­ rezerve mai ales în privinţa bile a sarcinilor de plan şi nizatorice pe care le între­
berarea patriei. întăririi disciplinei, a folosi­ a angajamentului asumat în prindem In prezent Vizează 1 a TENIS
Civilizaţia noastră socia­ rii- utiîajelOr, înlăturării ri­ întrecerea socialistă. 1 Concursul se
listă se exprimă însă nu sipei’ şi a îmbunătăţirii' Ca­ Prin folosirea judicioasă a pregătirea temeinică a pro­ numai la pn
numai prin locuinţe. în anii lităţii lucrărilor Ce le exe­ fondului funciar şi aplicarea ducţiei anului 1978, aplicarea \ a-lă şi este
cu- tot mai mare eficienţă a
de Care vorbim, colectivul cutăm. cu maximă răspundere a iniţiativei „Ferma do pro­ l tegoriilor de
nostru a edificat cămine Colectivul noStră, care are tehnologiilor înaintate, pro­ i 14 ani, 14-lt
pentru aproape 1 000 de ne- în rândurile sale comunişti ducţiile medii la hectar au ducţie. agricolă şi educaţie l ani, sub forr
•familişti, grădiniţe pentru de nădejde ca Ioiî Preg, Ioh fost depăşite cu peste 900 socialistă" care a început tur-relur
600 de copii, o mare supra­ Enghel, .Tiberiu Negru, Ion kg orz, 2 300 kg porumb (la să-şi arate roadele. Demn \ uă etape, a,
subliniat este că în
de
faţă de spaţii comerciale, Pîrva, Kovacs Nicolae, Ion această cultură obţinem a- fruntea tuturor acţiunilor se t tigate di.n tr
săli de clasă, ateliere şcoa­ Muga. Corn-Ol- Schulor, Va- proape 6 000 kg boabe la situează comunişti că Ionel 1 pe asociaţii
lă, o sală de gimnastică, •sile Sraeu, Ion Bădilă. Con­ hectar) şi cu 12 000 kg sfe­ Danciu, Viorica Iancu, Ana l centre de co
•peste 21 000 mp de străzi şi stantin Maniţiu şi mulţi al­ clă de zahăr. Ca urmare a i' municipii, ju
alei şi multe altele. în cele ţii, sub conducerea organi­ rezultatelor înregistrate în Morar, Iosif Lobont, Mar-, 1 Hunedoara,
aproape două luni cîte au mai zaţiei de partid, este capabil sporirea producţiilor, unita­ gareta Filimon, Silvia Da­ l 1978), şi fim
vid, Emilia Filimon, Mincr-
rămas pînă la sfârşitul anu­ să învingă greutăţile şi ne- tea noastră şi-a onorat 6- ' (la Craiova î.
lui trebuie să mai punem . ajunsurile şi ,Să-$i‘ îffffeplî- xemplar prevederile Ia fon­ va Ardean, Victoria Stănilă, bruarie 1978,
Victoria Crişan şi alţii, care
la dispoziţia beneficiarilor nească sarcinile ce-i revin, dul centralizat de produse prin. exemplul lor îi mobi­ i tegoria 10-14
noştri încă 364 de aparta­ să-şi facă pe deplin datoria. agroalimentare al statului. ) Jiu, 25-26 fei
mente. Recent, comuniştii IOAN STOIÂN Intre altele s-au livrat su­ lizează la munca spornică 14-19 ani).
pe toţi ceilalţi cooperatori.
din şantier au analizat sta­ secretarul comitetului plimentar peste 200 tone ce­ ® ŞAH. în
diul îndeplinirii acestei sar­ de partid, reale, 350 tone sfeclă de za­ niza-te indivii
cini şi au stabilit, măsuri hăr, iar la legume predăm MARiA OANA l şi fete, la c<
:
care să asigure succesul. Şantierul I Deva al T.C. Maistrul comunist Dumitru Cbilin, urmărind parametrii cel puţin 1 230 tone faţă de secretarul comitetului } 14 ani, în ca
Trebuie să amintim aici că mg. GHEORGHE CĂRĂBAŞ furnalului nr. 5 al C.S.H., împreună cu apaductcrul Marin 1 170 cit aveam planificat, de partid ţ sului „Căluţii
în acest an, comuniştii,- şeful şantierului Furmă'. Foto : N. NEGRU în ceea ce priveşte livrarea 1 de Ia C.A.P. Rapoltu Mare i şi peste 19 a
I la toate nive
1 l ţeană — la
ALĂTURI DE BRIGĂZILE crat la construirea blocu­ 28-29 ian. 19
Calităţi comuniste in fapt® comuniste A fost bătut apartament / febr. 1978, la
DE MINERI lui C 2 cu 66 apartamente. \ — la Craiova
1 „Căluţul de a
La întreprinderea minie­ cu apartament, s-a con­ l va î-n 4-5 feb
ră Hunedoara s-a produs, du-le o mină de ajutor, va reia cu greu îi ghiceşti trolat totul, de la parchet , peotiv Alexai
zilele trecute, un fapt lău­ menţi cu înaltă puritate şi tCrmOizOlante fabricate pînă la întrerupător, de la \ 26 febr. 1978,
dabil. Din iniţiativa orga­ fi apreciată aşa cum Se cu­ forţa lăuntrică, tenacitatea microşcopipă. după reţete proprii, redu­ robinet Ia finisaj. Unele t tegoria peste
şi dîrZenia. O' găsim toar­
vine chiar de către mineri.
cerea consumului de cocs
O altă direcţie importan­
nizaţiei de partid T.E.S.A., probe au fost' chiar repe­
Socotim potrivit să le dăm
tă de cercetare în care
a comuniştilor de aici, 11 numele aici : Silvia Costea, te ocupată, dar îi stnulgem sini om implicaţi este le­ la aglomerarea minereului tate pentru mai multă si­ / o SANIE.
cîteva minute.
de fier.
) divid-uale *»■
cadre de ingineri, . econo­ Vasiîe Ţeodoru, SamSon — în ce direcţii sînt o- guranţă şi pentru convin­
t
mişti, tehnicieni, toţi mem­ Faur, David Dio.ancă, Ioan ricntate eforturile colecti­ gată de soluţii tehnice ca­ Inginera comunistă este gere. potitiei. ■
bri de partid, au efectuat Silaglw, Voicu Zeriu, Con­ vului din care faceţi par­ re să contribuie direct, ra­ omul care, lucrînd în cer­ După toaţe acestea, gint", re
pid şi eficient la lărgirea
detaşarea la mina Ghelar, stantin Popescu, Aurel te ? bazei de materii prime, cetare, ţine o strinsă şi membrii comisiei au fost riilor de
permanentă
cu
legătură
în cadrul acţiunii de spri­ Gînscă, Ovidiu Popa, Ni­ — Cercetători! noştri* a- reducerea consumului de producţia. Urmăreşte pas intrigaţi, dar au simţit, în şi 14-19 ani,
tre 500 şi 1
aceiaşi timp, şi o nespusă
jinire a activităţii dC pro­ colae Munteanu şi Costică duc o contribuţie impor­ energie şi combustibili şi cu pas testările ce se fac bucurie. Constataseră că tapa finală.
ducţie. Unsprezece comu­ Hogman. tantă la SOluţiOnâreă unor reducerea consumului de Harghita-Băi.
;
nişti au înţeles aşa cum metal, astfel încît Combi­ oţelurilor, procedeelor pro­ toate lucrările au fost exe­ febr. 1978).
Merită apreciat şl efor­
se cuvine chemarea pri­ tul tovarăşilor care s-au probleme de maximă în­ natul siderurgic Hunedoa­ movate, discută cu produ­ cutate fără reproş, ceea Ce i • SCHI.
semnătate pentru ecoiiO-
mului Congres al consili­ angajat ca prin munCa’ lor rfiia naţională. După Cum ra să ajungă la cifra de cătorii, se consultă cu ei au şi consemnat în pro­ 1 dividuale, băi
cesul verbal. In plus, blo­
ilor oamenilor muncii, în- să suplinească pe cei ca­ se ştie, una clin direcţiile scoatere de 85 la sută. pînă la finalizarea acţiu­ cul fusese dat în folosin­ 1 sub forma ur
defnnul adresat cadrelor re s-au deplasat la Ghelar. de cercetare pregnant sub­ Din programul de ingi­ nilor. Pentru producerea ţă la termenul stabilit. / trei categorii
otelurilor înalt aliate, de
tehnice de către secretatul liniate în documentele de \ (10-14 ani, 1
general al partidului, tova­ 1 nerie tehnologică pot a- pildă, al doilea său loc Aici au lucrat echipe con­
răşul Nicolae Ceauşescu, DE LA CERCETARE partid ,^ este eliminarea în minti cîteva idei de strin­ de muncă este oţelăria. duse de comunişti ca îlie t peste 19 ani),
l variabile, in
măsura tot mai mare a
de a fi mereu alături de LA PRODUCŢIE importului. Lucrăm, de gentă actualitate economi­ Cunţan, Costache- Curcă, l categoriile de
rn
f° ţaţiile de lucru, de oa­ că. Am în vedere aici va­ FĂRĂ REPROŞ Petru Petraş, iar mais­
1 500—3 000 m
menii care produc bunuri­ La centrul de cercetare- pildă, la asimilarea tehno­ lorificarea cărbunelui de tru le-a fost însuşi Secre­ j etapelor infer
logiei de fabricaţie â oţe­
le materiale. Hotărîreâ lor proiectare al Combinatului lurilor inoxidabile înalt Valea Jiului in fabricarea Comisia de, fecejiţie s-a tarul organizaţiei de par­ t tre 1 000 şi 51
de a lucra timp de 6 luni siderurgic Hunedoara o aliate, la stabilizarea teh­ cocsului, introducerea oxi­ deplasat 1« faţa loclilui, a- tid, tovarăşul Nicolae Tro- i tapa pe ţară <
genului la furnalele de
consecutiv la Ghelar în cunoaşterii pe inginera Li- nologiei de tratament îh dică în centrul civic din can. l roşului, în 11-1!
mijlocul minerilor, din- via Croitoru, o femeie că­ mare capacitate, lărgirea Hunedoara. Aici avea de Cît mai multe bl-ocuri de
vid a oţelurilor pentru rul­
•.................. ........ ’ ~ ——■ “ v-a- viu ii oteiumor pemru rui- gamei ae prafuri unguente luat în seamă cum s-ă lu- acest f e l ! acest fel ! \ ^
gamei de prafuri unguente
luat în seamă cum s-a lu­
- 1 ------------■— - —-------------------------------------------- * ’ ' mm* — * mmmm m m I i a ammm a “I ■ a maaama a mmm a mmm a mmm a mmm a mmm a mmm a mm a ,11111 m a mama a . - - -