Page 19 - Drumul_socialismului_1977_11
P. 19
SÎMBĂTA, 5 NOIEMBRIE 1977 Pdg. 3
START ÎN i Oamenii munci hunedoreni au primit cu vibrantă agestdă electorală a ageuâă electorală
3 IARNA" \
■OMP13TÎŢII ||
'JALE emoţie şi deplină aprobare noul Imn de Stat al ţării,
Înfflîîfri de looru intre cendkf&ti si aieaâfori
iada noile norme de adresare între cetăţeni —.___.________________ .______________________________ 9_____ 9 %*■*»
Adeziune deplină a „TOVARAŞ" — 4
le secreta , GUVINT lom face eartierirl frumos, viaţa mai prosperă '
ai partidu- 1 ff
NICOLAE 1 tineretului AL DEMNITĂŢII
, competi- 4 Umbrele înserării se lă turale, comerciale şi admi- Alegătorii care au luat cu
iă „Daciada" i UMANE saseră de-a bineiea peste o- nistrativ-goşpodăreşti, la ca- , vântul — Gheorghe Vira, Va
olimpiadă a ] Noul Imn de Stat al Re tre tineri, trebuie să fie raşul sîderufgişfîlor hunedo- re- hunedorenii participă cu sale Grigoraş, Mihai Aioa-
nânesc •—, a 1' publicii Socialiste România, tovărăşeşti. reni cînd frumoasa sală fes mic, cu mare. Aici, în inima nei, loan' Eraclite, Petru
;ă şi organi- h precum' şi Legea privind Aurelia Ungur, săteancă Toţi oamenii muncii de tivă de la poştă se umpluse circumscripţiei- electorale, Diaconu, Partenie Tăutu,’
sistem uni- | normele de adresare intre din Sulighete, comuna Şoi- la I.C.S.A.P. Hunedoara îşi de lume. Un măre număr s-a construit unul din- cele Ştefan Hrip, Petru Ciobanu
erilor sporii- t cetăţeni continuă să se a- muş : Imnul cel nou are un afirmă deplina lor adeziune de cetăţeni din centrul ci mar frumoase şi mai mo — au apreciat ceea ce s-a
1
i majore, ge- 1 fle in centrul atenţiei oa text care reprezintă- istoria faţă de adoptarea de către vic al municipiului au ve derne cartiere ale Hunedoa construit în ultimii ani în
nd atragerea 4 menilor muncii. Intr-o pau noastră, dar muzica este Marea Adunare Naţională a nit la întîlnirea cu candida rei şi ale judeţului, cu Hunedoara, în centrul lor
1
rgi mase de , ză a Conferinţei organiza foarte cunoscută la noi. Legii privind normele de tul de deputat Vioaie! Ră- blocuri zvelte, elegante, cu civic, rod al politicii înţe
incii la prac- ) ţiei municipale Deva a Cinteeul l-am învăţat încă adresare dintre cetăţenii ceattu, prim-vicepreşedin'te cîte 8, 9 şi Î0 etaje, la par lepte, clarvăzătoare a par
natică a e- U.T.C. am ceru.t părerea u- pe băncile şcolii, şi ne place R.S.R. al Comitetului executiv al terele cărora funcţionează tidului nostru. In acelaşi
V
:ice şi spor- • nor participanţi : deosebit de mult. Cuvîntud „tovarăş" expri Consiliului popular munici spaţii comerciale cu o ma timp, ei au apreciat că mai
întărirea să- ţ Nicolae Cionca, macara- Andrei Szabo, subiţi giner mă caldul umanism revo pal Hunedoara. Vepiseiră re varietate şi bogăţie de
sînt probleme de rezolvat,'
îgătirea fizi- g-ist la S'.U.T. -Deva : Noul la întreprinderea de lianţi luţionar care animă com mulţi locuitori din cartier mărfuri. Aici funcţionează îndeosebi privind gospodări
1
1
creşterea Imn al ţării noastfe, apro Chişcâdaga : plexul angrenaj social al pentru că şi problemele so P şcbală' g’enefală unde în rea şi înfrumuseţarea car
1
:
1
de muncă a 1 bat chiar în anul cînd ani Un imn trebuie să repre relaţiilor inter umane în so ciale şi edilitar-gospodăreşti văţă aproape 1 500 de copii tierului, a blocurilor şî zo
enilor patri- ' versăm împlinirea a 30 de zinte un popor, o ţară, o cietate. Munca în ebrherţ pe care le-au rezolvat îm ai siderurg-iştilor, construc
formarea o- 4 ani de la proclamarea Re is-to-ri’e'. Şi, fără îndoială, preună în ultima vreme sînt torilor, minerilor, ai altor nelor verzi, probleme de cor
implică solicitudine iar cu
1
al y societăţii i publicii, este pe măsura îm noul Mm de Stat al patri vântul „tovarăş" este un cu- multe, după cum multe sînt categorii de personal mun anerţ, de asigurare a apei şi
Desfăşurarea 1 ei noastre le cuprinde pe vint dirag, caro subliniază şi obiectivele pe care şi-au citor din municipiu. Hotelul căldurii în apartamente, fă-
eceri de pi- » plinirilor României socialis toate. în plus, muzica ma atît relaţiile de egalitate propus să le înfăptuiască „Rusca", poşta — extinsă, cîndu-se responsabili cu toţii
te contemporane. Şi in a-
relevat cit se J cest context, cînd exţdoa,ta relui compozitor, Gi.prian cit şi; cele de muncă comu împreună în viitor. întâlni înnoită şi modernizată —, deopotrivă de rezolvarea lor.
1
vingător *-a- I Porumbescu, este înălţătoa rea s-a constituit' intr-un alei şi spaţii verzi, frumoasa Alegătorii au solicitat can
bilizaioa- a ' rea şi boieria au fost de re. nă. E un cuvînt al adevă dialog viu, sincer,- deschis autostradă şi arenele sporti didatului de deputat, pe
Daciada ..i , j mult desfiinţate, termenii Cit priveşte legiferarea ratei demnităţi umane, o între candidatul de deputat ve din preajmă — toate dau care-1 cunosc bine, să fie
vârstnici lu^ i de „domn" sau „doamnă" normelor de adresare între expresie a democraţiei so şi alegătorii din circum cartierului, oraşului Hune permanent alături de ci, să
cialiste, a noilor raporturi
1
nulteior şi J j nu aveau ce să caute în', cetăţeni, cred că era in dintre oameni. scripţia municipală nr. 6 doara o notă originală de le sprijine acţiunile, incit
concursuri ţ limbajul nostru cotidian'. tr-adevăr cazul ca in re din Hunedoara, într-o dez modern, robusteţe şi vi să-şi poată face — aşa cum
1
unităţile e-
goare. Iar în viitorii ani,
şcoli şi fa \ Trăind' efupă principiile laţiile noastre de muncă, COSTICĂ FOTACHE, batere de lucru asupra a centrul civic al Hunedoarei- s-au exprimat cei mai mulţi
normelor eticii şi echităţii
de viaţă, să nu miai utili
1
dintre ei — cartierul mai
ceea- ce mai trebuie făcut
le. \ socialiste şi relaţiile de a- zăm termeni moşteniţi din director adjunct al aici, în centrul civic al mu se va împlini cu noi obiec frumos, viaţa mai prosperăm
imunicat ai dresare dintre oameni, din vremuri alpuse. I.C.S.A.P. Hunedoara nicipiului, vnd'e gravitează tive social-culturale, comer
aţionai pen- . multiple activităţi so'cial-cul- ciale şi sportive. DUMITRU GHEONEA
Fizică şi
* cunoştin- .•
juminică, 6 4
g
vor înec ~~i E- E- M. Certej: Datorăm
ga ţară în , în acţiunea „TRfMESTRLl IV
ţiei de iar- t
tiţiei sporti- ' LA NIVELUL ANULU11978"
„Daciada". -I rezultatele obţinute în
toate loca-
iui în vede-
în noua e-
adei“ au a- cea mat mare parte extinderii acordului global
arizarea, în
: şi organis-
şi cele cii Colectivele de muncă- măsurile luate de partid şi depăşirea- productivită intense a pai'cului auto şi
te în mişca- din unităţile apafţimnd pentru ridicarea nivelului ţii planificate în condiţiile lipsei unor piese de
a regula- E.M. Certej au- acumulat, lor de trai. programului de lucru ' de' schimb (ne deservim în
petiţiilor de la producţia globală şî Real izăî‘ile obţinute se 6 ore, disciplinează, întă
:
irul „ediţiei cea mai măre parte eu
b..za căro- mai-fă, un avans faţă de datoresc mobil'îzări'i inten reşte răspunderea colecti parcul auto propriu). A-
îtabilite ca- plan de peste 40 zile. Am se a colectivelor noastre, vă şi personală în forma poi-, î-n unele unităţi şi
mpetiţionale in-trat în această ultimă aprovizionării mai cores ţiile de muncă, duce la o Subunităţi sîntem rămaşi
îzînd între- ţ parte a anului cu . rezul punzătoare a formaţiilor creştere însemnată a in în urmă eu mecanizai'ea
:, schi, şah l tate favorabile -Ia toţi in-, de lucru, desfăşurării dicelui de utilizare a fon şi la unele investiţii. De
iasă. De a- I dicatorii: producţia glo muncii de partid şi a ac dului de tiim-p de lucru. aceea, cele mai importan
fost între- l tivităţii cadfelof în mijlo- Faţă de anul trecut, pi'O-
5
măsuri pen- ( bală a fost depăşită cu i5 te probleme pentru anul vii
ea şi altor ) 6ră de laborator la clasa a Xl-a ^xploâtăTî miniere itirv la sută, producţia marfă tor şi în continuare sînt ex
dte discipli- fi cadrul Grupului şcolar miniei? DeVa’; O sală în cAr6 eî6tfiî i — cu 14 la sută, producti Un tezaur lâ îndernîna tttturor tinderea mecanizării la mi
elor cuprio- ’ au la dispoziţie zăcăminte nrintere — la scara machetelor vitatea mumei i — ett 17,2 £•: ..... - . ..., r Ir , , : na Bocşa şi cariera Pojoga,
M
lent, unele V — şi utilaje pe profil care le facilitează înţelegerea discipli la sută, economiile Ta' colectivelor de muncă intensificarea lUcrări-for de
1
ncă de con- li nelor şi pregătirea p^ofeiion'ală. Foto : VIRGIL ONOIU ch'eltuielrle de producţie 1 ----------------:---------:■■■■«> inVeSEiţii la Pojoga şi Gu-
rice pricini- T i'asada. La mina Bocşă se
totalizează 1,4 milioane EXPERIENŢA fruntaşilor
lî). ţj fac deja pregătiri pentru
lei. Consumurile specifice ;
I DIN \ planificate au fost răduSe ti ecerea şi ‘Ta exploatarea
la zi, în carieră, iar' la
ENTELE L eu 1 mc material lemnos cui oameniloi;, l-a locurile' duetivitatea — călCitl-ată Pojoga pentru introduce
de muncă. Âu intervenit
la întregul personal — a-
!
LOR DE l şi 30 kg exploziv !â 1 000 şi unele dotări tehnice, crescut cu 19,2 la sută, iar rea pCrfotării găurilof cu
A tone minereu extras, cu dar influenţa lor nu este indicele de utilizare a' ajutoYUl forezelOr.
\\ 67 tone cbiribustibil con hotărâtoare. Dimpotrivă, Colectivele din Cadrul
»E MASĂ. x Salsnu! k artă fotografică -- venţional la 1 milion lei fondului de timp la 95,5'
organizează ) producţie marfă şi cu aş spune că realizările la sută în comparaţie cu E.M. Certej, mobiliza'-te de
>a individa- | 249 000 kWh în total la bune obţinute se datdresc 93,6 la sută în 1976, ceea orgânizaţi-ile de partid,
ezervat ca- i energie electrică'. îh cea mai mare parte a- ce în cazul efectivului depun intense strădanii,
vîrstă : 10- ) un succes al genului! plicării şi extinderii aedr- nosti-u este echivalent cu în întîmpinai'ea Conferin
şi peste 19 l In acest trimestru vom dului global, care cuprin peste 20 muncitori mai ţei Naţionale a partidului
i de turneu atinge sarcinile prevăzute de 86 la sută din efecti mulţi- prezenţi la lucru.- şi a alegerilor de deputaţi,
unele do- | Expoziţia de artă foio- Koch loan profesiunea sa pentru primul trimestru vele de muncitori mineri Avem în activitatea pentru pregătirea terhei-
t seturi cîş- 1 qrafîcă orgdrcizată la Hu de credinţă. ,,Noi dorim ca al anului' 1978 la producţia de la Gertej şi Voi'ţa şi 71 1 nică, responsabilă a pro
i, cu etape > nedoara în cadrul celei la anul Să Sărbătorim 15 globală şi marfă, produc la Sfttă din totalul perso- noastră Şi unele greutăţi, ducţiei anului viitor, pen-
comune, 4 de-a Vl-a ediţii a Festiva ani de activitate a C'ihefoio- unele scăderi. Dispersarea
urne, oraşe, / lului cinefoto-chtbuliii „Si- clubului HuheăOfean. tiu tivitatea muncii, precum nulhTrii muncitor Ia nivel de mare a unităţilor şi sub ' tru sporirea contribuţiei
eţeană (la i derurgistul“ sifitefizează, vrem, nu avem * voie Să şi indicatorii privind re exploatare,- inclusiv de la unităţilor pe zeci de' kilo lor la Programul supli
:n 5 febr. ' prin cele 108 lucrări expu tfecăm cit vederea tradiţia ducerea clieittfielilor de carierele Pojoga Şi Gurasa- metri provoacă- greutăţi mentar de. dezvoltare a e-
ă, pe tară V se, mutică pusă în slujba frumoasă a cinefoto-amato producţie, care cer preo da preluate de Ia industria în transportul minereului- conomiei naţionale în Cin
re 17-19 fe- ’ ;frumosului a 51 de autori. rismului, născut în vechi cupări şi o activitate gos locală. Introducerea şi şi al celorlalte produse mi cinalul 1976—1980.
pentru ca- ] Este, de fapt, o chintesenţă centre muncitoreşti, ca cele podărească mai deosebite.
mi ; la Tg. ţ la scara valorilor artistice din Valea Jiului, Hunedoa Acesta e'St'e un răspuns al generalizarea în subteran nerale utile, precum şi în inej. C-TIN MSCHITEAN
aprovizionarea cu materi
1978, cat. a muncii şi pasiunii mem ra, Călăii, Reţiţa. Cinefoto- a acordului global a asi
brilor clxiburilor foto din clubul de aici l-a înfiinţat muncitorilor mineri da gurat şi asigură realizarea ale, din cauza uzui'ii mai directorul E.M. Certej
\ . ţară, prezente la întrecerea inginerul Manii, căre a fost
eceri orga- i
ral, băieţi i dc la Hunedoara, care s-a reşiţean. Fiul său — Victor
egoriile 10- 4 înscris, cu succes, în etapa — continuind cu succes 'tra
rul concur- , de masă a celei de-a 11-a diţia tatălui, a cucerit la a- Recolta anini 1978 se pregăteşte cu temeinicie
ediţii a Festivalului naţio
de fildeş", ţ ceS't festival previiul 11.
i, cu etape 1 nal „Cîntarea Romăitiei". — Ce aşteptaţi de Id a-
,>Noi ne-am străduit să or
irile (jude- * ganizăm o expoziţie foto câSte festivaluri, ale cirte- Centrul de greutate al tivei agricole din Deva, un deplinească planul la ară şi se lucrează cu răspun
Deva, între 4 grafică de talie naţională, foto-cluburilor i iniţiate la activităţii organizaţiilor de de mecanizatorii din secţia turi în proporţie de peste dere la arături şi in cadrul
1 ; pe ţară / Hunedoara şi care au ajuns partid de la sate şi al co condusă de Vasile Călmă- 60 la sută. Exemplul mo cooperativei agricole' din
între 17-19 ţ ca să ne dăm seama care la cea de-a Vl-a ediţie ? mandamentelor locale pen ţui lucrează în schimburi bilizator şi însufleţitor în Turdaş. înţelegând răspun
concursul ( sînt pretenţiile de azi ale — Mult. Vrem ca prin derea deosebită ce le re
gint“ şi De- > acestui gen de artă şi să ele să demonstrăm că, pe tru agricultură îl deţine, prelungite la arături. Până muncă al comuniştilor Ion
. 1978, res- 4 vedem unde ne situăm noi lingă munca de zi cu zi îh în aedastă perioadă, preo acum ei au arat peste 180 Murgoi, Iosif Popa, Miroii vine faţă de soarta recol
Iria, în 24- i hunedorenii — mărturiseşte uzină sau în aliă parte, 6- cuparea peritrif pregătirea ha şi mai au dd ogorît în Torhuţa şi Aurel Arghitan tei, coniuiţiştii Ion Lăscoi
pentru ca- 1 maistrul electrician Koch mul are nevoie si de expri unor baze trainice recoltei că 120 ha. Concomitent au este urmat şî de către cei şi Alexandru Rusu, împi-e-
19 ani). 1 Ioatt, unul dintre animatohi marea fHimosxtlui. El simte anului 1978. In toate uni administrat îngrăşăminte lalţi mecanizatori, care sînt ună eu alţi mecanizatori
nCvdia de, a-şi manifesta
itreceri in- i fotoamatorişmului de la frumosul fie priit pictură, tăţile agricole cdope'ratiste pe mai mult de 50 de ha. hotărîţi să termine în de din secţiă S.M.A. care de
„Siderurgisiul".
"""ui corn- 1 fie prin fotografie, sculptu şî de stat eforturile sînt Cu forţele existente,- arătu cada a doua a acestei luni serveşte C.A.P. Căstâu, au
î de ar- l Unde să situează hunedo ră sau orice gen de ariă —\ concentrate la eliberarea rile vor fi terminate pe în arătiirilă pe întreaga su venit să sprijine impulsio
catego- ’ renii in această expoziţie ? şi iii timpul lui libet dexii- treaga suprafaţă pînă la prafaţă planificată. narea arăturilor la C.A.P.
. Jr-ii ani Calitativ lucrările lor se ih- iie efedior ă.e artă. Progra terenului, la efectuarea a- sfârşitul săptămânii viitoa- Turdaş. Ca Urmare, unita
2 pîrtii in- cadtedză in rinăul celor mul ţtdrtiduiui iibstrii pre răturilor, la fertilizări. In întrecerea penti-u e- tea şi-a amplificat Simţi
00 m. (E- de tdlie naţională. Stati , a- vede mai mult timp liber Sporurile însemnate de re. O contribuţie de seamă fectuarea la timp şi de ca
e ţară, la lături de lucrările lui iuliu pentrii odmenii miirtcii. A- prbducţie la porumb, sfe la pregătirea unor baze litate a arăturilor adinei tor realizările la această
în 11-12 Aihini, M. terdic (Cluj), cest timp nu . avem voie clă de zahăr, cartofi Sau solide recoltei celui de-al de' toamnă merită să fie' importantă lucrare;
Schneider Fr. (Timişoara), să-l risipim, ci să-l folosim treilea an al actualului evidenţiaţi şi comuniştii O contribuţie mei'itorie
..'sceri in- Z. Hardqoş, Z. Balihi, G. penirxi împlinirea hoăslră leţume — care în ace'sf an cincinal şi-o aduc comu Aurel Pitorodeseu, Gheoi-- la urgentarea arăturilor
ţi şi fete, Torok (Tg. Mureş), St. VI- spirituală,, să fie creator, a- sînt de ordinul Sutelor de niştii Petru Baltă, Ion Fa- ghe Giurgiu şi’ Gheorghe Şi-o aduc,- de asemenea; me
ii cros, pc lidar (Oradea) — hiime cu dxicător de fritihos, de cul tone — .înregistrate de o zecaş, Petru' Gavrilă, Ion canizatorii Ilie Bredeştean,
de vîrstă titluri internaţionale în ar tură. Eu cred în manifes serie de cooperative agri Tat care,- hnpi-eună cu cei
•19 ani şi ta fotografică. $i, alături de tarea artistică a odrHehilor cole cum sînt cele din De Borodi şi alţi mecanizatori lalţi mecanizatori din sec Vasile Popa, Ion Henţ,
pe distanţe ei, fotografii semnate de şi avem datoria să ajutăm- va; Rapolth Mare,. Strei, ' din această secţie. ţie şi cu Sprijinul primit Canternir Filip (S.M.A. Ba
mcţie de Adrian Enciu, Căiţii Coi- ca aceste manifestări să Orăştie, Pricaz, Simeria şi Cuvinte de laudă la a- din. partea mecanizatorilor ia de Criş), Luca Hacian,
drstă, intre paci din Hunedoara, cate ciţtige valorile educative pe alte unităţi, se datoresc îh dresa mecahfzâforilSr au de Ia S.M.A. Baia de Criş, Vasile Cîslâru, Cornel San
în cadr u l expun pentru prima oară ! care le reclamă societatea. bună rhăsu! ă grijii cu care şi ţăi’âiiii cooperatori din au făcut arături pe aproa de (S.M.A. Hunedoa.'a), La-
;
pare şi în- A li se admite lucrările in Festivalul de la Hunedoa Beriu. Avînd asigui-at un pe 70 la sută din Suprafe zăr Tămăşoi, GheraSim
10 m, la e- tr-o asemenea expoziţie ra a fost şi va coxitiiiua in. s-a pregătit rdcolta îh ţele ce urmează să fie îii- Sicoe, Gheorghe Cîrje
zvoruil Mu- presupune artă, calitate ! ediţiile viitoare să râspxin- toamna anului 1976. larg fi-oht dfe lucru, prin
febr. 1978). | Ideea continuităţii unei dă acesllii hobil crez. Un ritm Susţinut dd mun eliberarea cu operativitate sămînţate îh primăvara (S.M.A. Călan), Viorel Tă-
, frumoase tradiţii in arta fo- că se întîlneşte în aceste a terenului de coceni, me viitoare la C.A.P. Orăştie. măşlohî. M-oise Bojin. Ion
' tografică înseamnă pentru LUCIA LICIU zile pe ogoarele coopera canizatorii au reuşit să în în aceste zile s-a lucrat Brăilă (S.M.A. Cîrneşti).